AIPA.pngContinuând seria de articole despre instituții de stat corupte ajungem și la Agenția pentru Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA), care anual finanțează producătorii agricoli, gestionând un buget de peste 400 milioane de lei.

Reiterând concluziile altor investigații, se poate constata că, cazurile când fondurile publice de subvenționare și programele de finanțare naționale sunt exploatate ilegal de beneficiari și funcționarii care le administrează, sunt foarte frecvente.

Corupția din cadrul AIPA a fost făcută publică la sfârșitul anului 2015, în urma schimbului de acuzații de corupție între ex-ministrul Agriculturii – Vasile Bumacov și ex-directorul AIPA – Petru Maleru, dar și a intentării a 34 dosare penale legate de fondurile gestionate de AIPA. 

Maleru vs Bumacov   

Maleru.png

Petru Maleru a fost numit șef la AIPA în octombrie 2010, iar la începutul lui 2016 a demisionat din propria dorință, în legătură cu trecerea la un alt loc de muncă. Demisia lui Maleru a coincis cu scandalul legat de blocajul valorificării unui credit acordat de Polonia (100 milioane euro), o parte din responsabilitatea valorificării creditului, revenindu-i lui Maleru. De asemenea, a fost atestat și blocaj la subvențiile în agricultură, statul fiind dator cu sute de milioane de lei agricultorilor. 

Maleru fusese acuzat de ex-ministrul Agriculurii – Vasile Bumacov (actualmente ambasador a RM în Japonia) și 2 agricultori de implicarea AIPA în scheme de corupție prin perceperea a 20% din valoarea subvențiilor acordate agricultorilor, în schimbul acceptării dosarului: ”Despre corupţia la AIPA se ştie de mult timp, doar că aceste cazuri nu au fost scoase la suprafaţă, pentru că exista o înţelegere între PD şi PLDM. Toţi fermierii ştiu că trebuie să dea funcţionarilor de la AIPA cel puţin 20 % din subvenţie, mai ales dacă suma depăşeşte 500 de mii de lei. Dacă e să luăm în calcul că în ultimii 2 ani, suma subvenţiilor este de peste un miliard de lei, atunci reiese că cei de la AIPA au pus în buzunar în jur de 200 de milioane de lei” - Alexandru Suslari, preşedintele "UniAgroProtect", în cadrul emisiunii “Politica” din 17.11.15.
Bumacov afirma că schema de corupție funcționa încă din 2011, iar câteva persoane-cheie fusese concediate de CNA pentru corupție, iar apoi repuse în funcție de conducerea AIPA: ”Am mers la o şedinţă la AIPA  şi am întrebat ce se întâmplă, iar ei mi-au dat de înţeles că nu trebuie să mă intereseze. Am înţeles atunci că AIPA are susţinerea PG şi CNA. 2 şefi  importanţi din cadrul AIPA sunt foşti angajaţi ai CNA. Cred că au păstrat legăturile cu foştii colegi. Am vorbit despre aceasta şi la şedinţa Guvernului, dar fără rezultat. Am mers atunci la partenerii străini care oferă bani şi i-am rugat să intervină cumva, dar aceştia s-au abţinut. În consecinţă, eu am fost cel atacat din toate părţile” – Vasile Bumacov.

16245_md_bum1.jpg

Sursa: maia.gov.md

Potrivit lui Bumacov, fraudele de la AIPA s-au intensificat în 2014, după ce AIPA a ieșit din subordinea MAIA și a devenit independentă. 
Și Maleru, la rândul său l-a acuzat pe Bumacov de corupție: ”Gruparea Bumacov, prin toate actele pe care le avem noi, a ținut să delapideze fonduri din diferite bugete, inclusiv cel de stat, dat prin puterea semnăturii de ministru. Astfel, toată tehnica agricolă procurată de la magazin, direct, cu banii jos, se subvenționa odată, toată tehnica pe timpul domniei lui Bumacov, în calitate de ministru, prin programul 2KR, se subvenționa de trei ori, același tractor!”.

34 dosare penale 

În noiembrie 2015, procuratura generală a inițiat 34 dosare penale pentru utilizarea frauduloasă a mijloacelor fondului de subvenționare a agricultorilor, urmare a depistării mai multor încălcări. Urmărirea penală a fost inițiată în baza a 8 articole din Codul Penal.  Cauzele inițiate vizau falsificarea și prezentarea la AIPA a documentelor prin care era solicitată procurarea tehnicii noi, care de fapt era utilizată. De asemenea, se majora artificial valoarea investiției, pentru  a mări valoarea subvenției acordate de AIPA.

dollars.jpg

Sursa: aipa.gov.md

Procurorii stabilise și cazuri de utilizarea a situației de serviciu a funcționarilor din cadrul MAIA și a Guvernului, pentru aprobarea de hotărâri cu privire la modul de utilizarea a fondurilor de subvenționare a agricultorilor, în interes personal.

Potrivit unui articol anticoruptie.md, în perioada 2010-2013, majoritatea subvențiilor în agricultură au fost obținute de solicitanți care cumpărau sau vindeau tehnică agricolă prin intermediul proiectului japonez 2-KR,  aflaţi sub protecţia nemijlocită a unor persoane expuse politic. 

Project Implementation Unit.pngTotuși, favorizarea solicitaților prin intermediul proiectului 2-KR era prevedere regulamentară, chiar dacă contravenea unuia dintre principiile subvenționării, care constă în eliminarea măsurilor și condițiilor de eligibilitate discriminatorii. 

De asemenea, producătorii agricoli care procurau tehnica agricolă prin intermediul proiectului 2KR erau favorizați și prin suport nemonetar, acordat prin scutirea de TVA la livrarea tehnicii agricole și eșalonarea plăților, fără aplicarea unei dobânzi la suma restantă.Printre solicitanții favorizați se număra deja renumita ,,Caravita Co” (care a apărut și în dosarul fraudelor de la Banca de Economii), ,,Agro Bio Managment”, ,,Agrement Ecology”, ,,ABM Agroindustries”, ,,Avva Company”, „ABM Eco Technology” (conducătorul căreia – Ion Rusu este presupus a fi cumnatul și nașul liberal-democratului Vlad Filat), „ShowBiz Management”, „Eco Green 3R”, „Agrofermoteh”, „Ecoplantera” şi altele. După cum am scris deja în articolul ”Moldova: paradis pentru spălarea banilor”, unele dintre firmele figurante au fost înregistrate la aceeași dată, altele au aceeași adresă juridică sau chiar aceleași conducător. Toate aceste coincidențe nu au constituit impedimente pentru obținerea banilor din fondurile AIPA. 

AIPA a figurat și în Raportul de activitate al SPCSB pentru 2014, cu o schemă infracțională prin care o companie din RM (numele căreia nu este dezvăluit în raport), cu implicarea unor instituții din Bulgaria și Letonia, a încercat acoperirea cheltuielilor de import a ovinelor prin resursele financiare din Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli, solicitând o sumă mai mare (9,5 mln lei) decât cheltuielile „de facto” (300 mii de euro). Schema s-a ales cu 3 cauze penale pe faptul spălării banilor în proporţii deosebit de mari.

AIPA, alături de alte instituții publice a fost inclusă în lista autorităților pentru care s-a propus detașarea ofițerilor SIS cu scopul de a contribui la combaterea corupției și fraudelor din cadrul instituțiilor de stat. 

În 2013, Curtea de Conturi a efectuat un audit la MAIA și AIPA și a verificat 339 cereri de finanțare depuse în 2013. Și CC a depistat mai multe neregularități, inclusiv: mai mulți beneficiari de subvenții în 2013, au beneficiat de acestea și în anii precedenți; lipsa analizelor care să prezinte impactul subvențiilor acordate; numărul mic a contractelor de intenție de livrare a producție în numărul total a beneficiarilor; calcularea diferită a subvenției pentru utilaje similar; utilizarea ineficientă a subvențiilor; procurări care au fost subvenționate s-au efectuat de către beneficiarii subvenției de la agenți economici interdependenți (fondatori sau conducători comuni, rude de gradul I și II), ceea ce a determinat determină riscul majorării artificiale a subvenții; investiții subvenționate efectuate în urma unor tranzacții economice cu caracter dubios, care a determinat majorarea nefondată (artificială) a valorii investițiilor efectuate și achitarea unor subvenții supradimensionate; litigii de judecată aferente subvenționării producătorilor agricoli; neprezentarea tuturor documentelor obligatorii de către solicitanți; etc.

Probabil că aceste nereguli pot fi asociate neglijenței în serviciu, iar funcționarii care le-au admis să fie pedepsiți. 

Averea lui Maleru

În ianuarie 2015, CNI, urmare a sesizării CNA, a inițiat un control privind eventuala încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății de către Petru Maleru. În sesizarea CNA se menționa că Maleru, în perioada 2008-2014 (august) a deținut calitatea de asociat la întreprinderea Arabica-Lux SRL și nu a indicat acest fapt în declarația de interese personale pentru 2013. CNI a constatat că directorul AIPA, nu a indicat în declarația pentru 2013, venitul salarial al soției de (30 de mii de lei). De asemenea, Maleru nu ar fi indicat venitul obținut în calitate de consilier raional al CR Ialoveni (800 lei), 4 terenuri deținute împreună cu soția, 1 apartament de cca 250 mii lei, 1 mașină – Nissan Micra, 7 conturi bancare, cota-parte de 50% deținută la Arabica Lux SRL. Urmare a acestor constatări, CNI a dispus suspendarea controlului și sesizarea procuraturii generale pentru examinarea faptului indicării datelor inexacte sau incomplete, în declarația de avere și în cea de interese personale.

În 2012, potrivit unui top a celor mai bine plătiți funcționari, Petru Maleru ar fi avut un venit de cca 540 mii lei, situându-se pe locul 8 în lista funcționarilor bine plătiți. Totuși, cea mai mare parte a banilor (411 mii lei), Maleru i-a obținut nu în calitate de director al AIPA, ci în calitate de membru al Consiliului de Administrare la întreprinderea Tutun-CTC.

Petru Maleru a figurat și în investigația RISE ”Tranzacții off-shore pe malul lacului Ghidighici” în care s-a menționat că, fostul șef AIPA este unul dintre proprietarii vilelor construite pe malul Ghidighiciului, unde și-a procurat, în 2014, o casă. Peste un an, Maleru a vândut casa, indicând în declarația de avere pe anul 2014 că, imobilul valorează jumătate de milion de lei, sumă care este de cinci ori mai mare decât venitul său anual.

Petru-Maleru-Fosta-casa.jpgSursa: www.rise.md

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii