AIPA a figurat în mai multe scantale de corupție. La sfârșitul anului 2015, agenția a intrat în vizorul presei, în urma schimbului de acuzații de corupție între ex-ministrul Agriculturii – Vasile Bumacov și ex-directorul AIPA – Petru Maleru, dar și a intentării a 34 dosare penale legate de fondurile gestionate de AIPA.

Scandaluri de corupție

Unul dintre scandalurile în care a figurat AIPA a fost legat de blocajul valorificării unui credit acordat de Polonia (100 milioane euro), o parte din responsabilitatea valorificării creditului, revenindu-i lui fostului-șef Petru Maleru, care a demisionat la începutul anului 2016. De asemenea, în timpul șefiei lui Maleru s-a atestat și blocaj la subvențiile în agricultură, statul fiind dator cu sute de milioane de lei agricultorilor.

Maleru fusese acuzat și de ex-ministrul Agriculurii – Vasile Bumacov  și 2 agricultori de implicarea AIPA în scheme de corupție prin perceperea a 20% din valoarea subvențiilor acordate agricultorilor, în schimbul acceptării dosarului. Acesta declara că toţi fermierii ştiu că trebuie să dea funcţionarilor de la AIPA cel puţin 20 % din subvenţie, mai ales dacă suma depăşeşte 500 de mii de lei. Fostul ministru MAIA afirma că schema de corupție funcționa încă din 2011, iar câteva persoane-cheie fusese concediate de CNA pentru corupție, iar apoi repuse în funcție de conducerea AIPA. El mai declara că AIPA este susținută de PG și CNA, iar fraudele s-au intensificat în 2014, după ce AIPA a ieșit din subordinea MAIA și a devenit independentă.

Și Maleru, la rândul său l-a acuzat pe Bumacov de corupție.

Dosarele penale

În noiembrie 2015, procuratura generală a inițiat 34 dosare penale pentru utilizarea frauduloasă a mijloacelor fondului de subvenționare a agricultorilor, pentru cauze care vizau falsificarea și prezentarea la AIPA a documentelor prin care era solicitată procurarea tehnicii noi, care de fapt era utilizată și majorarea artificială a valorii investiției, pentru  a mări valoarea subvenției acordate de AIPA.

Procurorii stabilise și cazuri de utilizarea a situației de serviciu a funcționarilor din cadrul MAIA și a Guvernului, pentru aprobarea de hotărâri cu privire la modul de utilizarea a fondurilor de subvenționare a agricultorilor, în interes personal.

Potrivit unui articol anticoruptie.md, în perioada 2010-2013, majoritatea subvențiilor în agricultură au fost obținute de solicitanți care cumpărau sau vindeau tehnică agricolă prin intermediul proiectului japonez 2-KR,  aflaţi sub protecţia nemijlocită a unor persoane expuse politic.

Printre beneficiarii  favorizați au figurat deja renumita ,,Caravita Co” (care a apărut și în dosarul fraudelor de la Banca de Economii), ,,Agro Bio Managment”, ,,Agrement Ecology”, ,,ABM Agroindustries”, ,,Avva Company”, „ABM Eco Technology” (conducătorul căreia – Ion Rusu este presupus a fi cumnatul și nașul liberal-democratului Vlad Filat), „ShowBiz Management”, „Eco Green 3R”, „Agrofermoteh”, „Ecoplantera” şi altele. Unele dintre aceste firme au fost înregistrate la aceeași dată, altele au aceeași adresă juridică sau chiar aceleași conducător. Toate aceste coincidențe nu au constituit impedimente pentru obținerea banilor din fondurile AIPA.

AIPA a figurat și în Raportul de activitate al SPCSB pentru 2014, cu o schemă infracțională prin care o companie din RM, cu implicarea unor instituții din Bulgaria și Letonia, a încercat acoperirea cheltuielilor de import a ovinelor prin resursele financiare din Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli, solicitând o sumă mai mare (9,5 mln lei) decât cheltuielile „de facto” (300 mii de euro). Schema s-a ales cu 3 cauze penale pe faptul spălării banilor în proporţii deosebit de mari.

Neregularități depistate de Curtea de Conturi

În 2013, Curtea de Conturi a depistat mai multe iregularități la AIPA,  în urma efectuării unui audit. Curtea a stabilit că mai mulți beneficiari de subvenții în 2013, au beneficiat de acestea și în anii precedenți. De asemenea, au mai fost constatate:  lipsa analizelor care să prezinte impactul subvențiilor acordate; numărul mic a contractelor de intenție de livrare a producție în numărul total a beneficiarilor; calcularea diferită a subvenției pentru utilaj similar; utilizarea ineficientă a subvențiilor; procurări care au fost subvenționate s-au efectuat de către beneficiarii subvenției de la agenți economici interdependenți (fondatori sau conducători comuni, rude de gradul I și II), ceea ce a determinat determină riscul majorării artificiale a subvenții; investiții subvenționate efectuate în urma unor tranzacții economice cu caracter dubios, care a determinat majorarea nefondată (artificială) a valorii investițiilor efectuate și achitarea unor subvenții supradimensionate; litigii de judecată aferente subvenționării producătorilor agricoli; neprezentarea tuturor documentelor obligatorii de către solicitanți etc.

AIPA, alături de alte instituții publice a fost inclusă în lista autorităților pentru care s-a propus detașarea ofițerilor SIS cu scopul de a contribui la combaterea corupției și fraudelor din cadrul instituțiilor de stat.