Au trecut 7 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009 dar dezbaterile cu privire la ce s-a întâmplat atunci nu contenesc: tentativă de lovitură de stat, protestul opoziției, care a crescut până la ciocniri violente cu poliția sau  acțiune civilă încheiată cu revolte.

Rezultatele primei „Revoluții Twitter”: vinovați nepedepsiți, sume enorme cheltuite pentru restaurarea clădirilor guvernamentale distruse, concluzii finale cu privire la organizatorii „nu a fost revoltă în Moldova”.

1.jpg

În istoria contemporană a Moldovei, protestele post-electorale au venit ca o „dezordine în masă” care s-a soldat pe de o parte  cu decesul a minim unui participant, sute de victime și zeci de persone torturate de poliție, pe de altă parte-  au fost distruse clădirile Președinție și Parlamentului, zeci de polițiști au fost răniți, buletinele de vot au fost renumărate, în rezultat comuniștii aveau nevoie de un singur vot „votul de aur” pentru a alege președintele țării fără participarea altor partide. Puterea comunistă a fost înlocuită cu Alianța pentru Integrare Europeană dar acest fapt nu a adus schimbările așteptate și solicitate de protestatari.

Cauzele „revoluției”

Catalizatorul dezordinilor a fost anunțarea rezultatelor preliminare ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009. După numărarea voturilor, PCRM a obținut 49,96% din sufragii.

3.jpg

Luni, 6 aprilie al aceluiași an, cu sloganele: „Jos Comuniștii”, „Vrem în UE”, „Mai bine mort de cât comunist”, în jur de 2000 de oameni, majoritatea studenți, s-au adunat în centrul Chișinăului pentru a protesta pașnic. Ei au decis să-și exprime dezamăgirea și nemulțumirea față de rezultatele alegerilor. Eu fost organizată așa zisa „înmormântare a democrației”: în fața monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt au fost aprinse zeci de lumânări în semn de doliu. Participanții au venit la protest după apelul publicat pe rețelele de socializare. Mai târziu, experții au numit-o „Revoluția Twitter”, care s-a transformat într-o revoltă a doua zi la 7 aprilie. 

În dimineața zilei de 7 aprilie în Piața Marii Adunări Naționale s-au adunat circa 5000 de oameni. Printre ei erau prezenți și liderii opoziției de atunci. Manifestanții de la slogane și pancarde au trecut la acțiuni. În clădirea Administrației de Stat a președintelui au fost aruncate ouă, după care au urmat pietre și dale din pavaj. Forțele de ordine au  izolat clădirea și au folosit gaze lacrimogene. Au apărut răniți.  Cu toate acestea, mulțimea a trecut de polițiști și au luat cu asalt clădirea Parlamentului și cea a Președenției. Poliția nu a intervenit.

4.jpg

Au început distrugerile în masă și s-a instaurat haosul. Pe clădirea parlamentului au fost arborate drapelele Uniunii Europene și cel al României. Opoziția a catalogat acest gest drept unul provocator și a recunoscut că nu mai controlează situația.

Pentru o perioadă de timp a fost sistată activitatea rețelelor sociale și a telefoniei mobilă. A apărut informația cum că poliția bloca autobuze și automobile la intrarea în capitală. În acele momente în interiorul clădirii parlamentului a izbucnit un incendiu. Manifestanții au scos mobilierul, au fost deschise safeuri iar actele incendiate sau împrăștiate, printre altele a fost ars și originalul actului de Independență al Republicii Moldova. Spre seară protestatarii au început să se retragă, în PMAN au rămas doar  câteva sute de tineri. Polițiștii au început arestările. La Chișinău au fost arestași peste 300 de protestatarii, 50 au fost răniți, cu diverse traumatisme sau ales și 270 de polițiști.

20.jpg

În alte orașe ale țării la fel au avut loc proteste anti-comuniste. La Bălți în data de 7 aprilie, sau adunat în centrul orașului câteva sute de oameni cu flagurile UE și al Republicii Moldova. Și aici au protestat tinerii. Poliția a blocat Piața V. Alecsandri și traficul rutier. Mulțimea a înconjurat cu steaguri cartierul central după care a revenit în piați pe altă cale de acces. Au avut loc acțiuni de protest la Cimișlia dar și în alte orașe ale țării.

Seara, Vladimir Voronin, s-a adresat  poporului prin intermediul unui mesaj televizat în care acuza liderii opoziției de tentativă de lovitură de stat. Voronin a justificat neimplicarea poliției prin faptul că la acțiunea respectivă au participat mulți minori.

16.jpg

A doua zi, la 8 aprilie, Ministerul Educației a cerut tuturor instituțiilor de învățământ din țară  să interzică tuturor elevilor și studenților participarea la proteste, administrația trebuia să asigura prezența acestora în instituții până la ora 15.00.

Acțiunile de protest în capitală au durat încă câteva zile dar au fost lipsite de agresiune și au participat un număr mult mai mic de protestatari. 

„A murit pentru libertate”

În urma dezordinilor a decedat un protestatar- Valeriu Boboc. Rudele decedatului au învinuit polițiștii de moartea tânărului. Mai târziu au fost publicate secvențe video care au imortalizat ultimile minute de viață ale lui Boboc, în video se vede cum tânărul a fost lovit de câteva ori. Mai întâi a fost lovit cu piciorul de către un bărbat în trening albastru iar a doua lovitură a fost aplicată de către alt bărbat în geacă neagră mai apoi ar fi fost lovit de un colaborator al departamentului Fulger. A patra persoană care l-a lovit pe Boboc a fost un bărbat în pantaloni negri , acesta i-a aplicat câteva lovituri în regiunea capului după care i-a ridicat capul și l-a lovit de asfalt. După un an de la evenimentele din aprilie 2009, Boboc a fost decorat post-mortem cu Ordinul Republicii. 

19.jpg

Comuniștii menționau faptul că până a fi implicat în protestele din 7 aprilie, Boboc ar fi fost urmărit penal de două ori- pentru jaf și posesie de droguri. Tatăl tânărului decedat a declarat: „Acum zic că fiul meu este un criminal. El și-a dorit doar libertate, poate că nu a avut dreptate dar criminali sunt cei care l-au omorât”.

Inculpatul în cazul Boboc s-a dovedit a fi polițistul Ion Perju, instant a dovedit că anume Perju l-ar fi lovit primul. Polițistul a fost învinui de vătămare corporală deosebit de gravă urmată de deces. La 15 decembrie 2015, Perju a fost condamnat la 10 ani de închisoare în penitenciar de tip închis cu privarea dreptului de a lucre în instituțiile statului timp de 5 ani. Acesta nu a fost însă încătușat, reușind să iasă din sediul Curții de Apel Chișinău înainte ca judecătorii să pronunțe sentința.

Gheorghe Papuc, fost ministru de Interne, condamnat de către Curtea de Apel Chişinău la 4 de închisoare cu executare în același dosar, „7 aprilie”, a procedat la fel. Fostul comisar al capitalei Vladimir Botnari a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în cadrul aceluiaşi dosar.

Sute de dosare penale

În pofida așteptărilor că autoritățile vot identifica rapid autorii dezordinilor de la proteste precum și persoanele care au torturat tinerii arestați, după 7 ani ancheta bate pasul pe loc. Procuratura Generală a intentat dosare penale atât pe numele protestatarilor cât și pe numele polițiștilor. Au fost deschise 102 dosare penale pentru dezordine în masă și furturi din Parlament și Președenție.

Procuratura investiga și cazuri de abuzuri de putere, abuz în serviciu, torturi săvârșite de reprezentanții puterii împotriva demonstranților. Au fost înregistrate 108 sesizări privind aplicarea torturii sau relelor tratamente. Au fost pornite 71 de cauze penale. Ulterior, 10 dosare au fost clasate, 31 – au fost suspendate, pentru că nu au fost identificate persoanele, care puteau fi puse sub învinuire.

14.jpg

În judecată au fost expediate 28 de dosare în privinţa a 47 de colaboratori de poliţie. În restul cazurilor, urmărirea penală fie a fost încetată din lipsa elementelor constitutive ale infracţiunilor, fie a fost suspendată pe motiv că nu a fost posibil de stabilit identitatea persoanelor care au acţionat ilegal.

Un comunicat al Amnesty International Moldova spune că demonstraţiile aprilie 2009, s-au încheiat cu arestul şi torturarea a peste 600 de tineri, majoritatea fiind maltratați.

Fundația Soros în Moldova a documentat 674 de rețineri legate de evenimentele enunțate mai sus.

Organizatorii protestelor care au degenerat în dezordine nu au fost identificați. Unul din îvinuiți a fost Blo­ghe­rul rus Edu­ard Baghi­rov. Pro­cu­ro­rii l-au acu­zat pe Baghi­rov de infil­trare în mediul social mol­do­vean în cali­tate de blo­gger și scri­i­tor și uti­li­za­rea de teh­no­lo­gii online de mani­pu­lare a mase­lor pen­tru rea­li­za­rea unor pro­vo­cări. Baghi­rov a fost con­dam­nat de către magis­tra­ţii de la Jude­că­to­ria Buiu­cani. Con­dam­na­rea a venit după ce pro­cu­ro­rii au demon­strat că acesta a par­ti­ci­pat în cadrul unui grup cri­mi­nal orga­ni­zat la dez­or­di­nile în masă din apri­lie 2009 din cen­trul capi­ta­lei.

10.jpg

Ver­dic­tul a fost pro­nu­nţat în lipsa incul­pa­tu­lui, care a fost reți­nut, la Chi­și­nău, la 16 iunie 2011, dar a fugit din R. Mol­dova după câteva luni de deten­ție, când măsura a fost înlo­cu­ită cu ares­tul la domi­ci­liu.

Rezultatele „revoluției”: PCRM în opoziție, AIE la putere

Evenimentele din 7 aprilie a dus la renumărarea voturilor, astfel comuniștii cu 60 de mandate de deputați în parlament nu au putut alege președintele.

Conform Constituției, Președintele R.M. până în 2016 a fost ales cu votul a 61 de deputați din cei 101. Două tentative de alegere a șefului statului au eșuat, opoziția a boicotat alegerile ceea ce a dus la alegeri anticipate la care PCRM a obținut 44,7% ne mai fiind „marea majoritate” ei au trecut în opoziție contra altor 4 partide reunite în „Alianța pentru Integrare Europeană” care au format majoritatea parlamentară din  această alianță făceau parte: Pl, PDM, PLDM și Alianța Moldova Noastră.

Clădirile distruse s-au reparat pe parcursul a cinci ani.

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii