Anti-corruption prosecutors announced the arrest of 15 current and former judges, involved in the laundering of over 20 billion dollars from the Russian Federation through the Moldovan banking system. Investigations reveal that almost each of them, irrespective of whether they quitted or remained in the system, has also been involved in other actions incompatible with the law.

judje-6.jpg

Gubenco Serghei

Sergei Gubenco has been in the judicial system since 2010. In March 2016, there was a presidential decree that appointed him the Chairman of the Comrat Court of Appeal, despite the fact that his name had already appeared in a journalistic investigation on money laundering and shady connections. 

The President Nicolae Timofti rejected Gubenco’s candidacy three times, making reference to a report of the Intelligence and Security Service, but the Superior Council of Magistracy has repeatedly proposed his candidacy. Most likely, Gubenco does not know the state language and trials are held in Russian, contrary to the law. 

According to his income and property statement for 2015, the magistrate Gubenco owns an apartment with an area of 98 square meters, estimated at 111 thousand lei, purchased in 2004, and in 2006, Comrat municipality allotted him an apartment of 94 square meters. The magistrate also declared a house ofn100 square meter that was under construction and a garage with a basement and attic, estimated at 60 thousand lei.

Five years ago, the judge Gubenco issued a court decision which granted 200 million dollars to the British Seabon Ltd, following a dispute of the Russian Companies Omega and Laimex and Victor Agapiev, an inhabitant of Congaz, Moldova.

Gubenco also ruled out the release from custody of a person that attacked a young woman with a knife, thus causing the outrage of the residents of Comrat.

Sergei Gubenco was part of a special committee, composed of five members, who decided on the list of judges to benefit from housing at reduced prices.

Bivol Garri

Garri Bivol are o experienţă de 12 ani de magistrat în Judecătoria sectorului Centru al municipiului Chişinău. În 2013, Garri Bivol, a legalizat 640 de milioane de dolari din cele 20 de miliarde.

Garri Bivol este cunoscut pentru mai multe decizii controversate. În 2013 magistratul a emis o hotărâre prin care a legalizat acordarea unei companii private a 14 milioane de lei de la bugetul de stat pentru demolarea Stadionului Republican. Împotriva magistratului a fost pornită o procedură disciplinară, însă acesta a scăpat, pentru că expirase termenul de prescripţie.

Magistratul Bivol, l-a ajutat pe colegul său de la Judecătoria Râşcani a capitalei, Sergiu Papuha, să obţină  un apartament de la Primăria Chişinău. Administraţia publică locală a contestat decizia lui Bivol, invocând că Papuha nu a avut dreptul la locuinţă. “A obţinut prin intermediul instanţelor de judecată un apartament la care nu avea dreptul să pretindă, deoarece judecătorul Papuha a primit  de la stat atât un teren pentru construcţie, cât şi un apartament”, au argumentat juriştii Primăriei. 

Magistratul Garri Bivol, l-a sancţionat pe fostul ministru de Interne, Dorin Recean, pentru că nu a executat o hotărâre de judecată privind repunerea în funcţie a controversatului poliţist, Ruslan Saachian. Ministrul a depus o plângere pe numele magistratului pentru că a luat decizia în lipsa sa. Ministrul Justiţiei de atunci, Oleg Efrim, a solicitat sancţionarea magistratului Bivol: “S-a constatat că judecătorul a admis încălcărea unei norme imperative, ceea ce a servit motiv pentru a intenta o procedură disciplinară", a declarat Efrim.

Presa a mai scris că Garri Bivol ar fi fost prins şi într-un atac raider asupra Băncii de Economii. Magistratul a legalizat în 2013 o tranzacţie privind preluarea unui pachet de 16,5 procente din acţiunie BEM de către compania off-shorre Lectom LTD.

Pe numele lui Garri Bivol a depus o plângere şi un avocat, care invoca că magistratul a emis în septembrie 2010 două încheieri, teoretic identice, în cazul unei persoane suspectate de dublu asasinat. În încheierea eliberată avocatului, suspectatul primise mandat de arestare pe un termen de 60 de zile, iar în încheierea eliberată procurorului, nu era indicat că, suspectatul urma să stea două luni în arest preventiv.

În 2005, la un an după intrarea în posesia mandatului de judecător, soţia lui Garri Bivol, primeşte în moştenire o casă de locuit, 3 terenuri aferente casei şi patru terenuri agricole. În declaraţia de avere semnată de Garri Bivol nu este indicat că acesta ar avea în proprietate bunuri mobile sau imobile. Deşi a fost văzut la volanul mai multor automobile de lux.

declaraţia de avere semnată de Garri Bivol


Bîrnaz Ghenadie

La 8 octombrie 2016, Ghenadie Bîrnaz, va marca două decenii de activitate în sistemul judecătoresc. Iniţial a fost numit judecător în sectorul Botaica al Capitalei, apoi transferat în sectorul Râşcani. Prin Hotărârea nr. 120/8 din 13 iunie 2014 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul „Bine”, acumulând un total de 70 de puncte.

Hotărârea nr. 1:0:8 din 13 iunie 2014.png

La 21 septembrie 2011, Ghenadie Bîrnaz, a emis o ordonanță de încasare a sumei de 400 de milioane de dolari în baza unui contract de împrumut semnat cu un an înainte.

Cererea de chemare în judecată a fost depusă cu doar două zile înainte de către Taras Mykhaylyk, reprezentantul prin procură al PR-VERT SISTEM LIMITED din Marea Britanie, împotriva lui Veaceslav Bass, un tânăr sărman din Chișinău, a unei firme din Noua Zeelandă și a două din Federația Rusă.

Ghenadie Bîrnaz locuieşte cu familia într-un imobil cu două nivele, cu suprafaţa de 179 de metri pătraţi, pe strada Ipoteşti din Chişinău.

Valoarea cadastrală a imobilului este de peste 875 de mii de lei. Magistratul indică că, jumătate din casă aparţine fiului său student, care primeşte o bursă lunară de 1500 de lei. Potrivit declaraţiei de avere, Ghenadie Bîrnaz mai are în proprietate  un teren intravilan cu suprafaţa de 0, 0464 ha, o casă de locuit cu suprafața de 18,7 m.p. și anexa de 20 m.p., în valoare de 7 349,41 lei, primită în moştenire în 1999, o casă de locuit cu suprafața de 81,2 m.p. cu o construcţie accesorie de 24,6 m.p., în valoare de 36 028,56 lei, care de asemenea a primit-o moştenire în 1999.

Magistratul mai indică faptul că deţine un autoturism de model Toyota Avensis (an. fab. 2006) în valoare de 7800 de euro.

Potrivit unei investigaţii a jurnaliştilor de la ZdG, publicată în septembrie 2013, în perioada anilor 2009-2013  Ghen­a­die Bîrnaz, a avut veni­turi cumu­la­tive de 320 mii de lei, adică apro­xi­ma­tiv 65 de mii de lei anual, bani care, în mod nor­mal, îţi per­mit să duci un trai cât de cât decent, dar în niciun caz să-ţi con­stru­ieşti două case în Chi­şi­nău.

În 2008, Bîrnaz declara că deţine un lot de pământ de 400 m.p., care valora aproape 200 mii de lei, un altul, de 1700 m.p., în satul Lopa­t­nic din r-nul Edi­neţ, de 33 mii de lei, o casă nefi­ni­sată de 296 m.p. cu o valoare de 860 mii de lei, şi o alta, de locuit, de 76 m.p. Un an mai târ­ziu, magis­tra­tul scria în decla­ra­ţia sa de veni­turi şi pro­pri­e­tăţi doar des­pre acţiu­nile sale şi ale soţiei la SA Mol­da­vhi­dro­maş, des­pre care menţiona că au fost obţi­nute în pro­ce­sul pri­va­ti­ză­rii con­tra bunuri patri­mo­ni­ale, însă fără a primi divi­dende. Un an mai târ­ziu, jude­că­to­rul anu­nţa că şi-a mai pro­cu­rat un lot de teren, de doar 64 m.p.

Niţă Ştefan

Ştefan Niţă, a intrat în posesia mandatului de judecător în noiembrie 1996. A activat în cadrul Judecătoriei sectorului Centru, municipiul Chişinău, iar din 27 noiembrie 2015 este judecător la Curtea de Apel Chişinău. Ştefan Niţă este unul din magistraţii, care l-au achitat pe fostul ministru de Interne, Gheorghe Papuc, şi fostul comisar al municipiului Chişinău, Vladimir Botnari, învinuiţi de procurori în dosarul „7 aprilie”.

Ştefan Niţă este implicat în schema „spălătoriei ruseşti” prin legalizarea a 200 de milioane de dolari în iulie 2011.    

Potrivit declaraţiei de avere pentru 2015 familia magistratului a avut următoarele venituri: salariul de judecător- 173 781,70 lei, venitul obţinut la locul de muncă de bază de către soţia jurist- 184 474,68 lei, venitul obţinut din activitate didactică, îndrumător de practică- 500,64 lei, şi  indemnizația soţiei pentru îngrijirea copilului de 38 000 lei.

Magistratul indică în Declaraţie o avere de invidiat: teren pentru construcţii în Chişinău, cu suprafaţa de 0.044 ha, în valoare de 209 835 lei, cumpărat în anul 2008, titular soţia, lot pomicol în Truşeni, cu suprafaţa de 0.0664 ha, în valoare de 153,80 lei, cumpărat în anul 2005, titular soţia, trei grădini în Durleşti, cu suprafaţa a 0,48 ha fiecare, procurate în anul 2007, trei terenuri agricole în raionul Hînceşti, cu suprafaţa de 1.5635 ha, şi de 0.0909 ha, procurate în anul 2012. Alte trei terenuri agricole, cu suprafaţa de 2.90 ha, 2.90 ha și 2.90 ha, în valoare de 32 224 lei, au fost cumpărate în anul 2006.

Declaraţiei de avere pentru 2015 .png

Familia Niţă  mai deţine în proprietate o casă de locuit în oraşul Chişinău cu suprafaţa de 239 m.p., cu valoarea cadastrală de 567 544 lei, dobândiți în anul 2009. 

Magistratul mai indică un autoturism de model Renault Scenic (an. fab. 2010), pe care susţine că l-a procurat în anul 2013 cu 96 de mii de lei. 

Hîrbu Iurie

Iurie Hîrbu, a început să activeze în sistemul judecătoresc în decembrie 2003, iar la 26 august 2010 este numit prin decret prezidenţial în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Teleneşti pe un termen de patru ani.

La cea mai recentă evaluare, judecătorul Hîrbu a primit calificativul „Foarte bine” de la Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor. Acesta a acumulat un total de 84 de puncte.

Pe numele lui Hîrbu, au fost depuse la Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii cinci petiţii, toate fiind declarate neîntemeiate.

Potrivit  Ziarului Național, Iurie Hârbu, este implicat în trei dosare, care vizează operațiunea de spălare a banilor, cu o valoare totală de peste un miliard de dolari. 

Portalul agora.md susţine, cu referinţă la un ofiţer CNA, că pe numele lui Hîrbu a fost pornit un dosar penal. 

Potrivit sursei citate, la 16 august 2013, a fost pornită o cauză penală pe faptul deținerii și utilizării de documente oficiale false, care au permis spălarea sumei de 500 de milioane de dolari prin intermediul companiilor Western Entreprises Limited și Liberton Asoociates Limited. Cele două întreprinderi au încheiat pe 19 aprilie 2011 un contract privind un împrumut bănesc de o jumătate de miliard de dolari, acesta fiind garantat de moldoveanca Tatiana Ananii.

După încheierea contractului, debitorii nu și-au onorat obligațiile. Astfel că Western Entreprises Limited a solicitat la 4 octombrie 2011 de la presupusul garant Ananii Tatiana asumarea obligațiunilor. La 18 noiembrie 2011 Western Entreprises Limited a depus o cerere de chemare în judecată pentru încasarea datoriei. La doar trei zile de la depunerea cererii (21 noiembrie 2011!), judecătorul Iurie Hârbu emite o ordonanță prin care dispune încasarea datoriei de la Ananii Tatiana, ООО Арсенал Компании, ООО Астарта, ООО Проф Стандарт, ООО КомпТехКомплект și Liberation Associates Limited. A doua zi, 22 noiembrie 2011, din numele Ananii Tatiana la judecătoria raionului Telenești a fost expediată o scrisoare prin care ea ar fi recunoscut datoria. Potrivit cererii de chemare în judecată, Ananii Tatiana ar fi locuit în satul Țînțăreni, raionul Telenești.

Hîrbu, indică venituri de 180 627 din salariul de judecător, peste 125 de mii de lei venituri obţinute de soţie, care este avocată în Teleneşti, şi venituri de 50 de mii de lei obţinute de darea în locaţiune a unui  imobil. Familia Hîrbu deţine în proprietate un teren pentru construcție, cu suprafața de 0,1332 ha, în valoare de 16 800 lei, cumpărat în anul 2002, teren pentru construcție, cu suprafața de 0,015 ha, în valoare de 10 361 lei, cumpărat în anul 2010, teren pentru construcție cu suprafața de 0,1421 ha, în valoare de 1 641 lei, procurat în anul 2008, un apartament cu suprafața de 52,8 m.p., procurat în anul 2004 şi o casă de locuit cu suprafața de 129 m.p., cumpărată în anul 2002.

declaratie_Hîrbu.png

În scurt timp după pronunţarea deciziei din 21 noiembrie 2011, judecătorul Hîrbu începe construcţia unei case cu suprafața de 205 m.p., estimată cadastral la 800 de mii de lei, care a fost dată în exploatare în anul 2016.

Magistratul mai indică că din 2011 deţine un autoturism de model Opel Astra (an. fab. 2001), în valoare de 53 700 lei.

Popovici Serghei

Serghei Popovici îşi începe activitatea de judecător la Judecătoria Comrat, iar la 5 septembrie 2014 este numit în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Comrat pe un termen de patru ani. Prin Hotărîrea nr. 131/11 din 20 decembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul „Foarte Bine”, acumulând un total de 76 de puncte.

Potrivit site-lui  judecatori.evaluez.eu Serghei Popovici are nota 2 acordată de vizitatorii site-lui la categoriile profesionism, calitatea hotrârilor, incoruptibilitate, organizarea proceselor.

Contrar legislaţiei în vigoare, procesele gestionate de către magistratul Popovici se desfăşoară în limba rusă. 

Serghei Popovici, potrivit Ziarului Naţional, a contribuit la spălarea a 1,4 miliarde de dolari. 

Primele 500 de milioane de dolari au fost legalizate prin semnătura lui Serghei Popovici pe data de 21 noiembrie 2011. Cealaltă sumă, de 770 de milioane a fost decisă pe 30 august 2013, la o săptămână de la depunerea cererii. Toate actele prezentate în instanță erau întocmite în limbile rusă și engleză, dar nu conțin și rechizitele bancare ale părților. Judecătorul Popovici a dispus încasarea în folosul creditorului a sumei de 700 de milioane de dolari, precum și suma de 70 de mii de dolari de la moldoveanul Radu Vasile, care figurează în dosar cu adresa în raionul Comrat, satul Ferapontievca.

Serghei Popovici a avut în 2015 un salariu de 184 764,58 lei, şi 2162 din activitatea didactică la Universitatea din Comrat, iar soţia- 54 469,77 lei.

Magistratul deţine în proprietate ½ cotă-parte dintr-un teren intravilan cu suprafața de 0,12 ha, un apartament cu suprafaţa de 53.7 m.p., alocat de către Consiliul municipal Comrat, ½ dintr-un apartament cu suprafața de 75,6 m.p., obţinut în urma unui contract de investiții din anul 2014, şi ½ dintr-un apartament cu suprafața de 75 m.p., 1/2 cotă-parte, de asemenea obţinut în urma unui contract de investiții din anul 2014.

Magistratul susţine că deţine un autoturism de model Mercedes E 220 (an. fab. 1995) în valoare de 50 000 lei, cumpărat în anul 2013.

Lebediuc Serghei

Magistratul Serghei Lebediuc, şi-a început activitatea la Judecătoria Comrat cu zece ani în urmă, iar în iulie 2012 a fost transferat la Judcătoria Militară din Chişinău. Prin Hotărârea nr. 111/8 din 13 iunie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul „Bine” acumulând un total de 72 de puncte.

La 18 august 2011, judecătorul Sergiu Lebediuc de la Comrat, a emis o ordonanţă prin care a dispus de a încasa în mod solidar de la un grup de debitori 300 de milioane de dolari, plus 25.000 de lei moldovenești taxă de stat. Datornicii ar fi garantat împrumutul unui off-shore faţă de altul, beneficiarul final fiind compania Ronida Invest LLP din Marea Britanie, care a figurat în mai multe procese dubioase de recuperare a banilor de la firme din Republica Moldova şi din Rusia.

Lebediuc, a revenit în atenţia presei la 29 decembrie 2013, după ce i-a achitat pe angajaţi ai Departamentului Instituţii Penitenciare, printre care și ex-directorul Penitenciarului nr.2 din Lipcani, învinuiţi de către procurori de tortură. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău i-a condamnat la ani grei de închisoare.

Potrivit declaraţiei de avere, semnată de către judecătorul Lebediuc, acesta a avut în 2015 un salariu de aproape 161 de mii de lei, iar soţia de 32 de mii de lei. Cuplul deţine în proprietate  un apartament cu suprafața de 72,4 m.p. cu valoarea de 26 064 Euro, dobândit în anul 2014, un apartament cu suprafața de 64,2 m.p. estimat la 78 000 lei, dobândit în anul 2001 şi un autoturism de model Honda Acord (an. fab. 2003) în valoare de 105 000 lei, dobândit în anul 2010. 

Andriaş Liliana

Liliana Andriaş, care activa la Judecătoria comercială din Chişinău din luna septembrie 2003 a fost demisă în 2014 de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru lipsă de integritate.  Magistrata a atacat decizia CSM la Curtea Supremă de Justiţie, dar a pierdut procesul.

Curtea Supremă de Justiţie.png


La 11 iunie 2013, CSM  a propus-o pe Liliana Andriaş preşe­din­te­lui R. Mol­dova pen­tru numi­rea, prin trans­fer, la Jude­că­to­ria Cen­tru. Nicolae Timofti  a res­pins candidatura, invo­când că „în pro­ce­sul exa­mi­nă­rii can­di­da­tu­ri­lor pro­puse prin prisma cores­pun­de­rii lor exi­genţe­lor for­mu­late în Legea cu pri­vire la sta­tu­tul jude­că­to­ru­lui a fost sesi­zat de Ser­vi­ciul de Infor­ma­ţii şi Secu­ri­tate (SIS) că, în pri­vinţa can­di­da­tu­ri­lor pro­puse, ar exista infor­ma­ţii ce denotă indi­cii sau ele­mente iden­ti­fi­ca­to­rii ale fac­to­ri­lor de risc spe­ci­fi­caţi în art. 4 lit. a) a Legii pri­vind veri­fi­ca­rea titu­la­ri­lor şi a can­di­da­ţi­lor la fun­cţii publice, aspecte ce atestă neco­res­pun­dere pre­ve­de­ri­lor art. 6, art. 8 alin.(1) şi art. 15 din Legea cu pri­vire la sta­tu­tul jude­că­to­ru­lui”.

În 2009 Procuratura Anticorupţie a intentat pe numele Lilianei Andriaş un dosar penal pentru corupţie pasivă, după ce în mass-media a apărut un video filmat cu camera ascunsă, cum aceasta ia mită.  Dosarul nu a avut finalitate.   


Pe 26 noiembrie 2012, Liliana Andriaş, a emis o ordonanţă prin care a legalizat 500 de milioane de dolari, cererea în judecată fiind depusă cu cinci zile mai devreme. Moldoveanul implicat în afacere era indicat ca fiind un cetățean cu domiciliul în orășelul Codru – Ivan Belekci, născut în 1955.

O altă ordonanță a fost emisă de magistrata Andriaş  pe 1 iulie 2013 și a vizat suma de 740 de milioane de dolari.

Liliana Andriaş, declara pentru anul 2013 că a fost remunerată cu mai puţin de două mii de lei lunar. În acelaşi an magistrata reuşeşte să-şi procure un apartament cu suprafaţa de 58,2 metri patraţi, cu valoarea cadastrală de peste 346 mii de lei.

Ţurcan Iurie

Ţurcan Iurie, şi-a început cariera în sistemul judecătoresc la 20.01.1997 şi a fost demis la începutul anului 2014.

eliberarea domnului Iurie ŢURCAN din funcţia de judecător

Iurie Țurcanu, care a lucrat mai mulţi ani la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, este învinuit de către procurorii Anticorupţie, că în complicitate cu alţi patru angajaţi, a falsificat în perioada 2010-2014 peste 40 de dosare civile. Ancheta a stabilit că judecătorul, în baza unei înţelegeri cu patru angajaţi ai instanţei, de repetate ori a introdus în mod fraudulos modificări în sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor. De asemenea, acesta este acuzat de pronunţarea unor sentinţe injuste, falsificarea materialelor din dosare, abuz de putere, judecătorul examinând  de repetate ori dosarele cu abateri, inclusiv în absenţa părţilor. Dacă va fi găsit vinovat, Ţurcanu riscă pînă la 10 ani de închisoare.Dosarul se află pe rol în instanţa de judecată. 

Iurie Ţurcan, a devenit cunoscut, după ce pe 23 aprilie 2009, a emis în mod abuziv o încheiere de asigurare a acţiunii, încheiere prin care s-a pus în aplicare o schemă frauduloasă de tip „raider” de către om de afaceri Vadim Ciornea.

După căderea regimului Voronin, Iurie Ţurcan, a anulat încheierea la 15 octombrie 2009. Aceasta l-ar fi înfuriat pe Ciornea, care ar fi solicitat susţinerea procurorului Viorel Morari. Omul legii l-a ameninţat pe magistrat, în prezenţa mai multor martori, că-i va crea probleme. În cadrul şedinţei CSM din 16 decembrie 2009, la cererea Procurorului General, s-a admis începerea urmăririi penale împotriva judecătorului Iurie Ţurcan. Materialele, care au stat la baza începerii urmăririi penale, făceau parte dintr-un alt dosar penal instrumentat de procurorul Viorel Morari. Astfel, în 2009 Iurie Ţurcan, a fost sancţionat disciplinar de către CSM pentru fapta care a făcut obiectul dosarului penal, comisă de magistrat pe parcursul anilor 2007-2008.

În schema “spălătoriei ruseşti”, Iurie Ţurcan figurează cu suma de şapte sute de milioane de dolari.

Potrivit ultimei declaraţii de avere depuse de către magistratul Ţurcan în timpul când era judecător, acesta, pe lângă salariu, mai primea şi o pensie pentru vechime în muncă de aproape cinci mii de lei. Magistratul a mai raportat că soţia sa a primit în 2013 o îndemnizaţie de 186 de mii de lei. Ţurcan a mai scris, că deţine în proprietate două apartamente, procurate în toamna anului 1995 şi un garaj din 2007.

Valeriu Gîscă

Magistratul Valeriu Gîscă, şi-a început activitatea în anul 1990 şi a demisionat din proprie iniţiativă la 4 decembrie 2012.

Magistatul, care a activat mai bine de 20 de ani în Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, este unul din judecătorii implicaţi în cele mai multe scandaluri. Deşi mai avea puţin până la pensionare, Gîscă a ple­cat mai devreme din sis­tem, după ce pe numele său a fost pornită o procedură dis­ci­pli­nară, fiind acu­zat că ar fi încăl­cat atât pro­ce­du­rile penale, cât şi etica jude­că­to­rească. CD a pro­pus CSM eli­be­ra­rea jude­că­to­ru­lui din fun­cţie.

La finele anului 2000,  judecătorul Gîscă, devine subiectul unei conferinţe de presă organizate de către Ion Diacov, care deţinea pe atunci funcţia de procuror-adjunct al municipiului Chişinău. Organizatorii conferinţei au declarat atunci că îl bănuiesc pe judecătorul Gîscă, că ar fi luat mită pentru a elibera din arest preventiv câteva persoane învinuite de contrabandă cu alcool etilic în proporţii deosebit de mari. În consecinţă, Gîscă a atacat în judecată agenţia BASA-press, de la care a încasat două mii de lei pentru defăimare.

La 16 noiebrie  2011, Colegiul Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii i-a aplicat mustrare judecătorului Valeriu Gîscă. Acesta a fost acuzat de depăşirea termenului limită pentru examinarea unui dosar. Magistratul a invocat, în apărarea sa, agenda încărcată.

Potrivit membrilor Colegiului Disciplinar, Gîscă,  a abandonat dosarul şi a mers în concediu. Deşi putea să-l distribuie spre examinare altor judecători. 

Judecătorul Gîscă îi depăşeşte pe colegii săi implicaţi în “spălătoria rusească”, fiind magistratul care a emis cele mai multe ordonanţe în acestă schemă, în total cinci la număr, suma fiind de 2,1 miliarde de dolari.

Din iunie 2013, Valeriu Gîscă este avocat, cu licență obținută în baza unei decizii judecătorești, după ce Comisia de licențiere a profesiei de avocat a refuzat să-i elibereze licență fostului magistrat, bazându-se pe caracteristica venită de la CSM.

Vornicescu Igor

Igor Vornicescu,  a plecat „onorabil” din sistem, unde a activat aproape 17 ani şi şi-a găsit refugiul în avocatură. La 25 aprilie 2012, Consiliul Disciplinar al CSM a intentat procedura disciplinară în privinţa judecătorului Igor Vornicescu pentru lipsă nemotivată de la serviciu. Vornicescu prezintă certificate medicale eliberate de către o instituţie medicală din Bender, precum că în perioada respectivă a avut probleme de sănătate. Astfel procedura disciplinară în privinţa lui Vornicescu este clasată. Ulterior s-a constatat că certificatele medicale erau false.

La 12 iulie 2015, CD reia procedura disciplinară în privinţa lui Vornicescu, acuzându-l de încălcarea eticii judecătoreşti. Deşi procedura disciplinară nu era finalizată, la 21 august, CSM admite cererea de demisie a magistratului Vornicescu. 

Judecătorul Vornicescu a fost remarcat de mass-media şi în 2007, când l-a condamnat pe dansatorul Vitalie Grisco la zece ani de închisoare cu executare pentru că nu a reuşit să întoarcă la timp o datorie de o mie de dolari. Jurisprudenţa CEDO nu admite urmărirea penală pentru datorii.

În urma evenimentelor din aprilie 2009, magistratul Igor Vornicescu a fost inclus în lista “judecătorilor din iad”. Igor Vornicescu s-a deplasat la Comisariatul de Poliție din sectorul Râşcani  în ziua de 10 aprilie 2009,  unde a aplicat sancțiuni privative de libertate în 38 de cauze din 41. Astfel lui Vidrașco Andrei, Golovco Alexandru, Inculeț Veaceslav, Nedelcu Veaceslav și mulți alții, le-a dat arest administrativ de 4 zile pentru fiecare, ignorând faptul că mulți din ei aveau semne vizibile de maltratare iar polițiștii i-au prezentat judecătorului doar procesul verbal de reținere și propriile rapoarte.
Igor Vornicescu, figurează în schema „spălătoriei ruseşti” cu suma de 200 de milioane de dolari.

Moraru Mihai

Mihai Moraru , a fost judecător în Ungheni începând cu anul 2002 şi a fost eliberat din funcție la 9 noiembrie 2015.

Mihai Moraru este implicat în schema de spălare a banilor pentru emiterea unei ordonanţe, care a permis legalizarea a 300 de milioane de lei.

Potrivit declaraţiei de venit, fostul magistrat duce un trai modest. În anul 2014, de la locul de muncă de bază împreună cu soţia au încasat un venit de 154559 lei. Este proprietarul a două terenuri agricole de 0,29 ha, a unei grădini de 0,24 ha, având în posesie şi o jumătate din cota parte a terenului aferent garajului procurat în anul 2009 cu suprafaţa totală de 71,8 metri pătraţi. Acesta este estimat la valoarea de 69565 lei. Locuieşte într-un apartament neprivatizat. Are un autoturism Volvo, anul producerii 2004, care  conform raportului de evaluare ar costa 106000 lei. Este debitorul a două credite bancare, suma iniţială împrumutată fiind de  80000 lei.

Us Aurica

Doamna Aurica Us, născută la 09 august 1948, şi-a început cariera în calitate de consultant superior la Ministerul Justiţiei, pe parcurs fiind numită jurist la Ministerul Industriei Alimentare, arbitru principal la Uniunea Industrială, arbitru la Arbitrajul de Stat şi judecător la Judecătoria Economică de Circumscripţie, în  1997.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii i-a fost conferit titlul onorific de „Veteran al sistemului judiciar”. La 09 august 2013, Aurica Us, a împlinit  vârsta de 65 de ani şi s-a pensionat. 

La  29 ianuarie 2013, Aurica Us a emis o decizie, potrivit căreia Oleg Podereghin, un taximetrist din Durleşti, patru firme rusești și un off-shore britanic îi sunt datoare altei firme off-shore – „Westburn Entreprises Limited No SC”, cu 500 de milioane de dolari.

În 2009, magistrata a obligat „Moldova-Gaz” să îi plătească unei firme 23 de milioane de lei în calitate de prejudiciu material pentru amplasarea unor conducte pe teritoriul firmei. Pentru această decizie, Us a fost sancționată disciplinar în 2010.

Potrivit declaraţiei de venit, la pensionare Aurica Us avea în proprietate un apartament cu două odăi cu suprafaţa de peste 50 de metri patraţi, procurat în 1976, o casă de vacanţă cu suprafaţa de 113 metri patraţi, un teren de 1223 metri patraţi, şi un automobile de nouă mii de euro, procurat în anul 2009.

Marchitan Gheorghe

Gheorghe Marchitan, s-a pensionat din sistemul judecătoresc în decembrie 2011. Potrivt unei investigaţii a ZdG, în sep­tem­brie 2011,când încă mai activa în cadrul Judecătoriei Căuşeni, acesta nu avea redac­tate 11 sen­tinţe pe cauze penale exa­mi­nate încă în 2010 şi 12 sen­tinţe pe cauze penale exa­mi­nate în prima jumă­tate a anu­lui 2011. Tot­o­dată, Mar­chi­tan nu a redac­tat şi nu a trans­mis în can­ce­la­rie două cauze civile exa­mi­nate în 2009, cinci cauze civile exa­mi­nate în 2010. Din dosare lip­seau sen­tinţele şi hotă­rârile, iar „rezul­ta­tele” erau indi­cate pe coperta dosa­re­lor. În noiembrie Marchitan a fost sancţionat cu mustrarea aspră. În pofida acestor restanţe, la penisonare, Marchitan, primeşte o îndemnizaţie de peste o sută de mii de lei.

Marchitan este implicat şi într-un atac raider de la Banca de Economii, după ce printr-o ordonanţă a legalizat trans­mi­tea în bene­fi­ciul com­pa­niei off-shore Rie­tel Limi­ted, înre­gis­trată în Noua Zee­landă, 16,5% din acţiu­nile Băn­cii de Eco­no­mii a Moldovei.

Cu câteva luni înainte de a se pensiona, la 18 martie 2011, Gheorghe Marchitan a trimis din Rusia spre Marea Britanie 200 de milioane de dolari, pe 18 martie 2011.

Gorun Gheorghe

Judecătorul Gheorghe Gorun, a activat în Judecătoria sectorului Râşcani până în martie 2014, când şeful statului a emis decretul privind demisia acestuia. 

Consiliul Superior al Magistraturii, a decis la 25 februarie 2014, să-i accepte cererea de demisie, după ce Gorun a invocat probleme de sănătate. Cu câteva zile înainte, Colegiul Disciplinar a propus demiterea lui Gheorghe Gorun, căruia ministrul Justiţiei i-a intentat procedură disciplinară pentru implicare în atacul raider de la Moldova Agroindbank. În vara anului 2013, avocatul unei companii olandeze declara, în cadrul unei conferinţe de presă că, firma pe care o reprezintă a fost deposedată ilegal de un pachet de acțiuni în mărime de 4,99 % de la Moldova Agroindbank, cu ajutorul unei ordonanţe semnate de magistratul Gorun. Magistratul a dispus atunci încasarea de la CG Venture B.V. a unei pretinse datorii în mărime de 3,5 milioane de euro.

Potrivit unei investigaţii RISE-Moldova, „spălătoria rusească” a fost pusă în funcțiune la 22 octombrie 2010, atunci când compania britanică Valemont Properties Limited, în calitate de creditor, a înaintat o cerere de chemare în judecată la Judecătoria sect. Râșcani prin care a solicitat încasarea datoriei de 180 milioane USD de la cetățeanul moldovean Andrei Abramov și de la două companii din Rusia: OOO LaitaM – directorul și acționarul unic fiind ucraineanul Oleg Nikolaevich Belonog și OOO Spartak– controlată de ucraineanul Vladislav Valerievich Hotsyanovsky. 

Litigiul a fost examinat de judecătorul Gheorghe Gorun, care a dat câștig de cauză companiei Valemont Properties LTD, având la bază doar copiile unor acte.

Potrivit declaraţiei de avere, la plecarea din sistem Gorun avea în proprietate un teren agricol de 2931 ha, un apartament de 41 de metri pătraţi, un garaj de 77 metri pătraţi şi două maşini de 11 800 şi 16 mii de euro, înregistrate pe soţie şi fiu.

Ca şi ceilalţi colegi din sistemul judecătoresc, după demisie Gheorghe Gorun s-a dus să lucreze în avocatură. 


Victor Orîndaş

Magistratul Victor Orîndaş, a intgrat în posesia mandatului la 17 decembrie 2003, fiind angajat la Judecătoria Economică Chişinău, iar după lichidarea instituţiei, transferat la Judecătoria comercială Chişinău. Orîndaş este unicul judecător, care a fost pedepsit pentru implicare în „spălătoria rusească”. La 3 noiembrie 2015, CSM a votat pentru demiterea lui Orîndaş pentru că ar fi incompatibil cu funcţia de judecător.

incompatibil cu funcţia de judecător Orîndaș.png

În seara aceleiaşi zile, Orîndaş îşi face apariţia la redacţia Epoch Times din Bucureşti, cu dorinţa de a vorbi presei. Magistratul a acuzat presiuni făcute asupra sa de către fostul preşedinte al Judecătoriei sectrului Centru, Ion Ţurcan, şi de doi agenţi SIS, care i-au cerut să decidă închiderea Asociaţiilor Obşteşti Falun Gong.

Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție  a anu­lat hotă­rârea Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii  prin care jude­că­torul Vic­tor Orîn­daș, a fost decla­rat incom­pa­ti­bil cu func­ția deti­nută. Orân­daş a cerut şi un pre­ju­di­ciu moral de 50 mii lei „pen­tru păta­rea neîn­te­me­iată a repu­ta­ţiei”, Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie a res­pins însă cere­rea.

În primăvara anului 2016,Orîndaş, a solicitat pe reţeaua de socializare demisia. Magistratul a motivate că el continuă să fie persecutat, după ce anterior a sesizat organele de drept despre faptul că Ion Ţurcan, fost preşedinte al Judecătoriei sectorului Centru, l-a presat şi influenţat să ia decizii favorabile acestuia în mai multe dosare.  La 31 mai 2016 Consiliul Superior al Magistraturi respinge cererea de demisie a lui Orîndaş. 

Consiliul Superior al Magistraturi respinge cererea de demisie a lui Orîndaş

Victor Orîndaş este depăşit doar de Valeriu Gîscă privind numărul de ordonanţe şi suma de bani spălată în schema „spălătoriei ruseşti”. Astfel, magistratul a semnat trei ordonanțe, care au vizat suma totală de 1,48 miliarde de dolari, prima ordonanţă, privind suma de 400 de milioane de dolari, fiind semnată pe 12 martie 2012, în aceiaşi zi, când a fost depusă cererea de chemare în judecată.

În perioada cât a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Judecătorie economice Chişinău, numele lui Orîndaş a apărut în mai multe scandaluri privind integritatea sa.

Deşi îşi permite să se trateze în Statele Unite, după cum a declarat iarna trecută pentru mass-media, dacă e să credem de claraţiei pe venit, Victor Orîndaş este un om sărac, care locuieşte cu chirie într-o odaie de 16 metri patraţi.

Declaraţie pe venit, Victor Orîndaş

Investigații, SPĂLĂTORIA RUSEASCĂ, judecători, Gubenco Serghei, Bivol Garri, Bîrnaz Ghenadie, Niţă Ştefan, Hîrbu Iurie
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii