Declarațiile a 27 de judecători de la Curtea Supremă de Justiție au fost postate pe site-ul CSM. Mulți dintre judecătorii care activează astăzi la CSJ au fost promovați la instituție chiar dacă au figurat în dosare în urma cărora Republica Moldova a fost condamnată la CEDO. Alții au fost promovați în detrimentul unor judecători mai buni, luând punctaje mai mici la concursurile pentru fotoliile CSJ.

Judecătorii cu imobile de milioane    

Tamara Chişcă-Doneva este la CSJ din 2003, timp în care a reușit să adune averi impunătoare.

În 2015, judecătoarea a avut un salariu de 254 486 lei. Soțul acestuia, care este inspector principal la Vama Leuşeni a avut un salariu de 76 284 lei. Din activitatea didactică, Doneva a mai beneficiat de cca 5000 de lei, iar încă 170 mii lei i-a obținut cu titlu de indemnizație.

462-tamara-chisca-doneva-1.jpgJudecătoarea deține bunuri imobile considerabile: 8 terenuri agricole, obținute prin moștenire, a căror valoare nu este indicată; un teren aferent casei de locuit în valoare de 308703 lei, obținut prin decizia CMC și un teren în valoare de 21749 lei. Doneva declară că locuiește într-o casă în valoare de 1,1 mln lei (7- 8 milioane de lei potrivit experților) și mai deține în proprietate casa avariată a părinților.

La capitolul bunuri mobile, sunt declarate 2 mașini, cu valoare totală de cca 250 mii lei. Doneva mai deține 1568 bonuri patrimoniale la SA „Telecominvest”. Activele financiare ale judecătoarei constituie cca 61725 lei.

Potrivit unei investigații ZDG, din 2014, membrii familiei Chişca figurează ca persoane afiliate în mai multe rapoarte ale BC Victoriabank prin intermediul unei firme, iar potrivit paginii web a unei companii germane, pe adresa unde locuieşte magistrata este înregistrată o firmă din R. Moldova, reprezentantă a companiei germane „Happy Dog”.

Judecătoarea Doneva, ca și colega ei Clevadî, face parte din categoria magistraților ”excelenți”, chiar dacă este vizată într-un dosar pierdut la CEDO.

În 2014, CNI a inițiat un control pe numele judecătoarei, dar ca și în cazul altor colegi, cauza a fost clasată.

Idruta.pngon Druță este judecător la CSJ din 2013. Anul trecut acesta a ridicat un salariu de 251732 lei din activitatea la CSJ și 34393 lei din activitatea didactică. Soția acestuia, care este executor la „Winco Corporation LP” a avut un salariu de 249019 lei.

Proprietatea imobiliară a lui Druță include o casă de locuit cu teren aferent, o parte din care, potrivit reprezentanţilor Primăriei a obţinut-o abuziv. Deși Druță indică în declarație o valoare de 1,8 mln lei pentru casă și terenul aferent, experții o evaluează la 4 mln de lei. Judecătorul are în proprietate și un apartament de 387041 lei și un alt teren de peste 71 mii lei.

Druță deține și 2 automobile, unul de 12000 euro și altul de 5000. Activele financiare ale judecătorului depășesc 1 mln de lei.

Druță a fost și președintele Asociației Judecătorilor. În 2013, când a venit la CSJ, Druță a fost suspectat că a admis mai multe inexactităţi în declaraţia de avere pentru anul 2013, iar în urma unui control iniţiat de CNI, au fost depistate mai multe nereguli, ceea ce a servit drept motiv pentru demararea unei verificări repetate. Tot în 2013, judecătorul a fost sancționat disciplinar pentru încălcarea obligaţiunii de imparţialitate, dar şi a Codului de Etică, în dosarul Aroma Floris, în care statul risca să piardă milioane de lei.

moraru_petru.jpgPetru Moraru a ajuns la CSJ în iulie 2014, odată cu colega Maria Ghervas, alături de care a obținut cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concursul pentru o funcție la CSJ.

