Ultimul articol din seria de articole legate de investigația ”Steagurile false ale Republicii Moldova: conexiunea azero-olandeză” publicată de portalul anticoruptie.md, despre care Crime Moldova a mai publicat 2 articole, prezintă cum Moldova a obținut statutul de ”paradis naval”, dar și cum a ajuns în lista neagră internațională, conform indexului de performanţă a statului-pavilion pentru sporirea siguranţei maritime, protecţiei mediului marin şi îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi de muncă la bordul navelor maritime.

O nouă etichetă pentru Republica Moldova: ”paradis naval”    

Pentru înregistrarea navelor, proprietarii (99% nu sunt rezidenţi ai RM) achită taxe, care potrivit unui funcționar al Ministerului Transportului - Igor Zaharia, citat de anticoruptie.md, reprezintă un raport financiar important pentru RM. Funcționarul a mai subliniat că RM are o procedură de înregistrare similară cu cele din Panama, Liberia, Hong-Hong, Malta, Cipru (țări cunoscute ca ”paradise financiare”), unde sunt înregistrate cele mai mari flote mondiale.

Totuși importanța financiară a înregistrării navelor este îndoielnică, din moment ce înregistrarea unei nave maritime este mai ieftină decât înregistrarea unei mașini (850 euro vs 2300 euro). Prețul pentru nave este mult mai mic și în comparație cu țările vecine, acest lucru, atrăgând firme intermediare să reprezinte armatorii în RM, o parte din ele fiind și proprietari de nave. Actuala conducere a portului a moştenit de la conducerea anterioară, o listă cu asemenea intermediari/reprezentanţi, în care figurează următoarele companii: Gip Management SRL; Geoship Company SRL; Vlanta Inter SRL; Dagna SRL; Acomar Trans SRL; Cabinetul Avocatului Viorel Furtună; Furtuna and Associates; Culis Nicolae.

Republica Moldova a devenit „paradis naval” şi pentru unul dintre cei mai controversaţi armatori străini care operau în România - Mustafa Tartousi, acesta înregistrându-şi în ultimii ani mai multe nave sub pavilion moldovenesc. Tartousi a fost condamnat, în octombrie 2014, în România, la 7 ani de închisoare pentru organizarea evadării teroristului Omar Hayssam, care a răpit 3 jurnalişti români, în martie 2005, în Irak. 

Acesta a fugit din portul Constanţa, în iunie 2006, la bordul navei Iman T, aflată sub pavilionul RM. 

IMAn T vessel.JPG

Sursa foto: anticoruptie.md

În momentul fugii lui Hayssam, în 2006, nava Iman T era înregistrată sub pavilion RPD Coreea de Nord.

Deşi ar fi trebuit să verifice proprietarul navelor şi istoricul lor, Căpitănia Portului Giurgiuleşti a înregistrat fără probleme nava Iman T.

Pe lângă vasul Iman T, Mustafa Tartousi mai deţine sau operează în RM cel puţin 3 nave – IMA (înregistrată şi în alte „paradisuri navale”, precum Belize, Antigua&Barbuda, dar şi în Rusia şi în Germania), Scoprpion 1 și Asmar. 

R. Moldova pe locul 2 în ”lista neagră” internațională    

Neregulile admise la înregistrarea navelor sub pavilion moldovenesc au prejudiciat imaginea țării. Memorandumul de înţelegere pentru controlul statului asupra porturilor de la Paris (Paris MoU - organizaţie care stabileşte anual indexul de performanţă a statului-pavilion pentru sporirea siguranţei maritime, protecţiei mediului marin şi îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi de muncă la bordul navelor maritime) atrăgea atenţia în ultimul raport (iulie 2015) că, cele mai problematice nave din lume poartă steagurile Tanzaniei, Republicii Moldova, Togo, Insulele Cook şi Dominica.

Experţii organizaţiei au stabilit că „drapelul” Republicii Moldova are performanţe proaste, cu un grad ridicat de risc.

Republica Moldova se află pe locul 2 în această „listă neagră” internaţională. Istoricul negativ în care nave sub pavilion moldovenesc au fost implicate în activităţi ilegale este foarte mare. Cea mai recentă este legată de descoperirea de către autorităţile franceze a 2,4 tone de cocaină (cu o valoare de cca 50 mln euro) la bordul navei „Carib Palm”, care naviga sub pavilionul Republicii Moldova.

carib palm.JPG

Sursa foto: anticoruptie.md

Nava fusese înregistrată „provizoriu” (fără prezentarea tuturor actelor necesare) în Registrul de Stat al Navelor al Republicii Moldova pe 5 octombrie 2015, cu doar o lună înainte să fie prinsă de poliţia franceză. 

Un alt caz răsunător a fost cel al navei Blue Sky M, care transporta circa 800 de imigranţi, majoritatea sirieni ce voiau să ajungă în Europa. Proprietarul vasului era un libanez ce cumpărase nava de la o firmă cu sediul în Constanţa, România.  

Blue-Sky-M-1329123.jpg

Sursa foto: anticoruptie.md

Într-un alt caz, în aprilie 2015, nava „Aliot”, care circula sub pavilionul Republicii Moldova, a fost arestată în Ucraina pentru că a încălcat legile maritime ucrainene, iar căpitanul a fost arestat pentru că ar fi staţionat ilegal într-un port din peninsula Crimeea.

Portalul ucrainean Black Sea News a scris că navele sub pavilion moldovenesc continuă să ancoreze în porturile din Crimeea.

În 2012, Republica Moldova s-a aflat în pragul unui scandal diplomatic internaţional după ce 12 nave iraniene s-au înregistrat sub pavilion moldovenesc în încercarea de a ocoli sancţiunile internaţionale impuse Teheranului de către Occident, situație care a influențat modificarea legislaţiei prin introducerea necesității existenței unui aviz al Ministerului Afacerilor Externe.

Despre aflarea RM în lista neagră internațională în perioada 2008-2010 a scris și portalul hotnews.md în investigația ”Republica Moldova, „cimitirul” navelor maritime din Europa”. Atunci motivele erau cam aceleași.

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii