Atribuirea unui aspect legal sursei veniturilor unor persoane expuse politic este unul dintre motivele pentru care aceștia acced la funcții care să le permită utilizarea situației de serviciu pentru elaborarea și/sau favorizarea adoptării de hotărâri care să le avantajeze situația sau afacerile.

În ultima perioadă Republica Moldova și-a consolidat statutul de paradis al spălării banilor, după ce presa națională și internațională a publicat o serie de articole despre vulnerabilitatea sectorului financiar-bancar național.

Raiul” a servit deseori asigurării protecției juridice împotriva autorităților prin sistemul judiciar al țării în schemele de spălare a banilor, dar și ca mijloc de a injecta ilegal bani în sistemele financiare din UE. 

RUSLAN_MILCHENKO.jpgÎntr-un interviu acordat pentru RISE Moldova,  Ruslan Milchenko, fost colaborator al poliției ruse, iar în prezent al Agenției Anti-corupție din Rusia, a dezvăluit modul de funcționare a schemelor de spălare a banilor. Potrivit acestuia, schemele de spălare a banilor au câteva straturi, în mijlocul cărora se află unii bancheri care au relații cu mai multe bănci și care trebuie să fie bine conectați politic și protejați de servicii speciale. Acești bancheri vând conturi bancare sau companii în orice colț al lumii, acestea la rândul lor fiind procurate de la firme de avocatură care înregistrează societăți fictive. Dacă dai unui astfel de bancher o sumă de bani, o poți primi în orice alt colț al lumii, iar bancherul își oprește pentru această operațiune un comision. La rândul său, bancherul plătește comision băncilor care acceptă implicarea în astfel de scheme. Clientul nu va cunoaște traseul banilor.

Schema astfel explicată, denotă și modalitățile prin care Moldova a devenit celebră datorită furtului secolului. Este evidentă implicarea guvernării în schemele de spălarea a banilor pentru asigurarea acoperirii politice a celor implicați.

În ultimii ani Moldova a figurat ca parte în mai multe scheme de spălare a banilor:

                3 mlrd de dolari spălați de 9 ”investitori” internaționali prin intermediul companiilor din Republica Moldova. Potrivit informației de pe pagina web a CNA, ”investitorii” ar fi venit în RM cu scopul de a utiliza sistemul bancar autohton pentru sustragerea şi tranzitarea mijloacelor băneşti cu provenienţă ilicită de pe conturile corespondente ale unor bănci din străinătate. Unul dintre membrii grupului a fondat în 2013, pe teritoriul Republicii Moldova, o companie (SRL Buggy Car Design, înregistrată la data de 4 iunie 2013 pe numele Silviei Gorun, soția unui judecător implicat în altă schemă de spălare a banilor) cu scopul atragerii investiţiilor străine pentru producerea automobilelor sportive cu motoare electrice.

Schema.png

Schema de spălarea banilor

Sursa: CNA

De facto, compania a fost utilizată pentru facilitarea accesului în ţara noastră a membrilor grupării specializate în fraude bancare şi spălare de bani. Astfel, persoanele vizate au intrat pe teritoriul ţării, acoperindu-se cu calitatea de investitori străini.

Pentru realizarea tranzacţiilor frauduloase  membrii grupului ar fi implicat „hackeri”, sarcina cărora era de a pătrunde nesancţionat în sistemele informaţionale ale băncilor, cu ajutorul informaţiilor specifice (rechizite bancare, coduri de acces, parole etc.) şi realizarea operaţiunilor bancare fără autorizarea persoanele responsabile din aceste bănci.
Astfel, ambițioasele proiecte investiționale s-au transformat în scheme de spălare a banilor. Rise Moldova a realizat o investigație amplă în care a publicat numele ”investitorilor” și a băncilor implicate în punerea în aplicare a acestei scheme. În acest caz a fost deschis un dosar penal pe faptul spălării banilor în proporţii deosebit de mari.

               20 mlrd de dolari spălați de ruși prin intermediul unor împrumuturi între firme-fantomă legalizate prin ordonanțe judecătorești semnate de judecători din Moldova. Conform schemei depistate, considerată a fi una destul de simplă, ”debitorul” fantomă refuza să ramburseze împrumutul ”creditorului” fantomă. Ca urmare, companiile fictive off-shore se dădeau reciproc în judecată pe cazul datoriile fictive, iar judecătorii din RM legalizau existența acestor datorii și obligau prin ordonanțe judecătorești achitarea lor.

În raportul anual pentru 2014 al Serviciului Pentru Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) este elucidat acest caz fără prezentarea numelor companiilor și băncilor implicate (ulterior, acestea au fost prezentate în investigații jurnalistice). În raport s-a menționat că în baza materialelor acumulate au fost pornite 3 cauze penale pe abuz în serviciu şi spălare de bani. Potrivit Raportului, schema de spălare banilor a avut loc prin intermediul conturilor deschise în cadrul instituţiei financiare BC „M” S.A (Moldincombank potrivit presei). În baza ordonanţelor emise de Judecătorii, executorul judecătoresc încasa mijloace băneşti de pe conturile companiilor din Federaţia Rusă, având la bază neonorarea obligaţiunilor de către „debitori” faţă de „creditori” stipulate în contractele de împrumut. Ulterior, în baza ordonanţelor emise de instanţele de judecată în perioada 2011 – 2014, mijloacele băneşti au fost încasate, prin intermediul a 19 instituţii bancare înregistrate în diferite regiuni ale Federaţiei Ruse, de la aproximativ 89 de companii nerezidente înregistrate în Federaţia Rusă. După încasarea forţată a mijloacelor băneşti de către executorul judecătoresc direct din conturile bancare corespondente deţinute la BC „M” S.A. de companiile înregistrate în Federaţia Rusă, mijloacele financiare erau convertite din rublele ruseşti în USD, EURO şi transferate în beneficiul companiilor nerezidente înregistrate în zonele off-shore.

Rise Molodova (Landromat)

Landromatul rusescSursa: rise.md

Unii dintre executorii judecătorești implicați în schemă au refuzat să ofere explicații pe marginea acestui subiect, invocând confidențialitatea procedurii de executare și riscul de a fi acționați în judecată de creditori pentru divulgarea informațiilor. Alți executori au afirmat că sistemul financiar-bancar național nu a avut de suferit de pe urma aceastei schemă.

                1 mlrd  de euro (furtul secolului) spălați prin trei bănci europene (cu cele mai multe oficii în statele fost sovietice) figu­rante în mai multe scan­da­luri finan­ci­are ante­ri­oare și penalizate pentru acțiuni de spălare de bani, soldat cu lichidarea a trei bănci din Republica Moldova. Potrivit raportului Kroll elaborat ca urmare a situației sectorului bancar din RM, în schemă au figurat mai multe companii naționale, considerate apropiate oamenilor de afaceri și politicienilor din RM:

Schema de spălarea banilor

Companiile figurante obțineau credite neperformante de la băncile moldovenești pe care le transferau prin intermediul băncilor letone spre entități obscure din Marea Britanie și Hong Kong.

Structura tranzacțiilor prin care s-a furat miliardul, potrivit datelor din Raportul Kroll, a fost aranjată cu intenția de a ascunde natura activității creditare și de a maximiza masa creditară disponibilă, iar nivelul conectivității între persoanele și firmele implicate au avut scopul de a ascunde implicarea băncilor în schemă.

La capitolul spălării banilor la nivel național, pe site-ul anticoruptie.md a fost prezentat cazul Agenției Naționale pentru Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) soldat cu 34 dosare penale, intentate pentru spălarea mijloacelor fondului de subvenționare în agricultură. În perioada 2010-2013, majoritatea subvențiilor în agricultură au fost obținute de solicitanți care cumpărau sau vindeau tehnică agricolă prin intermediul proiectului japonez 2-KR (tehnică agricolă vândută producătorilor în condiţii avantajoase - procurată în rate pentru patru ani, cu procent zero),  aflaţi sub protecţia nemijlocită a unor persoane expuse politic. Printre solicitanții favorizați se numără ,,Caravita Co” (care a apărut și în dosarul fraudelor de la Banca de Economii), ,,Agro Bio Managment”, ,,Agrement Ecology”, ,,ABM Agroindustries”, ,,Avva Company”, „ABM Eco Technology” (conducătorul căreia – Ion Rusu este presupus a fi cumnatul și nașul liberal-democratului Vlad Filat din căsătoria cu jurnalista Angela Gonța), „ShowBiz Management”, „Eco Green 3R”, „Agrofermoteh”, „Ecoplantera” şi altele. Dacă unele dintre firmele figurante au fost înregistrate la aceeași dată, altele au aceeași adresă juridică sau chiar aceleași conducător:

Spălarea banilor.png

Ar fi o coincidență prea mare să fii înregistrat la aceeași dată și să obții subvenție de la același program de finanțarea sau prea norocos să le obții la fel, din același fond, dar cu firme diferite. Dacă e coincidență, noroc sau infracțiune stabilită de Codul Penal la art. 243 urmează să decidă organul de urmărire penală a Procuraturii Anticorupţie.

AIPA figurează și în ultimul raport de activitate al SPCSB (2014) cu o schemă infracțională prin care o companie din RM (numele căreia nu este dezvăluit în raport), cu implicarea unor instituții din Bulgaria și Letonia, a încercat acoperirea cheltuielilor de import a ovinelor prin resursele financiare din Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli, solicitând o sumă mai mare (9,5 mln lei) decât cheltuielile „de facto” (300 mii de euro). Urmare a documentării schemei respective a fost iniţiate 3 cauze penale pe faptul spălării banilor în proporţii deosebit de mari.

Deja există mai multe cazuri când fondurile publice de subvenționare și programele de finanțare naționale au fost exploatate ilegal de companiile beneficiare.

O altă instituție națională implicată în scheme de spălare a banilor este Moldovagaz. Potrivit ZDG, în schema depistată, Moldovagaz, prin intermediul firmelor fondate, comercializa gaze naturale unor agenți care îl livrau la alte întreprinderi sau persoane fizice. Întreprinderile transformau în tarife de plată pentru consumatorii finali, sumele calculate printr-o metodologie specială, ca fiind pierderi. De asemenea, procurorii au depistat diferențe între prețul de procurare și cel de difuzare a gazului și a pieselor de distribuție, diferențe care erau împărțite între factorii de deciziei ai Moldovagaz.

Potrivit jurnal.md, instituţiile responsabile, inclusiv Parlamentul şi Guvernul, au fost sesizate despre delapidările de la subdiviziunile Moldovagaz prin companiile off-shore încă din 2012, dar nu s-a întreprins nimic nici până acum și nu a fost demisă nici o persoană, ceea ce a creat experților impresia că autoritățile protejează schemele de spălări de bani și cresc artificial datoriile față de furnizorul de gaze.

Evident că lista schemelor de spălare a banilor care să consolideze statutul de rai pentru spălarea banilor a Republicii Moldova, poate fi foarte mare, având în vedere că și infracţiuni precum corupţia, însuşirea de bunuri, escrocheriile, delapidările, evaziunile fiscale etc., pot fi privite prin prisma spălării banilor.

Potrivit ex-ministrului finanțelor, Veaceslav Negruță, Republica Moldova a fost transformată în oază pentru spălarea banilor încă din 2005, prin asigurarea acoperii politice a actorilor implicați în astfel de scheme: persoane aflate la controlul unei bănci, devin ulterior președinți de comisii parlamentare de anchetă care investighează ”fără succes” nereguli la băncile pe care le-au condus. Acesta a mai menționat că, pentru scheme de spălare a banilor ”mari”, terenul, inclusiv cel legislativ se pregătește treptat, prin colaborarea mai multor guvernări și prin ”muțenia” instituțiilor responsabile.

negruta.jpg

Veaceslav Negruță
Sursa: www.zdg.md

Potrivit Raportului activității CNA pentru perioada 2014-2015, în ultimii 2 ani au fost inițiate 35 (2014) și respectiv 36 (2015) de cauze penale în privinţa infracţiunii de spălare a banilor.

E mult sau e puțin pentru paradis? 

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii