Provine dintr-o familie de deportaţi în Siberia în timpul regimului sovietic.  Nicolae Timofti s-a născut pe 22 decembrie 1948 în satul Ciutuleşti, raionul Soroca. În anul 1964 a absolvit școala medie din Florești.  În perioada 1964 - 1967 a frecventat cursurile școlii serale din Florești. În perioada 1967-1972 a studiat la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Republica Moldova.

În perioada 1974 - 1976 Nicolae Timofti a lucrat în calitate de consultant superior la Ministerul Justiţiei, iar pe 11 aprilie 1976 a fost ales judecător în fostul sector Frunze al Capitalei. În perioada 1980 – 1996 exercită funcția de magistrat la Judecătoria Supremă.  În iunie 1990 este ales vicepreşedinte al Judecătoriei Supreme.

În 1992 urmează cursurile Institutului de perfecţionare a judecătorilor din SUA în cadrul programului de studiu „Sistemul judecătoresc al SUA", iar în 1996 cursurile programului de studiu „Convenţia CEDO", organizate sub egida PNUD.

În 1996 a fost numit preşedinte al Curţii de Apel a Republicii Moldova și este decorat cu ordinul „Gloria Muncii". În 1998 i se conferă titlul „Om Emerit".

Pînă a ajunge preşedinte de ţară, Nicolae Timofti s-a dedicat profesiei, avînd în spate 36 de ani de activitate ca judecător. Ultima funcţie pe care a deţinut-o a fost cea de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, după ce a fost judecător în mai multe instanţe, vicepreşedinte la Curtea Supremă de Justiţie după 1989 şi preşedinte la Curtea de Apel de unde a fost demis în 2001, la scurt timp după venirea Partidului Comuniştilor la putere.

Timofti președinte

Nicolae Timofti a fost ales în funcția de șef al statului după cinci încercări eșuate ale politicienilor de la Chișinău de a alege președintele.

Pe 16 martie 2012 este ales de Parlament în funcția de președinte al Republicii Moldova. A fost ales cu toate cele 62 voturi disponibile, încă un vot de la deputatul neafiliat Mihai Godea (fost membru PLDM). Partidul Comunist a refuzat să participe la vot.

A depus jurământul de președinte al Republicii Moldova pe 23 martie 2012.

„Nu am făcut niciodată politică. Discursul meu nu va fi unul politic, ci mai degrabă cetățenesc”. Cu aceste cuvinte și-a început activitatea cel de-al patrulea Președinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti.

În perioada mandatului Timofti, agenda europeană a fost prioritară. Conform tribuna.md, Moldova s-a apropiat de valorile europene etice, politice, economice. În acest sens, Președintele Timofti a avut un șir de întrevederi cu lideri politici ai statelor membre UE sau aspirante, care cred în vocația europeană a țării noastre, cu oficiali de rang înalt ai UE. Nicolae Timofti s-a întâlnit cu Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cu Președintele Consiliului European, Van Rompuy, cu Președintele actual al Comisiei Europene, Donald Tusk. De asemenea, Președintele Republicii Moldova a primit-o la Chișinău pe Cancelarul Republicii Federale Germania, Angela Merkel. În vizită oficială la Chișinău s-au mai aflat Președintele Republicii Polone, Bronisław Komorowski, și Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko. Șeful statului a avut întâlniri prietenești şi productive cu Președinții, României Traian Băsescu şi Klaus Iohannis, precum şi cu Președintele Republicii Lituania, Dalia Grybauskaite, care au încurajat cursul european ales de poporul Republicii Moldova şi politica pro-occidentală a Președintelui Timofti.

Președintele Timofti a abordat o retorică responsabilă și tranșantă în relațiile cu Federația Rusă. La 10 octombrie 2014, la Minsk, în cadrul Summit-ului șefilor de stat ai țărilor membre ale CSI, Președintele Republicii Moldova a pus în discuție, în prezența omologului său de la Moscova, Vladimir Putin, subiectul legat de impunerea de către Federația Rusă a embargoului pentru produsele agroalimentare moldovenești, fără ca partea rusă să invoce argumente rezonabile în acest sens. Șeful statului a dat de înțeles că gestul respectiv este identic unei sancționări politice, în contextul intrării în vigoare a Zonei de Liber Schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

27 iunie 2014 la Bruxelles, are loc semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. La 8 iulie 2014, Președintele Timofti semnează Decretul privind promulgarea Legii nr.112 din 2 iulie 2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere RM-UE de către Parlamentul moldovean. Parlamentul European ratifică Acordul de Asociere pe 13 noiembrie 2014. În prezent, Acordul de Asociere RM-UE a fost ratificat de toate cele 28 de state membre UE. Din 1 septembrie 2014, Acordul a intrat parțial în vigoare, în timpul apropiat urmând să intre în vigoare integral. Un alt eveniment care a marcat mandatul lui Nicolae Timofti l-a constituit obținerea regimului liberalizat de vize pentru cetățenii Republicii Moldova, începând cu 28 aprilie 2014.

Averea

Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, împreună cu soția sa Margareta, au un venit anual de peste 500 de mii de lei.

În 2014, Timofti a avut un salariu de peste 221 de mii de lei lei și o pensie de 195 de mii de lei.

Prima doamnă, angajată în Secretariatul Parlamentului, a adus în familie un venit de 98 de mii de lei. Pe lângă acești bani, Margareta Timofti a adus în casă și peste 16 mii de lei, primiți drept premii de la locul de muncă.

Șeful statului deține un apartamentul de 85,3 metri pătrați, obținut în anul 1995 printr-un contract de vânzare-cumpărare și un teren agricol de 0,0569 ha, cu o valoare cadastrală de 44 419 lei, dobândit în 1996.

Președintele țării nu declară niciun automobil sau alte bunuri aflate în proprietatea sa.

Mandatul preşedintelui ţării Nicolae Timofti a expirat la 23 martie 2016. Şeful statului asigură însă interimatul funcţiei, până la depunerea jurământului noului preşedinte ales în cadrul scrutinului prezidenţial.