Aleșii poporului ar putea rămâne fără imunitate parlamentară. Această inițiativă a fost prezentată de 39 de deputați și a fost avizată pozitiv de Curtea Constituțională. Totuși legea va intra în vigoare, după ce va fi adoptată de Parlament, iar pentru acest lucru deputații au la dispoziție șase luni.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase a comentat decizia luată de magistrați: ”Curtea Constituţională adoptă următorul aviz. Unu, conform iniţiativei de revizuire a art. 70 din Constituţie, provenind de la un grup de 39 de deputaţi este prezentată de subiectul autorizat şi în acest sens este conformă prevederilor art. 141, alineat 1, litera B din Constituţie”.

Dacă proiectul de lege va fi aprobat de legislativ, atunci aleşii poporului vor răspunde penal pentru actele lor, fără acordul Parlamentului. Deputaţii vor fi protejaţi de lege numai pentru declaraţiile politice sau voturile exprimate, conform art.71 din Legea Supremă.

"Toţi sunt egali în faţa legii penale, astfel că şi deputatul, atât în activitatea sa parlamentară, cât şi extraparlamentară. Trebuie să trateze orice lege, orice act normativ în vigoare cu bună credinţă", a spus deputatul neafiliat Igor Vremea. 

Pe 8 aprilie, deputații care au lansat inițiativa au declarat ca au fost adunate 39 de semnături necesare pentru lansarea proiectului de lege cu privire la modificarea Constituției, în ceea ce ține de excluderea imunității parlamentare.  

Deputații moldoveni-protejați de Constituție

La moment, Legea despre statul deputatului prevede că imunitatea parlamentară are ca scop protejarea deputatului în Parlament împotriva urmărilor judiciare şi garantarea libertăţii lui de gîndire şi de acţiune.

Potrivit art. 10, deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată pe cauză penală ori contravenţională fără încuviinţarea prealabilă a Parlamentului după ascultarea sa.    

Parlament.png

Susa: politics.md

Totodată cererea de reţinere, arest, percheziţie sau trimitere în judecată penală ori contravenţională este adresată Preşedintelui Parlamentului de către Procurorul General, iar Parlamentul decide asupra cererii Procurorului General cu votul secret al majorităţii deputaţilor aleşi.

Mai mult ca atât, cererile privind ridicarea imunităţii parlamentare se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi a şedinţei Parlamentului, iar art.13 prevedă că deputatul este considerat pe toată durata mandatului său ca fiind în exerciţiul funcţiunii, motiv pentru care orice agresiune împotriva sa este asimilată infracţiunii de ultraj şi sancţionată conform dispoziţiilor prevăzute pentru aceasta.

Cazul lui Filat și imunitatea parlamentară

Menționăm, că în luna octombrie 2015, cu votul a 79 de deputați, liberal-democratului Vlad Filat i-a fost ridicată imunitatea parlamentara, la cererea Procurorului General. Acum Filat este cercetat penal pentru corupţie şi fraudele din sistemul bancar. 

Filat.png

Sursa: trm.md

Fostul premier este bănuit că, în perioada când deţinea funcţia de prim-ministru, ar fi primit de la Ilan Shor mijloace financiare în sumă de 250 de milioane de dolari.

Fostul premier pledează nevinovat, iar în discursul său public a susținut că este vorba despre o răfuială politică pusă la cale de prim-vicepreședintele autosuspendat al PD, Vlad Plahotniuc.

La moment, Vlad Filat se află în arest preventiv. Pentru corupere pasivă, fostul premier riscă o pedeapsă de la 7 la 15 ani de închisoare cu amendă de la 8.000 la 10.000 de unități convenționale, iar pentru traficul de influență, el riscă de la 3 la 7 ani de închisoare sau amendă de la 4.000 până la 6.000 de unități convenționale.

Experții comentează decizia Curții Constituționale

În timp ce societatea a salutat decizia Curții Constituționale privind ridicarea imunității, unii experți sunt  contra acestei decizii. Opiniile au fost expuse în cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune „Publika TV”, transmite IPN.    

Parlament1.png

Sursa: jurnal.md

Şi analistul politic Corneliu Ciurea consideră că imunitatea parlamentarilor trebuie păstrată. „Să luăm, de exemplu, cazul Filat. Chiar dacă a avut imunitate, acesta se află în arest, iar Ilan Şor, care nu a beneficiat de imunitate, este liber. Cred că imunitatea nu joacă niciun rol, dacă cineva trebuie să fie arestat”.

Pe de altă parte, Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturi, consideră anularea imunităţii este o necesitate urgentă, pentru lupta cu flagelul corupției: „Imunitatea constituie un impediment pentru cercetarea penală, în special a cazurilor de corupţie. Toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii şi trebuie să răspundă pentru faptele comise”.

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii