Trei bănci lichidate, un premier și alte zeci de persoane condamnate, criză valutară și economică, deprecierea leului, creșterea datorii externe și interne, morți suspecte, cetățeni condamnați să ramburseze miliardul – așa va fi descris peste ani, tabloul despre cel mai mare furt bancar din istoria lumii și a Republicii Moldova, furt care, cu siguranță, va rămâne o filă neagră în istoria celor 25 ani de independență a țării.

3,2,1: trei bănci, două zile, un miliard

crime2.jpg

La sfârșitul anului 2015, sistemul bancar al țării s-a pomenit cu 3 bănci în prag de lichidare – Banca de Economii (BEM),Banca Socială (BS) și Unibank (UB), care constituiau cca 35% din activele întregului sistem bancar național.

Subțierea activelor celor trei bănci a început în 2012, când la BEM, BS și UB, acționarii s-au schimbat consecutiv, iar dreptul de proprietate asupra băncilor a ajuns la o serie de indivizi și entități care, aparent nu aveau nici o legătură între ele. La scurt timp, cele 3 bănci au intrat într-o serie de tranzacții suspecte, lipsite de orice rațiune economică și care au dus la afectarea semnificativă a bilanțurilor băncilor, acestea devenind neviabile.

Noii proprietari au creat teren pentru creșterea semnificativă a lichidităților celor 3 bănci, și ca urmare, posibilitatea de a acorda împrumuturi. Acest lucru a sporit artificial capacitatea de creditare a BEM, BS și UB.

Astfel, înainte de a dispărea (în doar 2 zile), miliardul a fost acordat cu titlu de credite (dovedite neperformante) unor companii cu proprietari în zone off-shore, care, evident, nu au fost interesați să ramburseze creditele primite. În cele din urmă, din sistemul bancar au dispărut 767 milioane de dolari, Banca Națională (BNM), estimând o gaură financiară finală de 1 miliard de dolari, fapt care a lovit profund sistemul bancar.

Entitățile participante la tranzacțiilor cu banii din cele 3 bănci au fost asociate grupului omului de afaceri, Ilan Shor, fost președinte al Consiliului de Administrare al uneia dintre bănci.

Nici BNM, nici alte instituții de supraveghere nu au reacționat la timp la schimbările obscure în structura acționariatelor BEM, BS și UB. În afară de faptul că a reacționat tardiv, BNM a reacționat și prost. Autoritatea a decis să acorde în 2014 și 2015, celor 3 bănci, credite de urgență de peste 13 mlrd de lei (și asta în mare taină). Creditele de urgență nu au salvat însă soarta băncilor, la sfârșitul anului 2015, fiind inițiată lichidarea lor. Mai mult ca atât, s-a dovedit că BNM a avut și un soi de complicitate, după ce a devenit evident că toate datele despre schemele de spălare a banilor la cele 3 bănci, au fost preluate de compania care a investigat cazul, de la această autoritate, care a trebuit să fie și a fost la curent cu cele întâmplate.

Toate aceste detalii au devenit cunoscute la sfârșitul anului 2015, după ce autoritățile, pentru a mima căutarea miliardului, au contractat una dintre cele mai mari companii americane de investigații – KROLL, care a prezentat deja un raport și urmează să mai prezinte unul.

Datele din primul raport, au devenit cunoscute publicului larg, după ce președintele Parlamentului, Adrian Candu, l-a publicat pe blogul său, iar după câteva zile de la publicare, au fost organizate proteste în masă.

Raportul nu a indicat expres la cine, în cele din urmă a ajuns miliardul, de aceea, cel de-al doilea raport este foarte așteptat de societate.

Potrivit președintelui Parlamentului, cel de-al doilea raport, presupune investigarea propriu-zisă, localizarea banilor fraudați, a activelor care sunt, înghețarea lor și recuperarea pentru Republica Moldova. Acesta ar putea fi finalizat în prima jumătate a anului 2017, însă siguranța că acesta va fi publicat nu există

Opinia publică așteaptă ca cel de-al doilea raport să scoată la iveală beneficiarul „furtului miliardului”, instrumentele folosite pentru sustragerea banilor, complicii acestei scheme frauduloase, dar și modul în care activele pot fi recuperate.

Nu toți „țapii” sunt „ispășitori”

fm.png

Probabil că persoane implicate/beneficiare de furtul miliardului pot fi căutate în listele membrilor de partid, aflate la guvernare începând cu 2005, în listele de angajați ai instituțiilor de supraveghere, celor judiciare, băncilor etc.

Informațiile despre coordonatorul furtului secolului și despre beneficiarii reali, rămân, după aproape un an, la nivel de presupuneri.

Astfel, insinuări despre potențialii beneficiarii furtului și coordonator au fost făcute în cadrul unor dezvăluiri publice (neprobate până la moment) de către doi foști angajați ai sistemului: Mihail Gofman (CNA) și Sergiu Sagaidac (BS). Dacă e să credem acestor dezvăluiri, valoarea fraudei bancare a fost pe potriva numelor celor implicați. Gofman și Sagaidac au sugerat că în calitate de coordonator a fost implicată o persoană puțin cunoscută până în prezent – Serghei Iaralov, care ar fi un apropiat a vice-președintelui PD – Vlad Plahotniuc. Printre beneficiarii furtului, cei doi i-au menționat pe Vlad Filat, Veaceslav Platon, Ilan Șhor și Vlad Plahotniuc. Numele lui Iaralov a mai fost menționat și de ex-premierul Ion Sturza, ex-premierul Vlad Filat și unii jurnaliști, iar numele celor patru potențiali beneficiari, poate fi confirmat de orice cetățean.

Cu toate astea, nu toți din cei menționați au ajuns și pe mâna justiției. Până în prezent, dintre aceștia, Filat a primit o condamnare de 9 ani, Ilan Shor s-a ales cu arest la domiciliu și calitate de bănuit; Veaceslav Platon este arestat în Ucraina (într-un alt dosar) , iar autoritățile noastre cer extrădarea lui; iar Plahotniuc și Iaralov sunt în stare de libertate și nu au nici statut oficial de bănuit. Statul de bănuiț îl are și Plahotniuc, însă acesta i-a fost atribuit de cetățeni.

Beneficiarii.png

Condamnarea ex-premierului Vlad Filat este cea mai mare condamnare în dosarul miliardului, dar și în istoria RM. Fostul premier va plăti cu 9 ani de libertate, fiind învi­nuit și jude­cat pen­tru 64 de epi­soade în care ar fi pri­mit remu­ne­rare ili­cită de la omul de afaceri Ilan Shor.

De la ridicarea imunității de deputat (15.10.15), primul arest de 72 de ore, prelungit mai bine de 7 luni, pe 27 iunie 2016, judecătoria Buiucani l-a condamnat pe Vlad Filat la 9 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Condamnarea a fost însoțită de sechestrul averii, renunțare la funcția de președinte al partidului Liberal Democrat și divorțul cu jurnalista Angela Gonța. Fostul premier mai o are o șansă de a scăpa de condamnare, dacă dosarul lui va ajunge la CEDO. Însă chiar și în această eventualitate, numele lui va dispărea din viața politică.

Un nume la fel de mare în dosar, este și cel al omului de afaceri Ilan Shor, trimis în arest la domiciliu imediat după publicarea raportului KROLL. La scurt timp acesta a fost eliberat, pentru a participa în cursa electorală de alegere a primarului orașului Orhei, pe care a și câștigat-o. Cu 5 zile înainte de condamnarea lui Filat, Șhor a fost arestat din nou pentru 72 de ore pentru escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani. Prelungit de mai multe ori, arestul lui Shor a fost în cele din urmă transferat la domiciliu. Chiar dacă raportul Kroll, îl indică pe Shor drept unul dintre principalii beneficiari, procuratura nu poate proba implicare lui. Pe Shor îl protejează și așa-zisul autodenunț. El cel care l-a denunțat pe Vlad Filat, reclamând că i-ar fi dat în ultimii 5 ani fostului premier, circa 250 milioane de USD în schimbul unor anumite servicii și exercitarea influenței.

Spre deosebire de Filat, Shor reușește să se bucure de susținerea și simpatia alegătorilor, chiar fiind bănuit în cel mai mare dosar de spălare de bani. Chiar dacă va fi în cele din urmă condamnat, Shor va plăti mult mai ieftin ca Filat și are toate șansele să rămână ”cel mai iubit dintre orheieni”.

Și fostul șef BEM, Grigore Gacikevici a fost reținut la începutul lunii decembrie 2015, în calitate de bănuit, în dosarul miliardului, pe faptul încălcării regulilor de creditare în perioada în care deţinea funcţia de preşedinte la BEM. El este învinuit că a favorizat dobândirea de către doi oameni de afaceri a unui credit prin înşelăciune, în valoare de peste 2 mln de euro și rămâne până în prezent în arest. 

În cadrul acestui dosar mai sunt vizați și actuali și foşti preşedinţi, membri ai consiliilor de administrare a băncilor, angajați CNPF, miniștri, dar şi agenţi economici care au beneficiat de credite, inclusiv nașul lui Vlad Filat (primul condamnat în acest dosar).

Gofman și Sagaidac au mai declarat că listă celor bănuiți este mult mai mare. Și rezultatele celui de-al doilea raport Kroll, ar putea aduce nume noi.

Pe de altă parte, chiar dacă au figurat și în raportul Kroll, și în declarațiile unor politicieni sau, multe persoane nu au primit nici statut de bănuit în acest dosar, fiind în continuare în libertate: fostul Guvernator BNM – Dorin Drăguțanu, fostul președinte de țară – Petru Lucinschi, fostul șef al Departamentului Vamal - Viorel Melnic, președinta Federației de Tenis din Moldova - Marina Tauber, fost membru al CA al Băncii Sociale - Vladimir Novosadiuc, notarul Olga Bondarciuc, ș.a.

„Contorul” lui Filip

Furtul miliardului are și un contor public, care arată câți bani au fost recuperați. Promisiunea despre instalarea lui a fost făcut la scurt timp după învestire (în toiul nopții), actualul prim-ministru al RM, Pavel Filip (al doisprezecelea în cei 25 ani de independență ). Premierul a promis să recupereze o parte din miliard și să instaleze un panou electronic, care va afișa sumele recuperate.

După mai multe amânări, la 5 luni (20 iunie 2016) de la prima mențiune despre panou (22 ianuarie 2016), acesta a apărut pe pagina oficială a Ministerului Finanțelor, arătând că au fost recuperate cca 472 mln lei din cele peste 13 miliarde furate.

De Ziua Independenței, panoul miliardului va avea deja 3 luni. Între timp, conform informației actualizate pe 1 august curent, cifrele panoului arată că autoritățile au reușit să recupereze 531,76 mln lei (cca 59 mln în 3 luni).

Recuperarea.png

Compania KROLL estima că din banii sustrași din bănci, ar putea fi recuperate între 30-35%.

Cetățenii și-au primit nota de plată

basarabeni.ro.jpg

Sursa: basarabeni.ro

Cetățenii țării au protestat, au cerut lumină în dosar, au primit un raport KROLL (nedifinitiv), câteva condamnări, câteva nume de bănuiți și cam atât. Nu se știe dacă vor primi mai mult, cu excepția a încă unui raport KROLL, având în vedere că din 12 saci de documente de la cele 3 bănci s-a ales cenușă, au avut loc mai multe morți suspecte, iar organele de anchetă rămân controlate politic.

Mai mult ca atât, voturile de încredere pentru integrare europeană, creștere și libertate vor costa cetățenii Republicii Moldova, 25 de ani de povară financiară. În următorii 25 de ani (independenți sau nu), cetățenii Moldovei vor trebui să ramburseze miliardul furat (sau poate și alte miliarde), din contul impozitelor achitate.

*

Probabil că singurii care se vor bucura de aniversare celor 25 de ani de independență vor fi deținuții, care vor fi grațiați cu această ocazie, restul cetățenilor nu prea au motive de bucurie…

Ajunsă la 25 de ani, Moldova și-a atribuit pe deplin statutul de centru principal de spălare a banilor în Europa.

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii