Valul protestelor a început luni, în data de 11 iulie, la penitenciarul de la Iaşi. Deţinuţii au rupt plasele de sârmă de la ferestrele celulelor, au dat foc saltelelor şi au reuşit să iasă pe acoperiş. 500 de condamnaţi de acolo au anunţat anterior că sunt în greva foamei. Conducerea penitenciarului a cerut ajutorul trupelor speciale de la Jandarmerie ca să ţină deţinuţii sub control. 

Revolta puşcăriaşilor din penitenciarul din Iaşi s-a extins cu paşi rapizi şi în alte centre de detenţie din România. Astfel, joi 14 iulie, au fost organizate proteste în 19 închisori din ţară. Deţinuţii se arată nemulţumiţi de condiţiile din spatele gratiilor. În unele închisori, aceştia refuză să mănânce, iar în altele condamnaţii se manifestă violent.

penitenciar-revolta-1 (1).jpg

Sursa foto: timponline.ro

Totuşi după mai multe discuţii cu administraţia centrelor de detenţie şi cu reprezentanţii Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), unii condamnaţi au renunţat la manifestări. 

Potrivit ANP, pe parcursul zilei de 15 iulie, protestele deţinuţilor au continuat în 13 închisori: la Iaşi, Botoşani şi Focşani mai mulţi deţinuţi urcându-se pe acoperişul secţiei de deţinere, alţii, şi din alte penitenciare, refuzând hrana.

De asemenea, mai mulţi deţinuţi din Oradea, Vaslui, Jilava, Tulcea, Bistriţa, Aiud, Bacău, Arad, Târgu Mureş şi Brăila protestează refuzând hrana, precizează ANP.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor anunţă că situaţia de vineri era următoarea:
• Penitenciarul Iaşi — 3 deținuți protestează pe acoperișul secției de deținere, 231 au refuzat hrana.
• Penitenciarul Botoşani — 6 deținuți protestează pe acoperișul secției de deținere, 220 au refuzat hrana.
• Penitenciarul Oradea — nu sunt manifestări, 7 deținuți au refuzat hrana.
• Penitenciarul Vaslui — nu sunt manifestări, 12 deținuți au refuzat hrana.
• Penitenciarul Bucureşti Jilava — fără manifestări, 3 deținuți au refuzat hrana.
• Penitenciarul Tulcea — nu sunt manifestări, 172 deținuți au refuzat hrana.
• Penitenciarul Bistriţa — nu sunt manifestări, 47 deținuți au refuzat hrana.
• Penitenciarul Aiud — fără manifestări, 9 deținuți au refuzat hrana.
• Penitenciarul Bacău—fără manifestări, 36 deținuți au refuzat hrana.
• Penitenciarul Arad — fără manifestări, un deținut a refuzat hrana.
• Penitenciarul Târgu Mureş — fără manifestări, 5 deținuți au refuzat hrana.
• Penitenciarul Brăila — fără manifestări, 5 deținuți au refuzat hrana.
• Penitenciarul Focşani — un deținut protestează pe acoperișul 

Reacţia oficialilor privind valul de proteste: Unii pleacă, alţii vin

Ministrul Justiţiei nu se lasă înduplecat de nemulţumirile deţinuţilor. Raluca Prună le-a transmis condamnaţilor că nu va lua decizii sub presiune: “Sper să mă vadă deţinuţii să le spun că nu serveşte nimănui continuarea şi escaladarea acestor tensiuni. Înţeleg nerăbdarea, îi asigur pe cei aflați în detenție că lucrăm la identificarea unor soluţii. Escaladarea tensiunii în penitenciare nu va genera adoptarea de măsuri grăbite, nu voi adopta nicio măsura sub presiune”, a afirmat Prună pentru o televiziune locală.

Totuşi manifestările puşcăriaşilor clatină scaune. Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Claudiu Bejan a anunţat la 14 iulie că se va pensiona începând cu data de 1 august.

cine_este_raluca_pruna.jpg

Sursa foto: click.ro

Vineri după masă, ministrul Justiţiei a declarant că, Claudiu Bejan, va fi înlocuit de Marius Vulpe, directorul Penitenciarului Iaşi.

 „Am decis să numesc un director interimar la ANP, începand de la 1 august, Marius Vulpe, director la Penitenciarul Iaşi. Deci domnia sa este de 10 ani director la un penitenciar. Îl cunosc pe domnul Vulpe din vizitele pe care le am făcut în numeroase penitenciare, cred că experienţa îl va ajuta sa fie un bun manager al ANP -ului. La acest moment, avem un director general în persoană domnului Bejan.”, a declarat ministrul Justiţiei, pentru Realitatea TV.

Gigi Becali de partea deţinuţilor  

Patronul Stelei, Gigi Becali susţine că nu condiţiile din închisori sunt principala problemă. 

gigi-630x400.jpg

Sursa foto: cdnews.ro


Becali a menţionat pentru B1.ro că deţinuţilor le sunt încălcate mai multe drepturi, cum ar fi lipsa la informaţie, sau interzicerea vizitelor. 

”Când vorbeam eu, credeaţi că sunt nebun.  Vă spuneam că ţipă sufletul meu de durere pentru ce se întâmplă în puşcării şi nu m-a crezut atunci. Acum bine că v-aţi dat seama că am avut dreptate atunci, mai bine mai târziu decât niciodată…Niciun deţinut din 20.000 nu a fost acasă trei ani, nicio zi, nu cât spune legea. Şi atunci, oamenii ăştia ce să facă? Le-am trăit şi le-am simţit şi le-am văzut. Un bărbat care doi ani de zile a stat fără femeie, fără nevasta lui, ăla nu mai este bărbat, este un căţel, un câine distrus… În ce ţară europeană suntem noi în care dorm oamenii cu şobolani şi mizerie şi gândaci? Spun că nu avem bani”, a conchis Becali.

Experţi: Protestele din penitenciare sunt susţinute de anumite trusturi media

Intr-un interviu pentru Hotnews.ro, Sorin Dumitraşcu, fost director al Administraţiei Penitenciarelor, în prezent expert în penitenciare în programe europene a menţionat că: “s-a ajuns aici din cauza presiunii mediatice create de trusturi mass-media patronate sau finanţate de actuali deţinuţi. Este o notorietate ca înaintea acestor reacţii ale deţinuţilor au fost adevărate campanii mediatice pe tema situaţiei penitenciarelor, şi crearea unei aşteptări în rândul deţinuţilor referitoare la o potenţială amnistie şi graţiere. Este adevarat că este nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare, atât pentru deţinuţi cât şi pentru personal. Dacă însă motivul protestelor ar fi condiţiile de detenţie, acţiunile de distrugere şi incendiere nu sunt un argument în acest sens.”

puscariasi.jpg

 Sursa foto: feedler.ro

Totodată Dumitraşcu a mai menţionat că astfel de revolte au mai avut loc în anul 1989, când deţinuţii au profitat de slăbirea autorităţii statului şi au încercat să se elibereze. Au mai fost revolte în anii 2005 şi 2006 pe fonul unor manipulări a deţinuţilor în scopul exercitării de presiuni pentru amnistie şi graţiere.

Potrivit presei de peste Prut, închisorile din România au depăşit cu 50 la sută capacitatea maximă de cazare prevăzută de normele CEDO, care stabilesc un spaţiu de minim patru metri pătraţi pentru fiecare deţinut, astfel că, deşi camerele de deţinere din sistemul penitenciar ar putea să cazeze maxim 18.800 de condamnaţi, în prezent sunt în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor  peste 28 de mii de deţinuţi. 
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii