Emanoil Ploșniță, Decanul Baroului de avocați Chișinău, a depus o sesizare la Curtea Constituțională în apărarea judecătoarei Domnica Manole, după ce un procuror a refuzat să înceapă urmărirea penală, iar altul a dispus, după 1 an și trei luni, reînceperea urmăririi pe același caz.

În sesizarea sa, avocatul Ploșniță menționează că, CNI a emis un act de constatare, unde se menționa că magistrata n-ar fi indicat în declarația sa de avere pentru 2013 o sumă pe bani virată pe contul soțului acesteia. În februarie 2015 însă procurorul Anticorupție care se ocupa de caz a dispus neînceperea urmăririi penale pe motiv că în acțiunile judecătoarei nu existau elemente ale infracțiunii invocate în actul de constatare, scrie bizlaw.md.

Procurorul Eduard Harunjen, motivează că, peste 1 an și trei luni, procurorul anticorupție Viorel Morari dispune anularea ordonanței de refuz pentru neînceperea urmăririi penale. Pe acest caz, se va efectua un control suplimentar în cadrul aceluiași proces penal. Procurorul de atunci nu a stabilit corect circumstanțele cazului și nu le-a evaluat corect. De cealaltă parte, Emanoil Ploșniță, s-a adresat Curții Constituționale cu argumentul că, o persoană nu poate trasă la răspundere de două ori pe același dosar.

Norma contestată de Ploșniță, care spune că procurorul poate relua cauză penală dacă „ulterior se constată că a dispărut circumstanța pe care se baza propunerea de a refuza urmărirea penală”, conține un viciu important, crede avocatul – aceasta îi permite procurorului să inițieze oricând urmărirea penală, în lipsa unor temeiuri clar definite. „Ulterior” este un termen nedefinit. De asemenea, avocatul consideră că clientei sale îi sunt încălcate drepturi fundamentale, întrucât procurorul decide calitatea sa juridică, declanșând repetat un proces penal, ea fiind cea carea suportă, fără să se poată apăra suficient, lacunele legislative.

Așadar, Curtea Constituțională va verifica constituționalitatea acestei prevederi, în raport cu articolul 1, alineat 3, articolele 4, 16 și 23, alineat 2 și articolul 26 din Constituție, mai scrie sursa citată.

Amintim că, Domnica Manole, a adoptat o hotărâre prin care a obligat Comisia Electorală Centrală să iniţieze referendumul republican privind alegerea preşedintelui ţării de către popor, la iniţiativa Platformei Demnitate şi Adevăr. Potrivit unei sesizări depuse la Consiliul Superior al Magistraturii de către procurorul general interimar Eduard Harunjen, judecătoarea s-ar face vinovată de emiterea unei decizii ilegale şi depăşirea competenţelor, prin faptul că şi-a permis interpretarea Constituţiei.

Iniţiativa privind organizarea unui referendum de modificarea a Constituţiei, pentru alegerea președintelui de către popor a fost respinsă de Comisia Electorală Centrală pe 30 martie, după ce un grup de iniţiativă condus de Platforma DA, a depus la CEC 400.000 de semnături în susţinerea acestuia. În scurt timp, grupul de iniţiativă a depus o cerere de chemare în judecată a CEC, iar la 14 aprilie 2016, Domnica Manole a emis o hotărâre prin care a anulat hotărârea CEC şi a aprobat iniţierea referendumului.

Ulterior, CEC şi-a făcut dreptate la Curtea Supremă de Justiţie care, la sfârşitul lunii martie, a casat hotărârea emisă de Domnica Manole.

La sfârşitul lunii mai, CSM a dat curs demersului procurorului general interimar, Eduard Harunjen, privind ridicarea imunităţii pentru magistrata Domnica Manole și pornirea urmăririi penale.

Anterior, şi Comisia Electorală Centrală a depus o sesizare la CSM, în care se spune că Domnica Manole a emis o decizie „vădit ilegală" şi a produs „intenţionat o rezonanţă negativă în societate", solicitând luarea măsurilor de rigoare faţă de judecătoare. 

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii