Potrivit ZDG, Mihail Gofman a fost angajat în 2002 în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) în funcţia de controlor-revizor superior. Un an mai târziu a fost numit în funcţia de şef adjunct al Secţiei combaterea delictelor din sistemul financiar-bancar şi spălării banilor a Departamentului investigaţii operative al CCCEC, reorganizată apoi în subdiviziunea autonomă Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

La 2 februarie 2009, Gofman a fost retrogradat din funcţia de şef adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, iar în luna august 2009 a fost transferat în funcţia de şef al secţiei programe anticorupţie a CCCEC. Gofman a atacat în instanţa de judecată ordinul CCCEC, solicitând să fie restabilit în funcţia de sef adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. La sfârşitul anului 2009, Curtea de Apel Chişinău a anulat ordinul CCCEC şi l-a restabilit pe Mihail Gofman în funcţia de şef adjunct. CCCEC a făcut recurs la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), iar ulterior a depus o cerere prin care şi-a retras cererea de recurs.

În aprilie 2014 a fost demis de la CNA pentru încălcarea „principiilor integrităţii morale, respectului şi loialităţii” din Codul de conduită al angajaţilor instituţiei, solictând din nou, prin judecată, repunerea în funcție, dar și plata pagubelor morale și materiale. De această dată însă, Gofman a pierdut dosarul.

Potrivit declarațiilor lui Gofman, negate ulterior de Iurie Leancă, el ar fi făcut parte dintr-un așa zis grup secret, creat pentru elucidarea fraudelor din sistemul bancar de la sfârșitul anului 2013.

Presa a mai scris că Gofman a absolvit aceeași Universitate, pe care au absolvit-o Filat sau Năstase – Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.

Blogherul Corneliu Gandrabur (acuzat de societatea civilă că ar scrie articole la comanda lui Vlad Plahotniuc), a scris pe blogul său că, Gofman a avut alt nume de familie - Damian. Potrivit lui Gandrabur, anterior pe numele acestui personaj, ar fi fost intentat un dosar penal, care nu ar  mai fi ajuns pe masa judecătorilor ”deoarece… dosarul a fost murat, prăfuit, spălat și uitat undeva sub masa unui procuror de teapa lui”. Blogherul mai scrie că, anume după acest dosar, Mihail Damian Platonovici și-a luat noul nume de GOFMAN. De asemenea, patronimicul Platonovici ar veni de la faptul că, Gofman a fost subaltern a lui Veaceslav Platon, ocupându-se de „krîșuirea” spălătoriei de bani prin băncile controlate de interlop.

Vizări în investigații

Mihail Gofman a intrat în vizorul presei în 2014, atunci când jurnaliștii ZDG au descoperit că, șeful adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul CNA dispunea de o avere care depășea mult veniturile sale oficiale, fiind supranumit cel mai bogat angajat al CNA. Astfel, potrivit investigației, averea fostului ofiţer CNA, estimată oficial la 3,8 milioane de lei, în realitate ar fi de zece ori mai mare. Jurnaliștii au scris că Mihail Gofman locuieşte într-o casă care valorează 11 mil. de lei, trecută în acte ca proprietate a mamei sale. Firmele le-a înregistrat pe numele fratelui său, iar câteva proprietăţi imobiliare le-ar fi dăruit unui cumătru care desfăşoară afaceri în R. Moldova şi în România. „Ziarul de Gardă” a scris că Gofman ar fi cea mai bogată persoană de la CNA, ar avea și o ferma în satul Boşcana, trecută pe numele unei bătrâne de 93 de ani, mama preşedintei Judecătoriei Edineţ. Jurnaliștii au mai scris că Mihail Gofman a făcut mai multe tranzacţii dubioase la sfârşitul anului 2013. Gofman, a declarat ulterior că atât membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), cât şi procurorii Anticorupţie au constatat că el nu a încălcat legea.

Într-adevăr, potrivit Actului de constatare nr. 02/91 din „12” iunie 2014 cauza despre eventuala încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății, admise de către cet. Mihail Gofman, ex-șef adjunct al Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (SPCSB) a Centrului Național Anticorupție (CNA), a fost clasată.