Utilizarea radarelor în Republica Moldova ridică mai multe semne de întrebare. Mai mulţi specialişti în domeniu susţin că dacă s-ar ţine cont de anumite nuanţe tehnice, dar şi juridice, atunci cel puţin jumătate din procesele verbale întocmite pentru execesul de viteză ar fi declarate ilegale.

Utilizarea incorectă a aparatului radar, neverificarea corespunzătoare a aparatului de măsurat, ignorarea factorilor care influențează rezultatul radarului, incompatibilităţile tehnice dintre radar şi camera video, erorile juridice la întocmirea proceselor verbale, toţi aceşti factori ne aduc la concluzia că o bună parte din conducătorii auto sunt înşelaţi atunci când li se aplică amenzi pentru depăşirea vitezei, iar agenţii de circulaţie şi alţi factori de decizie, de cele mai multe ori, nu sunt conştienţi de acest lucru.

Utilizarea incorectă a radarelor în trafic

Principiul de funcţionare a radarelor utilizate de către poliţie la măsurarea vitezei în trafic se bazează pe Efectul Doppler, care constă în variaţia frecvenţei unei unde emise de o sursă de oscilaţii, dacă aceasta se află în mişcare faţă de receptor.

Radarul de măsurat viteza unui obiect în mişcare, măsoară lungimea de undă a undelor radio reflectate de o maşină în mişcare, prin aceasta putându-se stabili viteza automobilului.

radar 1.PNG
Sursa foto: wikiwand.com

Toate radarele utilizate pentru măsurarea vitezei automobilelor  se bazează pe un pistol pentru a produce o frecvenţă de referinţă stabilă. Această frecvență de referință trebuie să fie constantă pe parcursul întregii citiri a vitezei. Un fascicul de microunde la frecvenţa de referinţă este transmis spre ţintă. Unitatea radar compară apoi fasciculul de referinţă cu fasciculul de microunde reflectat de vehiculul în mişcare.

Poliţiştii moldoveni adesea utilizează radarele atunci când pe carosabil se află mai multe unităţi de transport concomitent. În astfel de cazuri, când în raza de măsurare a radarului se află mai multe unităţi de transport, este imposibil de a se stabili anume cărui autovehicul îi revine viteza măsurată.

radar2.png

radar3.png

O altă eroare comisă de agenţii de circulaţie ţine de utilizarea aparatului radar în modul POP sau „stand by”. În Republica Moldova, în 2015, au fost certificate radarele de producţe americană Bee III, care măsoară viteza vehiculului în câteva zecimi de secundă şi care nu poate fi detectat de majoritatea antiradarelor.

radar4.png

Potrivit Instrucţiunii de utilizare a Radarului Bee III, acesta nu poate fi utilizat în modul POP, lucru ignorant de o bună parte dintre agenţii de circulaţie. Când pistolul este în modul POP, este transmis un scurt spot de energie mai scurt de 1/15 secunde şi viteza vehiculului este descoperită rapid. Însă citirea vitezei cu modulul POP este eronată de cele mai multe ori, astfel că MPH Industries precizează în manualul original de utilizare a aparatului radar că citirea vitezei în modul POP nu poate constitui o dovadă de încălcare a vitezei legale.

Folosirea aparatului radar în modul „stand-by” nu produce „tracking history” (înregistrare anterioară momentului detectării vitezei). În acelaşi manual de utilizare se specifică foarte clar că, nu pot fi emise amenzi, atât timp cât nu există date privind „tracking history” (istoricul vitezei de deplasare al autovehiculului). 

Discrepanţele dintre înregistrările video şi măsurările radarului

Potrivit legislaţiei în vigoare, pot servi drept probă privind depăşirea limitei de viteză doar înregistrările care cuprind imaginea autovehiculului, în care să se citească clar numărul de înmatriculare al acestuia. În majoritatea cazurilor, este practic imposibil de a obţine înregistrări video a unui automobil, la care radarul a arătat depăşirea vitezei pe motiv că particularităţile tehnice nu permit acest lucru.

În Republica Moldova sunt utilizate pe larg radarele de model Iskra. 

După cum observăm, dacă distanţa de măsurare a vitezei este de minim 400 de metri, atunci cea de înregistrare video a autovehicului este de 100 de metri. 

radar5.png

radar6.png

Aceiaşi problemă o depistăm şi la radarul Bee III. Aceste radare nu pot reda cu prea multă claritate numărul de înmatriculare al autovehiculului vizat, atunci când acesta se află la o distanță mai mare de 80 metri de mașina poliției rutiere.

În practică, agenţii de circulaţie recurg la mărirea pozei prin intervenţia digitală asupra acestora, după descărcarea lor de pe hard-ul aparatului radar. O astfel de practică este ilegală, deoarece intervenţia nu a fost efectuată de către un specialist şi în cadrul unui proces.

radar7.png

În unele cazuri, intervenţia poliţiştilor este atît de grosolană, încât în poze apar semne evidente ale falsificărilor. 

radar8.png

Influenţele exterioare asupra rezultatelor măsurărilor efectuate cu radarul

Un moment cheie, care pare a fi absolut ignorant de către agenţii de circulaţie, iar ulterior şi de către magistraţi, o constituie influenţele din exterior asupra măsurărilor radarului.

Este ştiut că, cel mai des, radarele pot fi influenţate de către utilajele electrice  care produc zgomot. Acest lucru este specificat şi în instrucţiunile tehnice de utilizare a radarelor, care recomandă ca măsurările cu radarul să nu se facă în astfel de zone. Aceste utilaje produc semnale electronice, care conduc la rezultate eronate ale măsurărilor. Aceste utilaje sunt transformatoarele de tensiune, transmiţătoarele radio, luminile cu descărcare în neon, utilajele pentru supravegherea traficului aerian, etc.

Nu pot fi neglijaţi nici factorii naturali, care pot influenţa rezultatele măsurărilor  vitezei. Astfel, furtunile pot avea un efect de împrăştiere sau de difuzie a undelor electromagnetice, iar configuraţia reliefului conduce la detectarea vitezei unui alt mijloc de transport.

Utilizarea radarelor cu certificate expirate

Legea metrologiei din Republica Moldova stipulează că toate aparatele de măsurare trebuie să fie supuse controlului metrologic o dată în an. În caz contrar, utilizarea acestor aparate este ilegală.

Se pare că nu întotdeauna se ţine cont de prevederile acestei legi.


Un profesor român a demonstrat în instanţă, ilegalităţile admise la utilizarea radarelor

Gheorghe Gutt, profesor în cadrul Facultăţii de Inginerie Alimentară din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, a obţinut câştig de cauză, reuşind să demonstreze că rezultatele măsurărilor cu radarul, de cele mai multe ori, sunt eronate.

radar15.jpg

Gheorghe Gutt. Sursa monitorulsv.ro 

Totul a început în august 2013, după ce fiul său a fost amendat de către agenţii de circulaţe  pentru depăşirea vitezei. Potrivit măsurărilor efectuate cu radarul, şoferul avea viteza de 103 km/h în localitate, în zona limitată de 50 de km/h. Fiind vorba de o depăşire a limitei de viteză cu peste 50 de km/h, conform Codului Rutier al României, conducătorul auto a încasat o amendă de 800 de lei, plus măsura complementară a reţinerii permisului de conducere pe o perioadă de 90 de zile.

Şoferul a contestat, inclusiv în faţa agentului de poliţie, că nu avea viteza pe care radarul a înregistrat-o, scriind în procesul verbal, la obiecţii, că nu circula cu viteza de 103 km/h în localitate şi că în realitate avea sub 100 de km/h, maşina sa fiind setată să nu depăşească 99 de kilometri la oră.

Argumentul principal invocat în instanţă a fost că în poza în care este înregistrat momentul că maşina lui Gutt junior depăşeşte viteza, apar încă două unităţi de transport, astfel nu a putut fi detectată cu precizie care maşină anume a depăşit limita de viteză. 

Ulterior, profesorul Gutt a efectuat cercetări pe cont propriu şi a ajuns la concluzia că utilizarea radarelor este ilegală. „Orice măsurătoare a unei mărimi metrologice efectuată prin mijloace nemetrologice, conform Legii Metrologiei din România, este ilegală. Viteza este o mărime metrologică. Poliţia este obligată să măsoare o viteză absolută, mai precis numai viteza vehiculului vizat, ceea ce presupune obligatoriu ca maşina poliţiei să stea pe loc și nicidecum să fie în mişcare. În momentul măsurării vitezei de pe loc, unghiul dintre axa antenei radar și axul şoselei trebuie să fie cuprins între 5 și 20 de grade din cauza faptului că emisia radiației de către antena radar se face după un con, iar pentru ca măsurătoarea să fie corectă, vârful acestui con trebuie să cadă sub un unghi cât mai mic pe autovehicul. Cu cât acest unghi depășeşte 20 de grade, cu atât eroarea de măsurare este mai ridicată. Dacă aceste condiții sunt respectate, măsurătoarea vitezei cu radarul de pe loc este corectă, având erori de măsurare tolerate de câteva procente “, a explicat Gutt pentru Monitorul de Suceava

De fapt, acesta nu este unicul caz din România, privind veridicitatea rezultatului măsurărilor cu radarul. În 2008, un magistrat din Urziceni a anulat  un proces verbal de contravenţie prin care un bucureştean fusese amendat cu 750 de lei pentru depăşirea vitezei legale. Un echipaj al Poliției Rutiere, aflat şi el în mişcare, stabilise cu ajutorul unui radar mobil că bucureşteanul ar fi circulat cu 120 de kilometri la oră pe un segment de drum, unde viteza maximă era de 50 kilometri pe oră.

Argumentul forte a fost că radarele folosite de agenţi pot să stabilească ce viteză au şoferii din trafic, doar dacă maşina de poliţie staţionează. Magistratul a conchis că aparatul nu este omologat în cazul în care vehiculul echipajului este în mişcare. 

„Gutt de Chişinău” şi morile de vânt

O poziţie similară cu cea a profesorului de la Suceava o are şi chişinăueanul Anatol Dovgani. Bărbatul, care se declară „specialist în radare cu vechime de 30 de ani”, susţine că în întreaga lume „utilizarea radarelor reprezintă o mare minciună” şi încearcă să convingă de acest lucru şi autorităţile. Deocamdată, fără succes.

Bărbatul susține că odată ce radarele utilizate de către polițiștii din Republica Moldova nu corespund tehnic, toate amenzile aplicate pentru depășirea vitezei ar fi ilegale. Dovgani s-a adresat şi la CNI, solicitând să verifice pretinsele abuzuri ale responsabililor de la standard şi metrolologie. 

radar16.png


La sfârşitul anului 2016, CNA a decis sistarea examinării materialului. Anchetatorii au solicitat concluziile a doi profesori de la Universitatea de Stat din Chişinău, care au conchis că argumentele invocate de Dovgani nu corespund realităţii.

radar17.png

radar18.png

Anatol Dovgani susţine că estimările celor doi profesori nu puteau fi folosite, deoarece nu au fost preveniţi şi nici nu au semnat privind răspunderea penală pentru declaraţii false.

Dovgani consideră că unii funcţionari din domeniu cunosc problema radarelor, însă o ignoră, deoarece amenzile pentru viteză reprezintă o sursă profitabilă atât pentru buget, cât şi pentru buzunarele unor afacerişti. 
Dovgani este convins că aplicarea amenzilor pentru viteză, în baza măsurărilor cu radarul, nu este un mijloc eficient pentru eradicarea vitezomaniei, iar unicul mijloc sigur ar fi obligarea şoferilor de a-şi dota maşinile cu limitatoare de viteză.

INP: Totul este conform legii

Inspectoratul Naţional de Patrulare consideră argumentele lui Dovgani drept aberaţii. „Inspectoratul Naţional de Patrulare menţionază că radarele din dotarea poliţiei dispun de certificat de aprobare, fiind înregistrate în Registrul de stat al mijloacelor de măsurare permise spre utilizare în Republica Moldova. Potrivit legii metrologiei, se supun controlului metrologic legal mijloacele de măsurare destinate să realizeze măsurări în domeniile de interes public, atât la introducerea lor pe piaţă, cât şi pe parcursul utilizării lor. Softul utilizat la efectuarea măsurărilor în domeniile de interes public specificate, de asemenea, se supune controlului metrologic legal.

Mijloacele de măsurare fabricate sau importate în ţară, destinate să realizeze măsurări în domeniul de interes public, incluse în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, se supun obligatoriu legalizării – aprobării de model şi/sau verificării metrologice iniţiale. Decizia privind aprobarea de model a unui mijloc de măsurare şi includerea lui în Registrul de stat al mijloacelor de măsurare permise spre utilizare în Republica Moldova se emite de către Institutul Naţional de Metrologie”, argumentează INP.

Investigații, INP, radar, șofer
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii