Odată cu încălzirea timpului, mirosul urât de la Staţia de epurare din Chişinău a învăluit sectorul Botanica şi o parte din sectoarele Ciocana şi Centru ale capitalei, iar unii susţin că l-au simțit şi la Calea Ieşilor. Şi de această dată, autorităţile locale spun că vor investiga de unde vine mirosul şi le sugerează chişinăuienilor să mai aştepte până va fi modernizată Staţia de epurare, care va costa în jur de 30 de milioane de dolari, bani promiși de BERD printr-un credit. Cât priveşte geotuburile, care au înghiţit în jur de 100 mln de lei din bugetul Primăriei, „vor rămâne istorie”. Amintim că Dorin Chirtoacă a promis că după instalarea geotuburilor la Staţia de epurare, locuitorii Capitalei nu vor mai fi deranjaţi de mirosul neplăcut. În realitate, istoria cu geotuburile a fost un experiment nereuşit pe bani publici.

De fapt, edilul, de câte ori a avut ocazia, s-a lăudat cu această „victorie asupra putorii”. În perioada electorală pentru alegerile locale din 2015, una din realizările invocate de către Dorin Chirtoacă, care candida pentru un al treilea mandat de primar general al capitalei, a fost aşa zisa victorie asupra mirosului urât din Chişinău. „Am scos Chişinăul din rahat, mai candidez pentru-un mandat”, anunţa acesta solemn în cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune PRO TV Chişinău. „Am învins duhoarea, voi învinge şi glodul din Chişinău”, declara deja în martie 2017, Dorin Chirtoacă. 

dorin.PNG
Sursa: unimedia.info

În realitate, problema mirosului înţepător, care vine de la Staţia de epurare din Chişinău, nu a fost soluţionată.

Cum au fost instalate geotuburile

Proiectul privind înlăturarea mirosului de la Staţia de epurare a apei din Chişinău a fost semnat în luna octombrie a anului 2008 între SA „Apă-Canal Chişinău” şi compania olandeză Tencate, iar în luna mai a anului 2009, Consiliul Municipal Chişinău a alocat 4 milioane de lei pentru procurarea echipamentului necesar. Proiectul consta în instalarea pe platformele de nămol a unor geotuburi, care vor separa reziduurile de apă, iar nămolul ce se va acumula în ele, se va usca. 

geotuburi.PNG

Se presupunea că astfel, mirosul neplăcut pe care-l elimină reziduurile deshidratate de la staţia de epurare va dispărea. Acest echipament urma să înlocuiască sistemele vechi de peste 30 de ani de la Staţia de epurare din Chişinău.

apa.PNG

De fapt, cu un an şi jumătate înainte, la 30 mai 2007, a fost lansat un alt proiect - „Reconstructia Statiei de epurare a apelor uzate din municipiul Chisinău”,  cu participarea potențialilor investitori și factorilor de decizie ai statului. În luna martie a anului 2007, Consiliul Municipal Chisinău a împuternicit SA Apă-Canal Chișinău să organizeze un tender internațional. Acest tender urma a fi organizat în luna august, iar cheltuielile de realizare a proiectului şi le-a asumat CMC. Costul proiectului era estimat la 148 de milioane euro. Acesta urma să se desfăşoare în 2 etape.

La începutul anului 2008, Compania franceza „Veolia eau” şi-a anunţat disponibilitatea privind construcţia unei staţii de epurare a apei în municipiul Chişinău. Jean-Patrice Poirier, Director pentru Europa de Sud-est, Caucaz şi Asia Centrală, are o întrevedere cu Marian Lupu, care atunci deţinea funcţia de preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova. Însă, în acest timp, Dorin Chirtoacă apare cu soluţia geotuburilor şi semnează contractul cu firma olandeză TenCate.

Argumentul forte invocat de primar era lipsa mijloacelor financiare.  

statie e.PNG

Mirosul nu dispare

Aşteptările mari pe care le au locuitorii Capitalei în urma promisiunilor municipalităţii sunt date peste cap una după alta. Deşi este diminuat, mirosul nu dispare. În special, acesta se intensifică seara, începând cu ora 18 şi durează până dimineaţă. Locuitorii din Bubuieci și sectoarele Botanica şi Ciocana, continuă să se plângă la Primărie că nu mai pot trăi din cauza putorii. Totodată, tot mai multe persoane publice, care până nu demult au preferat să tacă, acordându-i şanse lui Dorin Chirtoacă, încep să critice proiectul cu geotuburile. Iată ce scrie în februarie 2017, fostul premier Ion Sturza, pe pagina sa de Facebook: „Zilele acestea am trecut pe la Chișinău. Nimic surprinzător. La ușa avionului m-a lovit în nas „mireasma” devenită simbol al Capitalei. Un fel de „Bine ai revenit acasă” de la Dorin Chirtoacă…”

Iuliana Cantaragiu, angajată a Centrului Naţional de Mediu, declara la finele anului 2016 pentru Ziarul de Gardă: „Acest nămol care se sedimentează vine de la masele fecale ce se conţin, în mare parte, în apele uzate. În 2009 a fost introdusă o tehnologie de deshidratare prin geotuburi a maselor fecale. Ce se întâmplă mai departe cu acest nămol niciodată nimeni de la Staţia de epurare nu a putut să-mi răspundă foarte exact. Din acest motiv, una din presupuneri este că acest nămol, sau o parte din el, pe care nu pot să-l deshidrateze şi nu ştiu ce să facă cu el, să-l epureze, îl deversează în râul Bâc, în mod direct, pe timp de noapte. Am vizitat staţia la 11 noaptea, mirosul era extrem de înţepător, dar mirosul înţepător vine doar de la nămol, nu de la altceva. În funcţie de miros, de fapt, dacă există sau nu, este o metodă de calificare a funcţionalităţii staţiei de epurare”. 

Ex-ministrul Mediului, Violeta Ivanov, declara în 2011 că Chişinăul se poate aştepta la o catastrofă ecologică, deoarece mâlul uscat pe jumătate din sacii geotuburilor a început a fi îngropaţi în sol în apropierea satului Bubueci. Ecologiştii anunţă mai apoi că, imediat după aceasta, nivelul contaminării apelor subterane şi fântânilor în suburbie a crescut dramatic.

statie e2.PNG

Municipalitatea încearcă să convingă că nu pute

Autorităţile municipale, în special primarul Dorin Chirtoacă,  tot încearcă să convingă locuitorii că în Chişinău nu pute. „Astăzi aici ne-am convins cu toţii, încă odată, că Staţia de epurare nu produce miros urât pentru oraş. Stăm aici, aerul este curat”, declara Chirtoacă în septembrie 2016, în timpul vizitei de la Staţia de epurare.

Toamna trecută, în  urma mai multor apeluri din partea locuitorilor din sectorul Botanica şi comuna Bubuieci, care nu mai puteau suporta mirosul neplăcut, o comisie Ministerul Mediului, condus de liberalul Valeriu Munteanu, constată că de vină este un agent economic, producător de alcool, care a vărsat deşeurile în Staţia de epurare.  „Nu erau ape reziduale, dar deşeuri de producţie de natură alcoolică, care ajungeau la Stația de epurare şi creau foarte mari probleme, inclusiv în sistem”, declara Valeriu Munteanu. „S-a confirmat că mirosul nu venea de la nămolul de la Staţia de epurare, ci de la această substanţă toxică, ca urmare a unui contract ilegal semnat de managementul precedent...”, a declarat şi Dorin Chirtoacă.

În urma unei anchete efectuate de Procuratura Generală, s-a constatat că compania Zernoff ar fi adus întreprinderii Apă-Canal Chișinău pierderi de 10 milioane de lei și pierderi de profit de 27 de milioane de lei.

Compania Zernoff a venit cu o reacţie, în care afirma că efectua transportarea la Stația de epurare Apă-Canal Chișinău a deșeurilor apoase din filtrat de cereale, conform contractului. În ultimii ani, în baza acestui contract, compania a plătit către Apă-Canal Chișinău 9,5 milioane de lei, expediind filtratul de cereale conform calendarului stabilit, până la incidentul din septembrie.

Geotuburile – un experiment eşuat?

Un fost angajat al Societăţii Apă Chişinău, care a solicitat anonimatul, susţine că proiectul cu geotuburile de la Staţia de epurare din Chişinău a fost de fapt un experiment, care a eşuat: „Geotuburile nu sunt bune pentru staţiile de epurare. Menirea lor este deshidratarea nămolului din lacuri. A fost un experiment”. Aceeaşi sursă ne-a mai comunicat că s-au cheltuit bani enormi pentru reactivele chimice pentru deshidratarea nămolului de la Staţia de epurare. „Este al naibii de dificil de a deshidrata nămolul de la Staţia de epurare. De aceea, se utilizează substanţe chimice. Oricum, nici cu acestea nu se obţine rezultatul dorit. Nu-mi închipui cum acest nămol poate fi folosit ca îngrăşământ”, ne-a spus fostul angajat de la Apă Canal.

Sursa respectivă ne-a mai comunicat că autoritățile municipale nu erau sigure din start, în privinţa eficacităţii geotuburilor, iar unii ingineri de la Apă Canal s-au împotrivit, însă nu au făcut declaraţii publice de frică că-şi vor pierde locul de muncă. 

În realitate, geotuburile companiei TenCate au fost folosite în premieră la Chișinău pentru neutralizarea mirosului la o staţie de epurare orăşenească.  

Se vehiculează că olandezii ar fi avut şi ei interesele lor în acest experiment pentru a acapara noi pieţe de desfacere. 

Cât ne-a costat experimentul de la Staţia de epurare

Autorităţile municipale nu au oferit contribuabililor din Chişinău informaţii despre cât s-a cheltuit în proiectul cu geotuburile de la Staţia de epurare. Potrivit Raportului privind activitatea SA Apă Canal Chişinău pentru anul 2009, pentru procurarea geotutuburiloe s-ar fi cheltuit puţin peste 3,5 milioane lei. 

/upload/iblock/25d/25d51a088d1b581ec2a61170cfa301cb.pdf

Dorin Chirtoacă spunea iniţial că procurarea geotuburilor va costa municipalitatea în jur de 10 milioane de lei pe an. 

Noi promisiuni din partea municipalităţii

În 2016, conducerea Primăriei Chişinău vine cu noi promisiuni pentru locuitorii capitalei, că în timpul apropiat vor scăpa de duhoarea de la Staţia de epurare.Veronica Herţa, fosta şefă a Direcţiei finanţe a Primăriei Chişinău, care în septembrie 2016 l-a înlocuit cu scandal pe Constantin Becciev în funcţia de director al SA Apă-Canal Chişinău, spune că problemele Staţiei de epurare din Chişinău urmează să fie soluţionate în curând, iar „geotuburile vor rămâne în istorie”.

chirtoaca herta.PNG

Sursa: ziarelive.ro

Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană de Investiţii  au promis furnizorului de apă din capitală un credit de 63 de milioane de euro, iar jumătate din sumă a fost rezervată modernizării Staţiei de epurare. Creditul ar putea fi însă ratat.

SA „Apă-Canal Chişinău” a lansat la 10 noiembrie 2016 procedura de depunere a ofertelor pentru licitaţia internaţională ,,Reabilitarea Staţiei de epurare a apelor uzate şi linia nouă de  tratare a nămolului”. Potrivit condiţiilor licitaţiei, compania câştigătoare trebuie să execute lucrările prevăzute în contract timp de 900 de zile calendaristice. 

La această licitaţie au fost depuse 23 de oferte din partea a 15 companii din diferite ţări: România, Turcia, Austria, Ucraina, Franţa, Bulgaria, Germania, Slovenia, Italia, Israel, Polonia, Cehia şi China. Valabilitatea ofertelor a fost extinsă până la 5 mai 2017, acesta reprezentând şi termenul limită de semnare a contractului cu câştigătorul. Surse din cadrul Primăriei Chişinău susţin că acesta ar fi fost deja desemna, dar municipalitatea, deocamdată, nu a făcut nici un anunţ oficial.

La 2 mai 2017,  S.A. „Apă-Canal Chişinău” anunţă o nouă licitaţie privind proiectarea, achiziţia, montarea, testarea şi punerea în funcţiune a complexului de utilaje pentru deshidratarea mecanică a nămolului primar format la Staţia de epurare a mun. Chişinău. 

Solicitat de CrimeMoldova, Arcadie Rusnac a confirmat că a fost desemnat câştigătorul licitaţiei pentru modernizarea Staţiei de epurare, însă urmează să fie aprobat de către finanţatori: „Comisia a lucrat, a elaborate raportul şi l-a expediat la BERD. Acum banca trebuie să decidă. Dar există o problemă, cea a tarifelor. Una din condiţiile BERD-lui este ajustarea tarifelor pe care le achită consumatorii, ca ele să corespundă cheltuielilor suportate de furnizor. La noi, din 2009, nu s-a schimbat nimic”. Întrebat care este compania câştigătoare, funcţionarul de la Apă-Canal a răspuns că informaţia este confidenţială.

Cât priveşte licitaţia din 2 mai, Rusnac a declarat că este vorba de o soluţie temporară pentru a opri mirosul urât din Capitală: „Au apărut tehnologii mai performante decât geotuburile pe care le folosim. Cu banii de care dispunem, vrem să le implementăm. Trebuie să întreprindem ceva, locuitorii din Bubuieci şi Botanica ne atacă cu plângeri că nu mai pot din cauza mirosului. Am mers în întâmpinarea lor şi am anunţat această licitaţie”. 

Investigații, stația de epurare, BERD, Dorin Chirtoacă, Primăria Chișinău
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Все комментарии

Matasaru

24:67 10.05.2017

„Am scos Chişinăul din rahat, mai candidez pentru-un mandat”....Liberalii au exploatat sentimentele nationale,deportarile in scopurile lor meschine , dar si pe baza kkatului nostru au furat si politica au facut.....
delapidari si sute de milioane de euro constient irosite pe experimente ..dar putoare nu e rezolvata

Ответить