După căderea comunismului, Republica Moldova a fost transformată, de către marile puteri ale lumii, într-un stat tampon între Europa Occidentală/NATO și Rusia. Chișinăul rămâne și astăzi un stat neutru, dar nu independent. E un teritoriu fără stăpân, iar acest lucru a permis grupărilor infracționale organizate să se impună în Republica Moldova și să-și desfășoare activitățile fără să le deranjeze vreo instituție a statului. Chiar dacă pare greu de crezut, Republica Moldova rămâne și astăzi un stat în care afacerile se discută cu Kalashnikovul pe masă. Deși putem tinde că totul pare desprins dintr-un film de acțiune, ne vom convinge pe parcurs că aceste imagini reprezintă Moldova.

Acest est sălbatic a ajuns în scurt timp sub influența crimei organizate. Infracțiunea a devenit o sursă de venit într-un stat deja sărac. Acest lucru a determinat sporirea corupției până la cel mai înalt nivel al statului moldovean și, mai grav decât orice, a împiedicat orice șansă de dezvoltare pe care o avea Moldova.

Crima organizată a ajuns să fie prezentă în cele mai importante instituții ale statului , iar faptul că temuți interlopi râvneau la funcții politice sau controlau politicieni reprezenta doar o altă dovadă că Republica Moldova intrase deja pe un drum al infracțiunii.

Bulgaru a finanțat doi președinți ai Moldovei

Karamalak.jpgUnul dintre interlopii care au reușit să influențeze politica de la Chișinău a fost Grigore Karamalak, zis Bulgaru’. Cu banii obținuți din afaceri ilicite, interlopii au încercat să-și asigure protecția și să cumpere justiția de la Chișinău. Însuși Karamalak a recunoscut, potrivit flux.md, că a susținut campaniile electorale ale lui Petru Lucinschi (în 1996), ale lui Vladimir Voronin (2001) şi ale Blocului Moldova Democrată (BMD), condus de Serafim Urechean (2005). Doi dintre aceștia au fost președinți ai Moldovei. Singurul mod prin care un interlop poate susține un politician este doar cu puterea banilor.

Timp de un deceniu Karamalak a fost o prezență constantă pe scena politicii din Republica Moldova, încercând să-și impună diferiți apropiați în funcții cheie din stat. Nici măcar mandatul de arestare internațional emis în 1998 de Interpol nu l-a speriat. Totodată, nici politicienii nu au fugit de banii murdari ai Bulgarului. Chiar dacă colaborarea dintre politicieni și interlopi este evidentă, nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de acest aspect. Politicienii nu sunt parteneri de încredere ai interlopilor, exemplu fiind chiar Lucinschi. Într-un interviu pentru Kompromat.ru, Karamalak a lăsat să se înțeleagă că a avut anumite divergențe cu fiul președintelui Lucinschi, iar la scurt timp, autoritățile de la Chișinău au dispus măsurile privind arestarea sa. Totul e de fapt o interpretare a lui Karamalak, prin care încearcă să-și spele imaginea. În realitate, infracțiunile sale deveneau mult mai evidente și nimeni nu era dispus să le treacă cu vederea.

Trebuie să înțelegem că deși infractorii și politicienii colaborează pentru a obține anumite venituri ilicite, relația dintre sfera crimei organizate și sfera politică este una foarte turbulentă. În sensul că politicianul are de partea sa electoratul, o masă de oameni care l-au votat și îl susțin la conducerea unei instituții a statului. De asemenea, politicianul se bucură de notorietate. Pe când infractorul are în spatele său doar un grup de infractori, capabili să folosească violența pentru a-și atinge obiectivele. Problema este tocmai aceea că politicianul se vede nevoit să fie întotdeauna de partea electoratului său. Președintele Lucinschi n-a avut cum să fugă de presiunile cetățenilor și de faptul că deveneau tot mai evidente legăturile cu crima organizată ale lui Grigore Karamalak.

Firmele paravan                          

Așa cum obișnuiește să facă orice interlop, Karamalak a încercat întotdeauna să pozeze într-un om de afaceri de succes. Aceasta e atitudinea pe care o are fiecare interlop.

Numele lui Grigore Karamalak a fost implicat în afacerea Boiana Grup, o companie specializată în afacerile cu tutun. Boiana Grup a fost înființată de Vasile Șișkov în 1993, iar patru ani mai târziu, în 1997, Karamalak primește 20% din acțiunile companiei, obligându-se să asigure protecția firmei de șantajul și agresiunea lumii interlope. În realitate, Șișkov și-a asigurat protecția tocmai plătind bani lumii interlope.

Bulgaru n-a stat departe nici de afacerile cu vin. Interlopul a ajuns să controleze afacerile cu vin din Republica Moldova prin intermediul registratorului de stat, Bobeico, precizează flux.md. Karamalak se folosea de mai mulți interpuși pentru a înregistra mai multe firme. Potrivit surselor din Poliție, citate de flux.md, Karamalak reușea să scape de directorii firmelor care livrau cantități enorme de vin. Intenția interlopului era să scape de toți cei care știau de afacerile sale și să obțină întreaga sumă de bani. Nu era dispus să împartă cu nimeni și voia tot câștigul pentru buzunarele sale. Vinul era livrat în Bulgaria, iar după îmbuteliere, ajungea pe piața din Moscova.

Presa de la Chișinău a vorbit în repetate rânduri despre firmele paravan ale Bulgarului. Portalul flux.md a scris inclusiv de un lanț de restaurante deținut de gruparea de crimă organizată a lui Karamalak. Oamenii ca Bulgaru au reușit să facă afaceri la începutul anilor 90, când Republica Moldova era un stat debusolat și fără nici un viitor. În momentul în care autoritățile de la Chișinău au încercat să privatizeze anumite companii ale statului, interlopii s-au impus cu forța și au pus monopolul pe economia din Republica Moldova. Situația aceasta o întâlnim în toate statele fost comuniste. Interlopii moldoveni au ieșit în evidență prin violența de care au dat dovadă. Crime, șantaj, amenințări, atacuri armate. Cu alte cuvinte, orice pentru a pune mâna pe banii statului, ai unui stat care trebuia să se dezvolte și să aibă capacitatea să le ofere cetățenilor un trai ridicat.

Nu trebuie să ne imaginăm că Bulgaru a creat locuri de muncă sau a contribuit la bugetul statului cu taxe și impozite. Aceste întreprinderi sunt doar paravane care ascund infracțiunile comise de gruparea de crimă organizată a lui Karamalak. Există două motive foarte importante pentru care interlopii aleg să deschidă firme. În primul rând, reușesc să-și spală banii din afacerile ilicite. În al doilea rând, își pot construi imaginea de oameni de afaceri de succes.

Banii murdari ai lui Karamalak

Firmele paravan ascund în spatele lor cazuri de șantaj, amenințări, tentative de omor și lupte de stradă. Banii se câștigă pe străzile Moldovei pentru ca apoi să fie spălați cu ajutorul unor diferite firme. Procuratura Republicii Moldova a arătat că în perioada august 1996 – ianuarie 1998, Grigore Karamalak, împreună cu Şt. Chirov, P. Maiev, M. Andronatii, A. Păduraru, a creat o grupare criminală care se ocupa cu șantaj. În urma săvârșirii mai multor infracțiuni grave, interlopul s-a ales cu o casă de locuit în valoare de 60.000 de dolari, un automobil marca „W-Geta”, care valora 4.500 de dolari, un microbuz de model „Fiat-Ducato” – la preţul pieţei de 6.500 de dolari şi bani în sumă de 8.500 de dolari. Cifrele ar trebui să le raportăm la valorile din anii 90. O comparație și mai elocventă este cu actualul venit minim din Moldova, în valoare de aproximativ 100 de dolari pe lună, în anul 2016.

Procurorii din Republica Moldova l-au cercetat pe Karamalak și pentru mai multe tentative de omor. Pentru aceleași fapte, Bulgaru s-a ales cu dosar penal și în Rusia, dar câțiva ani mai târziu cazurile au fost închise. În anul 2008, Medvedev i-a acordat cetățenia rusă și astfel autoritățile de la Kremlin protejau unul dintre cei mai căutați infractori ai Republicii Moldova. Timp de mai mulți ani, Moscova a refuzat să-l extrădeze pe Karamalak, când acesta era cercetat de procurorii de la Chișinău. Situația aceasta ne face să credem că Bulgaru a reușit să cumpere inclusiv indulgența autorităților rusești.

Banii murdari ai Bulgarului vin din violența cu care s-a impus pe teritoriul Republicii Moldova. Pe modelul mafiei italiene, interlopii moldoveni au încercat să vândă protecția. Crima organizată de la Chișinău s-a transformat într-o industrie a protecției. Cine plătește către interlopi își poate desfășura afacerile în liniște. Cine refuză să plătească taxa de protecție riscă să fie tâlhărit, șantajat, amenințat, lovit, omorât. Își riscă chiar propria afacere.

Din astfel de activități gruparea condusă de Karamalak a reușit să se îmbogățească, pentru ca apoi să investească în firme de spălare de bani.

Karamalak, hoț în lege

Hoț în lege este un termen specific pentru infractorii de temut din Europa de Est, mai ales din fostele state comuniste. În zilele noastre, hoț în lege este în continuare un termen care bagă spaima în orice.

Această denumire a apărut din dorința grupărilor de crimă organizată de a se ascunde în spatele unor afaceri curate, legale, prin care încercau să-și spele banii.

În urmă cu câțiva ani, ministrul de interne al Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat: „În Republica Moldova nu mai există hoți în lege. Toți stau la răcoare, fie în pușcăriile din Moldova, fie în cele de peste hotare”. Tot ministrul l-a catalogat pe Karamalak drept un hoț în lege, arătând că acesta n-a fost încă pedepsit. „A rămas doar Grigore Karamalak, care încearcă acum să finanțeze anumite grupuri politice în Moldova.Noi credem că-l vom învinge, deoarece am reușit să contribuim la reținerea lui în Federația Rusă. Da, s-a întâmplat că a fost judecat în Rusia și că a fost reîntors în libertate, dar noi nu ne vom da bătuți. El a încercat să se reîntoarcă în Moldova, dar asta nu i-a reușit”, a mai precizat ministrul potrivit unimedia.info.

Prin implicarea în politică a hoților în lege se încearcă, totodată, și controlarea viitorului Republicii Moldova. Cu alte cuvinte, votul cetățenilor devine impotent în fața puterii pe care o au grupările de crimă organizate de la Chișinău.

Despre Grigore Karamalak putem spune că este un veritabil hoț în lege, care continuă să exercite presiune asupra politicii de la Chișinău prin Renato Usatîi. Chiar Usatîi a declarat că este vecin cu Karamalak în Moscova, locuind gard în gard. Prietenia dintre cei doi a fost făcută publică și pe Facebook. Dacă ne amintim că Bulgaru a sprijinit doi foști președinți ai Republicii Moldova, atunci ne putem aștepta ca și Usatîi să beneficieze de generozitate interlopului.

karamalak si usatii, ziarulnational.md, .jpg

Sursa: ziarulnational.md

Situația absurdă de la Chișinău ne determină să afirmăm că infractorii vor găsi întotdeauna politicieni pe care să-i cumpere și astfel să ajungă la banii statului. Legăturile dintre interlopi și politicieni au doar unicul scop de a se îmbogăți pe spatele cetățenilor.

Sponsorizări pentru a-și spăla imaginea

Bulgaru a ales să-și spele imaginea și să dea dovadă de generozitate. Pe lângă legăturile sale cu liderii politici, Karamalak a acordat sponsorizări și sportivilor medaliați olimpic. Bulgaru a oferit sportivilor Cristina Iovu şi Anatol Cîrîcu câte două automobile Chevrolet Aveo, din partea Fondului Internaţional de Ajutorare a Veteranilor şi Invalizilor de Sport (IFAVIS).

Karamalak si Nicolae Juravschi, adevarul.ro.jpg

Karamalak si Nicolae Juravschi / Sursa: adevarul.ro

Prin anul 2011, Bulgaru a fost generos cu Federația de Lupte din R. Moldova și a oferit daruri în valoare de un milion de lei, după cum a precizat chiar IFAVIS. Se ridică multe semne de întrebare privind interesul interlopilor de a-i finanța pe luptători. Nu trebuie să uităm că Bulgaru a practicat în trecut luptele libere, iar pe parcurs a ales să se alăture grupărilor de crimă organizată.

Tendința interlopilor de a finanța luptele libere poate fi explicată prin două aspecte. În primul rând, infractorii doresc să facă parte din lumea mondenă, să rămână alături de celebrități și vedete, iar astfel imaginea lor să fie spălată. În al doilea rând, grupările de crimă organizată își aleg membrii tocmai la aceste concursuri de lupte libere. Uneori sportivii ajung să se implice în crima organizată, unde găsesc venituri financiare foarte ridicate. Interlopii îi atrag pe sportivi cu diferite cadouri, așa cum a făcut în trecut și Karamalak.

Anul 2016 îl găsește pe Karamalak blocat la Moscova, dar în viitorul apropiat acesta intenționează să se întoarcă la Chișinău, unde îl așteaptă afacerile sale. În ultimii ani a ales să-și conducă grupul de crimă organizată de la distanță, prin diferiți intermediari. În curând, dosarele lui Karamalak vor fi închise, deoarece au trecut foarte mulți ani, iar instanța n-a ajuns la un verdict. Rămâne de văzut dacă Interpol va renunța la mandatul de arestare și dacă, în tot acest timp, statele occidentale îi vor permite lui Karamalak să se deplaseze liniștit în toată lumea. Dosarele sale pot fi mutate într-un stat în care acesta nu controlează judecători sau politicieni. Dacă judecătorul Gheorghe Ulianovski a fost indulgent cu interlopul și l-a eliberat din arest, nu același lucru se va întâmpla și pe spațiul Uniunii Europene. Știm prea bine că Bulgaru este obișnuit să fie arestat, iar după câteva ore să se vadă liber. Toată această mișcare va funcționa până într-o zi... Până atunci când presiunea societății civile va obliga autoritățile de la Chișinău să nu renunțe la acuzațiile formulate pe numele lui Grigore Karamalak. Până atunci când oamenii vor spune „Nu” crimei organizate și vor lupta să aibă un trai mai bun la ei acasă. Până atunci când fiecare cetățean al Republicii Moldova va înțelege că interlopii nu fac decât să anihileze viitorul acestei țări.

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Все комментарии

Vasile

24:67 09.08.2016

La fel se da om mare de afaceri si Plahatniuc.Si cit de bine se aseamana activitatile lor,ca doua picaturi de apa !

Ответить