O nouă investigație din cadrul campaniei ”Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă scoate la iveală modul în care au fost cheltuiți milioane de lei pentru reconstrucția nefinisată a clădirii Președinției.

Necesitatea reconstrucției a venit după ce, în urma protestelor din 7 aprilie 2009 au fost devastate 2 din principalele instituții de stat ale Republicii Moldova: Parlamentul și Președinția. Între timp, Parlamentul a fost reparat, iar clădirea Președinției rămâne în reconstrucție de 7 ani.

Pentru renovarea Legislativului s-au cheltuit, până în mai 2015, cca 362 mln lei, fiind realizate 80% din lucrările planificate, de către compania Consfirmgrup SRL. Pentru finalizarea tuturor lucrărilor, potrivit autorităților publice, ar mai fi necesare încă 180,5 mln de lei.   

Deși în timpul evenimentelor din aprilie 2009 au fost distruse doar primele trei etaje ale clădirii Președinției, autoritățile au decis să renoveze toate cele zece etaje ale clădirii. Imobilul nu a fost reparat niciodată de la construcția sa, în perioada anilor 84-87.

Reconstrucția Președinției a fost inițiată în 2009, iar în 2011 a fost stopată din lipsă de bani, fiind realizate mai puțin de jumătate din lucrările planificate. Suma totală preconizată pentru lucrările de reconstrucție a fost estimată la cca 218 mln lei. Până în 2011 au fost cheltuiți cca 106 mln de lei din suma estimată. Cu acești bani, potrivit Cancelariei de Stat, au fost realizate lucrări în proporție de 47,4% de către compania ÎI ”Atar-Cantarajiu”.

Foto: CIJM

Potrivit estimărilor din 2009, pentru finisarea lucrărilor de reparație, ar mai fi fost necesari aproape 123 de milioane de lei, însă din cauza creșterii prețurilor și neconservarea lucrările inițiale, suma necesară s-a ridicat la circa 180 de milioane de lei.

În aceste circumstanțe, reprezentanții Cancelariei de Stat, nu exclud că ar putea organiza o nouă licitație, pe care, câștigătorii licitației din 2009, ÎI Acar-Cantarajiu intenționează să o conteste: “Acordul între beneficiar și Acar-Cantarajiu arată că acest contract se termină la darea obiectului în exploatare. Nu știu care sunt gândurile lor, dar n-au dreptul să mai facă o licitație. Conform Legii achiziţiilor publice, nu este motiv să declari o licitaţie repetată, deoarece contractul n-a fost realizat din motivul că beneficiarul nu şi-a îndeplinit datoriile. Ce va reprezenta caietul de sarcini? Cred că acest contract, care e în vigoare, trebuie prelungit, doar că înainte de asta ar trebui revizuite prețurile”, a declarat Ivan Cantarajiu pentru autorii investigației.

Reparația la Președinție, subiect de raport al Curții de Conturi

Licitația privind reparația Președinției a fost câștigată de ÎI Acar-Cantarajiu, la scurt timp după proteste pe când la putere se mai afla PCRM.. Compania a propus un preț de 251, 2 mln lei, având un singur concurent - Viscont-service SRL

Un raport din 2010 al Curții de Conturi privind utilizarea finanțelor publice pentru investiții și reparații capitale în anul 2009 la Cancelaria de Stat, citat de autorii investigației arată că, la 24 aprilie 2009, Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului a inițiat licitația neregulamentar, în lipsa banilor și a documentației de proiect elaborată și expertizată. În aceeași zi, grupul de lucru a desemnat câștigătoare firma Acar-Cantarajiu și a încheiat contractul. Potrivit auditorilor CC “Contractul încheiat în asemenea circumstanţe a fost înregistrat de către Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare şi la Trezoreria teritorială Chişinău. În contractul de antrepriză nominalizat n-au fost stipulate raporturile şi justificarea cheltuielilor între părţile implicate în realizarea şi raportarea lucrărilor de reparaţie: beneficiar, antreprenorul general şi subantreprenori, deşi la oferta prezentată de către antreprenor a fost anexată lista subantreprenorilor care au acceptat în scris participarea la licitaţia publică”. 

Pe marginea acestei licitații, președinta Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), Olesea Stamate a comentat în felul următor: "Încheierea contractelor de achiziții fără a dispune de garanția acoperirii financiare este o practică frecvent întâlnită în țara noastră și constituie o îngrijorare majoră în contextul cheltuirii eficiente a banilor publici. Adesea contractele sunt încheiate având la bază disponibilitatea a doar 10-20% din mijloacele financiare necesare. Astfel, lucrările începute pot sta ani în șir fără finalitate, timp în care își pierd din calitate, valoare, chiar și oportunitate. Revenim la necesitatea imperioasă de a planifica achizițiile într-un mod strategic: încheiem contractul pentru obiectivul pentru care avem 100% din bani pentru finalizare, iar celelalte trebuie să-și aștepte rândul. Nu e corect să avem mii de obiective începute fără să fie duse la bun sfârșit. Faptul că în acest caz au fost depistate și multiple încălcări, ne întărește convingerea că multe achiziții nu sunt planificate strategic din cauza existenței unor interese ascunse, astfel se fac repejor, pe furiș".  

Contractele de milioane cu statul    

ÎI Acar-Cantarajiu este  înregistrată pe numele lui Ivan Cantarajiu, care mai are înregistrată pe numele său, compania Acar-Construct. Ambele companii au câștigate mai multe licitații de milioane de lei cu statul.

Acar-Cantarajiu:

  • 1,9 mln cu Pensiunea Holercani

  • 1,1 mln cu CRTC ”Artico”

  • 118 mii cu USMF ”Nicolae Testimițeanu”    
Acar-Construct:
  • 1,1 mln cu Pensiunea Holercani

  • 18,9 mln cu USMF ”Nicolae Testimițeanu”

  • 9,8 mln cu ADR Nord

  • 554 mii cu BNM    

În total, suma licitaților câștigate se ridică la cca 3,1 mln lei pentru Acar Cantarajiu și respectiv, cca 30,3 mln pentru Acar-Construct.


Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii