Sergiu Sagaidac, fostul șef al Secției Prevenirea Spălării Banilor și Monitorizarea Tranzacțiilor din cadrul Băncii Sociale a vorbit într-un interviu pentru Crimemoldova despre poziția sa față de arestul lui Platon, arestul lui Shor, dar și despre faptul că este monitorizat de persoane necunoscute, însă în cazul în care va avea suspiciuni că este în pericol, va întreprinde acțiuni conform instrucțiunilor oferite din partea unor persoane din SUA.

   - De ce ați ieșit cu declarații răsunătoare abia după declarațiile lui Gofman?

Mereu am dorit să se cunoască adevărul. Am decis să fac declarații după ce domnul Gofman a ieșit în public și a participat în cadrul emisiunii Interpol și a făcut acele dezvăluiri. M-am bucurat că s-a găsit un om care să spună adevărul. Acest fapt m-a încurajat să ies și eu să fac anumite declarații. Motivația, raționamentul a fost ca oamenii să cunoască adevărul, din simplul motiv că au avut de suferit mai mulți oameni, inclusiv eu. Chiar îmi doream ca să vină acea zi ca oamenii să cunoască ce s-a întîmplat de fapt.

Dar vreau să vă spun că chiar fiind în țară luam atitudine și în calitatea mea de Președinte al Asociației Ofițerilor de Conformitate și Prevenirea Spălării Banilor am depus demersuri către instituții de stat, misiuni diplomatice, organisme internaționale prin care făceam apel că este necesară consolidarea sistemelor de control intern în cadrul băncilor comerciale pentru a diminua riscul fraudei bancare. Dar o făceam în mod mai delicat luând în considerare că eram în Republica Moldova.

Când ies din casă am observat anumite persoane din câteva automobile care privesc lung în direcția mea și apoi încep să discute la telefon.

   - Vă era frică?

Sigur că îmi era frică de aceea o și făceam într-un mod mai delicat. Acum s-au schimbat circumstanțele fiind în străinătate și după ce s-a spart gheața prin declarațiile domnului Gofman am început să fac și eu anumite dezvăluiri. În afară de domnul Gofman, domnul Veaceslav Negruță de asemenea a dezvăluit multe în trecut mai multe detalii legate de frauda bancară, dar cu regret el nu prea a fost auzit.

   - Vă simțiți în siguranță în Londra?

Mă simt destul de în siguranță în Londra. Dar vreau să vă spun că am observat în ultima perioadă anumite circumstanțe suspecte și câteva automobile prin preajmă, din care sunt monitorizat. Locația mea a fost identificată și am observat mașini suspecte. Englezii nu sunt persoane care să privească lung la alte persoane. Când ies din casă am observat anumite persoane din câteva automobile care privesc lung în direcția mea și apoi încep să discute la telefon. Asta s-a început recent. Presupun că sunt sub monitorizare aici. În cazul în care voi avea cea mai mică suspiciune că sănătatea sau viața mea este pusă în pericol, am un scenariu cum să procedez. Acel scenariu, mi-a fost sugerat din SUA inclusiv prin apelare la anumite structuri guvernamentale din Marea Britanie. Am observat doar anumite automobile suspecte și șoferi care manifestau o atenție sporită.

   - Căror instituții v-ați adresat și care a fost răspunsul lor?

În primul rând este vorba de Banca Națională, de Ambasada Statelor Unite și de reprezentanța Fondului Monetar Internațional la Chișinău.

   - Cum vedeți soarta lui Veaceslav Platon acum?

În primul rând, trebuie să fie clară poziția mea și poziția domnului Gofman. Platon a fost unul dintre beneficiarii furtului din sistemul bancar. El urmează să aibă parte de un proces echitabil, dar nu de un show regizat ca în cazul lui Shor. De aceea s-a solicitat amânarea extrădării lui Platon până la audierea acestuia de către reprezentanții FBI și Departamentului Justiție al SUA. Chiar și fiind în calitate de bănuit, el are dreptul de a depune depoziții. Cu părere de rău, în Republica Moldova situația este de așa natură că instituțiile de stat sunt capturate și nu sunt independente din punct de vedere instituțional. Dacă Platon va fi extrădat până la audierea de către autoritățile din Statele Unite, există un risc ca acesta să nu depună depoziții. Să nu i se permită să depună depoziții. În cazul lui Shor, lui i se permite să depună acele depoziții doar care îi sunt permise.

În cazul în care se va reuși audierea lui de către organele de anchetă ale SUA, se vor elucida multe aspecte, luând în considerare că domnul Platon cunoaște mecanismele prin care s-a comis această fraudă bancară și persoanele care au beneficiat. Pe Platon l-au arestat așa de operativ și acum pentru a-l readuce la tăcere.

   - Credeți că FBI va colabora cu organele de anchetă moldovenești?

Dacă nu greșesc, a fost și o propunere de asistență în investigație din partea FBI pe marginea fraudei bancare. Numai că nu știu dacă a fost acceptată de autoritățile Republicii Moldova această asistență.

   - De ce nu ar accepta?

Acum autoritățile, instituțiile de drept ale Republicii Moldova pot să dea dovadă de bună credință și să inițieze o anchetă cu asistență internațională cum ar fi EUROPOL, FBI, Departamentul de Justiție al SUA. Este nevoie de un demers oficial din partea Procuraturii Generale prin care să solicite această asistență. Acești experți străini trebuie să ofere asistență, dar și să aibă statut de observatori străini. Dacă Procuratura Generală va face acest pas, va câștiga credibilitate.

   - Considerați că Procuratura Generală nu are intenții sincere în investigarea acestui caz?

Nu doar eu cred în felul dat, majoritatea cetățenilor cred acest fapt, pentru că Procuratura nu are independență instituțională și pentru că ei execută anumite indicații ale anumitei grupări în fruntea căreia se află un anumit coordonator. Cred că circumstanțele pe care le observăm în ultimul timp demonstrează acest fapt.

   - Vă referiți la Vlad Plahotniuc?

Vorbind de coordonator ne referim la Plahotniuc care controlează instituțiile de stat: Procuratura Generală, CNA, Banca Națională precum și alte instituții. Aceste instituții sunt captive. 

   - Pe ce vă bazați atunci când spuneți că Plahotniuc este unul dintre beneficiarii furtului bancar?

Mă refer la faptul că el controlează instituțiile de drept și Banca Națională. Dacă aceste instituții ar fi fost independente, nu ar fi fost posibil jaful secolului. Este suficient să ne aducem aminte de circumstanțe. Banca Națională avea un șir de instrumente la dispoziție: începând cu aplicarea și perceperea incontestabilă a amenzii băncii și/sau acționarilor, impunerea măsurilor de remediere, retragerea autorizației unui șir de administratori, blocarea activității acționarilor care acționau concertat, instituirea supravegherii speciale, blocarea prestării numitor tipuri de operațiuni. Toți știau că în spatele acelor trei bănci stătea Shor. BNM putea să retragă autorizația unui șir de administratori pentru încălcările care se comiteau. Putea să instituie supraveghere specială fără să se ajungă la administrare specială.

Cât nu ne-ar asigura Drăguțanu că au fost întreprinse toate măsurile, în fapt nu au fost întreprinse conform articolelor 15, 371, 38 ale Legii instituțiilor financiare. În spatele acelor acționari care acționau concertat erau niște companii interpuse unde beneficiarul final era Ilan Shor. Pe de altă parte, dacă ne uităm nemijlocit la cine acționa în cadrul Băncii Naționale, vă dau un simplu exemplu. Eu când activam în cadrul Victoriabank în calitate de șef al Secției prevenirea spălării banilor și monitorizarea tranzacțiilor, atunci Vladimir Țurcanu era director al Departamentul creditare. Persoana dată, în cadrul Băncii Naționale deținea funcția de director al Departamentului Supraveghere și Reglementare anume când avea loc procesul de fraudă. Deci este o persoană de la o bancă controlată de Plahotniuc. Vladimir Țurcanu, în cadrul BNM, era responsabil de supravegherea sectorului bancar, de procesul de control anual cât și de control tematic în cadrul băncilor comerciale. Toate rapoartele ajungeau la el și le transmitea împreună cu Viceguvernatorul responsabil de supraveghere către Consiliul de administrare al BNM cu propuneri de remediere și sancționare cum ar fi sancțiuni financiare. Însă propunerile înainte de remediere nu erau proporționale încălcărilor constatate în acele 3 bănci, inclusiv în Banca Socială, unde era necesar de acționat, BNM nu acționat și nu a întreprins măsuri de remediere a situației sau de sancționare proporțională  a încălcărilor constatate, precum retragerea autorizației unui șir de administratori, sancțiuni financiare sau instituirea supravegherii speciale. Acele rapoarte erau elaborate în baza constatărilor angajaților simpli care participau în cadrul misiunilor de control. Acele rapoarte descriau suficient de detaliat situația din cele trei bănci: BEM, Unibank și Banca Socială. Vladimir Țurcanu urma să propună măsuri de sancționare și remediere conform articolelor 15, 371, 38 ale Legii instituțiilor financiare.

Pentru abaterile repetate trebuiau să retragă autorizația unui șir de administratori din acele trei bănci. Pentru alți administratori, cum ar fi doamna Rahuba, care a fost propusă pentru funcția de Președinte executiv interimar a Băncii Sociale în 2014 după demisia formală a lui Sergiu Albot, nici nu trebuia să ofere acea aprobare/autorizație pe motiv că ea anterior fusese membru al organului executiv al Băncii Sociale fiind responsabilă inclusiv de creditarea persoanelor juridice și care a participat într-un fel sau altul la înrăutățirea situației financiare a Băncii Sociale, iar în iulie 2014 situația de la Banca Socială deja era critică având lipsă acută de lichidități și de capital. Deci ea nu trebuia aprobată/autorizată de către BNM. Este necesar de menționat că autorizarea unui administrator la funcția de Președinte de bancă era de atribuția Consiliului de administrare (organului executiv) al BNM, iar în fruntea acestuia se afla Drăguțanu. Era suficient ca persoanele care au participat la înrăutățirea situației financiare să nu fie autorizate, unui șir de administratori să le fie retrasă autorizația și blocată activitatea acționarilor care acționau concertat și în ziua de astăzi am fi avut  cu totul o altă situație și o altă imagine, iar aceste bănci ar fi activat în continuare, 3.190 de salariați și-ar fi păstrat locurile de muncă, cursul valutar leu față de euro și dolar ar fi fost unul mai mic, am fi avut o politică monetară mult mai relaxată și respectiv credite mai ieftine, dar și povara asupra bugetului de stat ar fi fost una mai mică.

Drăguțanu era informat despre situația de la cele 3 bănci. Rapoartele de control anual și tematic sunt studiate sau cel puțin citite inclusiv de către Guvernator.

Mai mult de atât, personal Matei Dohotaru, vrând să se dea bine pe lângă Drăguțanu – pe atunci Guvernator, s-a cerut în audiență și l-a informat despre situația de la cele 3 bănci, iar pentru asta a fost motivat prin avansare de la simplu economist direct la Director al Departamentului Supraveghere Bancară fără a trece prin scara ierarhică și avansare de șef de secție și șef de direcție.

Țurcanu, Dohotaru, Tăbîrță și Drăguțanu trebuie audiați și să răspundă la un șir de întrebări.

Vladimir Țurcanu a ajuns la BNM de la o bancă unde Plahotniuc era Președintele Consiliului de supraveghere. Țurcanu, Dohotaru, Tăbîrță și Drăguțanu trebuie audiați și să răspundă la un șir de întrebări. De la cine au primit indicații și ce fel de indicații, căci inacțiunea acestora este una care a creat prejudicii enorme statului – Republica Moldova, și aici ne referim la bugetul statului, economie și sector financiar.

De aici ajungem la faptul că acțiunile nu au fost independente, pentru că avem rapoartele misiunilor de control care trebuie analizate și un șir de angajați din cadrul Băncii Naționale a Moldovei care trebuie audiați în calitate de martori.

Evident că fără implicarea domnului Plahotniuc nu ar fi fost posibile aceste fraude. De aici este și importanța depozițiilor martorilor, depoziții care cu certitudine vor duce la beneficiari.

Chiar în autodenunțul lui Ilan Shor el scrie negru pe alb că în septembrie 2014, el și Vlad Filat au fost convocați în ședință la hotelul Codru, de către nimeni altul decât Plahotniuc. În calitate de cine sau din care poziție oficială, Plahotniuc i-a convocat pe Ilan Sor și Vlad Filat la o ședință? Plahotniuc i-a avertizat ca nu cumva să dispară banii. Putem observa că Plahotniuc era în cunoștință de cauză despre ceea ce se întâmpla la acele trei bănci chiar din declarația lui Shor. În al doilea rînd, care era interesul lui Plahotniuc să le spună să nu dispară banii?

Evident că fără implicarea domnului Plahotniuc nu ar fi fost posibile aceste fraude.

   - Când vorbiți de beneficiul lui Plahotniuc la ce vă referiți? La beneficii materiale sau este vorba despre închiderea în pușcării a concurenților?

În primul rând, vorbesc despre beneficii materiale. Este vorba de o cârdășie sau o lipsă de acțiune între diferite instituții, de la BNM până la SIS. Pentru că toată lumea știa ce se întâmpla. Beneficiul a fost unul material. Dar pe lângă toate, printr-o  astfel de situație Plahotniuc a urmărit și lichidarea concurenților săi.

   - Care a fost răspunsul la demersurile înaintate?

Din toate demersurile înaintate am primit răspuns de la Procuratura Anticorupție. Am cerut să ne comunice statutul persoanelor audiate. Răspunsul a fost unul vag, ei ne-au spus că în scopul de a nu prejudicia ancheta, dezvăluirea informațiilor este imposibilă. Nu înțeleg cum poate fi prejudiciată ancheta prin confirmarea statutului procesual de martor sau bănuit, învinuit. Știm, inclusiv din comunicatele Procuraturii Anticorupție, că un șir de persoane cum ar fi Rahuba, Bârcă, dețin statutul procesual – de învinuit și bănuit.

Aflarea în libertate a lui Shor poate prejudicia ancheta prin influențarea martorilor și distrugerea anumitor probe.

Din contra se prejudiciază ancheta prin faptul că anumite persoane se află în libertate. Aceste persoane pot influența martorii. Aflarea în libertate a lui Shor poate prejudicia ancheta prin influențarea martorilor și distrugerea anumitor probe.

Un alt demers înaintat BNM cu privire la mecanismele desfășurării procesului de transfer al depozitelor deponenților de la cele trei bănci (BEM, Banca Socială, Unibank) către alte bănci comerciale. Acele trei bănci erau deja decapitalizate, ele au rămas fără capital și au fost suplinite cu capital din creditele de urgență ale BNM acordate sub garanția Guvernului, credite care fiind acordate au majorat artificial masa monetară prin emisie suplimentară de lei moldovenești neacoperiți, care a dus la deprecierea leului, inflație și intervenția BNM-ului pe piața valutară din rezervele valutare ale statului. Cum credeți de unde a luat BNM-ul 14,5 miliarde de lei? Respectiv în aceasta a și  constat șmecheria de a emite14,5 lei moldovenești pentru capitalizarea celor 3 bănci (BEM, Banca Socială, Unibank) ca ulterior prin cereri mari de procurare valută străină din partea celor 3 bănci să creeze o presiune suplimentară pentru leul moldovenesc. Adică s-au emis 14,5 miliarde de lei neacoperiți -  cu alte cuvinte hârtie, astfel cu această hârtie emisă la sinecost să se procure valută din rezervele valutare ale statului. O altă întrebare este unde s-au dus banii? Și ce este interesant că întreg acest proces a fost desfășurat când aceste 3 bănci erau sub administrare specială deja. Dealer-ii și angajații subunităților de decontări internaționale cunosc situația care a fost pe piața valutară începînd cu noiembrie 2014. În lista mea este un nume de martor foarte important care ar putea să verse multă lumină peste ceea ce s-a întâmplat. Persoana dată a activat în calitate de șef al Direcției Decontări Internaționale în cadrul Băncii Sociale SA, a curat transferurile internaționale și cele locale, cât și activitatea de cumpărare-vînzare a valutei străine. Când s-a început deprecierea leului moldovenesc în noiembrie 2014 am fost contactat de către dna Valentina Oprea, iar la întrebarea mea despre ce se întâmplă cu leul moldovenesc – răspunsul dnei Oprea a fost că ”este un exercițiu”, și a dat de înțeles că este o acțiune organizată și planificată.

Dacă analizăm perioada când au fost acordare acele credite de urgență vom observa că cele mai mari deprecieri ale leului moldovenesc au fost anume în perioada când s-au acordat acele credite de urgență adică noiembrie 2014 – aprilie 2015, iar dacă se va analiza care bănci au procurat cea mai mare cantitate de valută străină veți găsi și răspunsul cum prin acele credite de urgență s-a atentat de fapt la rezervele valutare ale statului

Acele depozite din BEM, Banca Socială, Unibank nu mai existau deja, căci acele 3 bănci deja erau decapitalizate, iar banii din depozite transferați prin off-shore sub formă de credite unui grup de companii afiliate lui Shor. Adică nu mai existau banii deponenților în cele 3 bănci, iar transferul depozitelor la alte bănci din Moldova s-a făcut de fapt din contul creditelor de urgență ale BNM. Prezintă un interes public cum a avut loc procesul și mecanismul de selectare a băncilor care au beneficiat de transferul depozitelor de la BEM, Banca Socială și Unibank, unde au ajuns banii prin care s-au acoperit depozitele deponenților și care bănci au beneficiat de acei bani?

Așteptăm răspuns la aceste demersuri.

   - Coordonați aceste acțiuni cu Mihail Gofman?

În momentul în care dumnealui a făcut acea dezvăluire, m-am bucurat că în sfârșit s-a găsit un om care să spună adevărul. După aceea am făcut propriile dezvăluiri. După o perioadă anumită de timp am fost contactat de către domnul Mihail Gofman și am avut un schimb de opinii, ulterior am decis să ne consolidăm eforturile în lupta noastră pentru a elucida circumstanțele cu privire la jaful secolului. 

Domnul Gofman m-a informat că unele persoane din SUA doresc să mă audieze.

Mai mult decât atât am primit apel din SUA și verificând acel număr, mi-a răspuns robotul telefonic al unei structuri guvernamentale din SUA.

Unele acțiuni le coordonăm împreună, pentru că noi ne consolidăm eforturile și facem apel la societatea civilă să fie activă în elucidarea circumstanțelor comiterii jafului secolului și să ceară investigație internațională. Dacă există martori ai mega fraudei bancare, ei sunt bineveniți să ne contacteze, astfel ca să fie audiați de organele de anchetă din SUA. E suficient acceptul, menținem anonimatul.

Investigații, Sergiu Sagaidac, Plahotniuc, Filat, Shor, Gofman
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Все комментарии

veaceslav

24:67 09.08.2016

Citisi undeva ca acest Sagaidac are ceva probleme cu capul, si a fost alungat de la vreo 5 posturi de munca. Fapt care denota ca este departe de profesionist. Dar ma rog, sa regasit ca latrasul lui Topa. Tre sa traiasca si animalul asta cu ceva…

Ответить

Vasile

24:67 09.08.2016

Plahatniuc , acesta iesti tu ? Te-am recunoscut fiindca numai tu consideri ca cine se ridica impotriva ta,ieste un nebun care risca sa fie lichidat de Yaralov ca si cei 3 martori omoriti deja.Da tu nu crezi ca va veni si rindul tau ?

Sergiu Sagaidac

24:67 11.08.2016

Veaceslav, sau cum iti mai spune. Voi cind nu aveti contra argumente mereu incercati sa compromiteti sau sa discreditati persoana care face anumite dezvaluiri fie sa deschideti dosare penale. Nu ati reusit probabil sa instrumentati vreun dosar penal mai credibil care sa-l mediatizati ca in cazul Domnului Mihail Gofman si v-a ramas doar sa lansati minciuni? Pai uite, pot oferi copia carnetului de munca unde sa fie clar ca nu am fost concediat. Suplimentar, curind va aparea si CV-ul sa fie clar cine sunt inclusiv pentru cei ca si tine. Faptul ca nu am fost de acord cu anumite practici malitioase si ilegale si am preferat sa plec cum ar fi la Banca Sociala, inseamna ca am fost alungat? Cererea a fost din proprie initiativa. Referitor la alegatiile tale, pai uite unde sunt angajat acum in Marea Britanie s-a cerut certificatul medical ca cerinta obligatorie la angajare. Cu Topa nu am nimic in comun, motivatia mea e una legata de necesitatea de a se cunoaste adevarul si de a fi trasi la raspundere toti cei care ne-au furat si si-au batut joc de oameni. Referitor la ”animal” altceva nici nu te poti astepta din partea unor comentatori Edelweiss.
PS. Da si ai uitat sa adaugi ca sunt membru asociat al Asociatiei Luxemburgheze a Ofiterilor de Conformitate din Sectorul Financiar, la ziua de astazi unicul acceptat din Republica Moldova, si ai mai uitat sa adaugi ca detin certificat profesional de competenta in domeniul functiei conformitate oferit urmare a evaluarii de catre Institutul de Formare Bancar din Luxemburg si Asociatia Luxemburgheza a Ofiterilor de Conformitate din Sectorul Financiar.
Si DA am plecat de acolo unde intelegeam sau observam ca se comite infractiune si unde au loc practici ilegale sau malitioase, anume din nedorinta de a fi implicat sau de a asista la careva infractiuni. Si pina a veni in Marea Britanie am avut oferte destul de bune inclusiv din partea unor banci bune din Moldova, dar am luat aceasta decizie de a pleca din cauza unor venituri mai mari in Marea Britanie, dar si din cauza posibilitatii de a face dezvaluiri de aici din Marea Britanie ceea ce nu mi-as fi permis fiind in Moldova din considerente clar de inteles.