Cu un venit de 447 mii lei, obținut în 2015 împreună cu soția-avocat, din salarii, activitate didactică, indemnizație, dare în locațiune, înstrăinare teren și dobânzi, judecătorul nu a achiziționat nimic nou.

Moraru deține mai multe bunuri imobile și mobile: 8 terenuri (cca 157 mii lei), 2 case (cca 30 mii lei, fiind indicată doar valoarea unei singure case), 1 apartament (cca 395 mii lei), 4 oficii (cca 925 mii lei) și 4 mașini (este indicată doar valoarea uneia – cca 615 mii lei). Judecătorul are și o datorie de 145 mii lei.

Liliana Catan este judecător la CSJ de 2 ani. Anterior (2005–2013), aceasta a activat în cadrul Curții de Apel Chișinău.

Catan a ridicat în 2015 un salariu de 246847 lei, iar soțul acesteia de 131452 lei. Din activitatea didactică, judecătoarea a mai obținut 2483 lei. Ca și mai mulți colegi de la CSJ, Catan nu și-a procurat nimic în 2015.

Judecătoarea are 2 terenuri, unul în valoare de 49 mii lei, iar valoarea terenului agricol, care apare pentru prima dată în declarația din 2015 nu este specificată.

liliana-catan.jpgDe asemenea, Catan declară 2 case de locuit, una de peste jumătate de milion de lei, iar a 2-a de 8200 lei. Aceasta are și 2 automobile Toyota, unul de 150 mii lei deţinut în folosinţă în baza unui contract de comodat din 2014, iar valoarea celui de-al doilea nu este indicată. La capitolul active financiare, judecătoare indică 5 carduri, dintre care 4 salariale.

Promovarea în 2013 a Lilianei Catan în funcția de judecător CSJ a fost catalogată ca inadmisibilă de către mass-media și societatea civilă, în legătură cu cauza penală a lui Valeriu Pasat, la care Catan a fost judecător raportor. Pasat a acuzat-o pe judecătoare de executarea „docilă şi obedientă a indicaţiilor guvernării comuniste de a menţine în vigoare sentinţa de 10 ani privaţiune de libertate, adoptată într-un proces închis, în lipsa unei apărări calificate”.
Pasat fusese judecat pentru că, pe când era ministru al apărării, ar fi vândut ilegal 21 de avioane MIG-29 din dotarea armatei naţionale. Condamnarea sa fusese calificată la acel timp, drept una politică.

Începutul lui 2016 i-a adus lui Mardari și lui Nicolaev mai multe bunuri imobile

mardari_dumitru.jpgDumitru Mardari a venit la CSJ odată cu Guzun și a avut un salariu aproximativ echivalent – 254 mii lei. Încă cca 8 mii de lei, judecătorul i-a obținut din darea în arendă a unui teren agricol.

Chiar dacă în 2015, Mardari nu a avut achiziții și nu a intrat în posesia a nici un fel de bunuri, începutul lui 2016 a fost generos pentru magistrat. Se pare că acesta a avut predecesori foarte darnici, de la care a primit, prin succesiune 4 terenuri, 2 apartamente, 1 garaj, o casă și alte 12 bunuri imobile, a căror valoare nu este indicată.

Nu este indicată valoarea cadastrală nici la mai multe bunuri obținute în anii anteriori: alte 3 terenuri, 1 garaj, o casă, 1 alt bun imobil.

Pe site-ul magistrat.md este indicată valoare la alte 3 apartamente, obținute în 2002 și 2013, tot prin moștenire, care ajunge la cca 400 mii lei și a unui garaj obținut tot în 2013 – cca 1700 lei.

De asemenea, Mardari nu indică nici valoarea automobilului. Potrivit declarației , judecătorul deține peste 2000 de euro – active financiare.

În urma unui control realizat de CNI în 2014, s-a stabilit că soții Mardari dețin 17 acțiuni la SA Elipi.

nicolaev_ghenadie.jpgGhenadie Nicolaev este judecător la Curtea Supremă din anul 2007. În 2015, împreună cu soția-avocat, Nicolaev a acumulat un venit de 345 mii lei (salarii, activitate didactică și înstrăinarea cotei părți din bunuri imobile).

În 2015, judecătorul nu și-a procurat nimic nou, iar în 2016 a intrat în posesia unui teren (2099 lei) și unui apartament (37755 lei), obținute prin contract de donație. Nicolaev mai deține în proprietate alte 2 terenuri, de 16919 lei și de 4124 lei, dar și 2 case de 7600 și de 196700 lei.

La capitolul bunuri mobile, judecătorul declară un automobil de 240 mii lei.

Activele financiare ale lui Nicolaev includ 8000 de lei și 400 de acțiuni la Fondul de Investiții pentru Privatizare ”Asito-Invest”, în valoare de 400 lei. Potrivit informațiilor Organizației „Juriștii pentru Drepturile Omului”, magistratul CSJ Ghenadie Nicolaev a participat la luarea a cel puțin 10 decizii care au dus la condamnarea ulterioară a Republicii Moldova la CEDO.

Ca și colega sa Elena Covalenco, Nicolaev a fost în lista solicitanților de apartament în Chişinău la un preţ redus, dar tot ca și ea, s-a retras ulterior din listă.

Bărbații de la CSJ cu mașini luxoase, iar femeile cu mașini ieftine

Ion Guzun este la CSJ de relativ puțin timp – februarie 2014, deși la fel ca și alți colegi, a fost promovat la instituție chiar dacă a obținut cele mai puţine puncte din¬tre can¬di¬da¬ţii care au participat.

În 2015, cu un venit salarial de 235298 lei, judecătorul și-a procurat o mașină de 254 mii lei. Guzun a declarat și salariul soției, judecătoare și ea, de 214570 lei și pensia acesteia de 129792 lei.

La categoria bunuri imobile, Guzun indică 4 terenuri, 2 agricole și 2 intravilane cu o valoare cumulativă de 165 mii lei. De asemenea, judecătorul mai declară o casă nefinisată, în valoare de 48 mii lei, un apartament de 10 ori mai scump și o casă în construcție, a cărei valoare nu este indicată.

Activele financiare sunt de cca 20 mii lei. Dar Guzun deține și 9 acțiuni patrimoniale la SA Mega Grup și 49 la FNII Soprocom-invest SA. Guzun intră în categoria judecătorilor datornici, declarând o datorie de 90 mii euro, apărută în 2012 și scadentă în 2022.

Alături de colegii Diaconu și Catan, Guzun a fost în lista ”eliberatorilor ” interlopului Ion Druță, zis și ”Vanea Pisateli”.

iurie-bejenaru.jpgBejenaru Iurie este judecător la CSJ din 2008. În 2015 judecătorul a avut un salariu de 252 mii lei și 1200 de lei din activitatea didactică, iar soția acestuia un salariu de peste jumătate de milion de lei, ca angajată la Autoritatea Aeronautică Civilă. Peste 17 mii de lei sunt declarate ca venit a persoanei aflate la întreținere. Familia Bejenaru a mai obținut 5000 de lei din înstrăinarea unui teren agricol. Cu toate acestea, Bejenaru nu a avut achiziții în 2015.

La capitolul bunuri imobile sunt declarate 3 terenuri cu o valoare totală de cca 160 mii lei, dintre care 2 au fost obținute prin donație. De asemenea este declarat un apartament în valoare de 386861 lei, o casă de locuit de 16354 lei și un garaj nefinisat, a cărui valoare nu este indicată. Nu este indicată nici valoare unui automobil - Mitsubishi Lancer, iar valoare celui de-al doilea automobil a lui Bejenaru - BMW 730 Id este de 240 mii lei.

Judecătorul declară și active financiare de 8499 dolari, 45 euro, 110265 lei, carduri salariale și acțiuni la SA Fondul de Investiţii pentru Privatizare „Nord Invest” în valoare de 256 lei.

523-sternioala.jpgOleg Sternioală a obținut funcția de funcţia de judecător în cadrul Curţii Supreme de Justiţie, în februarie 2014, deși ca și alți judecători promovați la această instituție a acumulat mai puține puncte pentru calificare, decât alți participanți.

În 2015, judecătorul a avut un salariu de 232 mii lei la CSJ și 10 mii de lei la INJ. De asemenea el a declarat o donație de 10 mii de euro, pe care soția sa a primito de la părinți.

Sternioală declară un teren obținut în 2015, a cărui valoare nu o cunoaște.

Judecătorul deține 2 mașini, una de 100 mii lei și alta de 397 mii lei, iar bunuri imobile nu declară.

De asemenea, judecătorul deține active financiare în valoare de 31 mii lei, dar și datorii de peste 18 mii euro, creditori fiind companiile de construcție Silentagro și Cand-VAS. În declarația din 2015 nu mai apare firma de publi¬ci¬tate SRL „Adverts”, declarată în 2014.

Sternioală este cunoscut pentru relaţiile de prietenie pe care le are cu mai mulţi judecători şi politicieni. În 2014, acesta și-a celebrat cea de-a 2-a nuntă la unul din cele mai luxoase localuri din capitală,unde au fost invitați mai multe persoane publice din domeniul justiiei, ex-ministrul Oleg Efrim, şeful CSM - Victor Micu, preşedintele Asociaţiei Judecătorilor - Ion Druţă, şeful Judecătoriei Ciocana - Victor Burduh, Victor Boico şi Ghenadie Plămădeală de la Judecătoria Buiucani, ex-şeful Serviciului Vamal - Tudor Baliţchi, Daniela Guma, fiica lui Valeriu Guma, fost deputat din partea Partidului Democrat, căutat în prezent de Interpol după o condamnare în România pentru acte de corupţie. Invitat a fost şi unul dintre finii de cununie ai oligarhului din Partidul Democrat, Vladimir Plahotniuc, Dorin Damir, care a fost vizat în dosarul 7 aprilie, pentru mituirea unor tineri în vederea depunerii unor mărturii false.

Numele lui Sternioală a mai apărut în presă, în investigaţii ce au vizat atacurile raider produse asupra mai multor structuri financiare din Moldova, iar în 2013, pe când exercita funcţia de preşedinte al Judecătoriei Buiucani, această instanţă a fost desemnată drept codaşă printre judecătoriile din capitală, la capitolele calitatea activităţii şi nivelul de disciplină. Potrivit jurnal.md, în perioada 2010-2012, aproape jumătate din hotărârile lui Oleg Sternioală, pe cauze civile, au fost anulate de instanţele superioare. Niciuna din aceste circumstanţe nu l-a împiedicat, însă, pe Sternioală să ocupe un fotoliu la CSJ.

nadejda_toma.jpgNadejda Toma a ajuns la CSJ în iulie 2014, promovată și ea dintre judecătorii slabi.

În 2015, împreună cu soțul, din salariu, activitatea didactică și pensie, judecătoarea a avut un venit de 269 mii lei.

Anul trecut, judecătoarea și-a procurat un automobil Peugeot de 15 mii lei (!), deși mai deținea unul de 70 mii lei.

Judecătoarea Toma deține în proprietate un teren de 47 mii lei și o casă de cca 450 mii lei.

Recent, la CSJ, prin votul Parlamentului a fost promovată o nouă judecătoare – Mariana Pitic. Potrivit declarației de avere a acesteia, pentru anul 2014, magistrata deține un Porsche Cayenne pe care l-ar fi cumpărat cu, 11 mii de lei (!), în stare „avariabilă”. Un astfel de automobil procurat la mâna a doua costă peste 1 mln de lei.

ZdG a scris despre faptul că Mariana Pitic conduce un Porsche, iar împreună cu soțul, om de afaceri, locuiește într-o casă de lux. Nici casa, nici afacerile nu au fost incluse în declarațiile de avere ale noii judecătoare CSJ.

557-pitic-csj-1-840x420.jpgzdg.md

În una dintre ședințele recente a CNI a fost dis­pusă ini­ți­e­rea con­trolului în pri­vința Marianei Pitic.   

După ce în presă au apărut informații despre acest caz, societatea civilă s-a mobilizat și insistă asupra destituirii judecătoarei.




Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii