Etnobotanicele au apărut pe piața drogurilor din Republica Moldova acum aproximativ 4 ani, apogeul consumului printre tineri fiind atins în 2015. Etnobotanicele sunt cunoscute specialiștilor ca fiind analog pentru drogurile naturale, în special marijuana.

Etnobotanice prin skype

Deoarece circulația acestui tip de droguri nu cade sub incidența legii Republicii Moldova, acestea pot fi procurate lejer. Cu toate acestea, dealerii de etnobotanice din Republica Moldova nu au avut tupeul comercianților români, care au deschis magazine oficiale de stupefiante ieftine, magazine care au fost interzise apoi odată cu etnobotanicele. Dealerii din Republica Moldova vând etnobotanice prin intermediul rețelelor de socializare, skype, promovându-și adresa sau chiar numărul de telefon mobil pe pereții blocurilor și pe garduri.

Spice_6.jpg

Recent, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în primă lectură un proiect de lege care vrea să scoată în afara legii etnobotanicele și toate analoagele marijuanei. În multe state Europene, acest tip de droguri a fost interzis încă înainte de anii 2010. Spice-urile, sau așa-numita cânepă sintetică, a fost interzisă în anul 2009 în așa țări precum Franța, Austria, Germania, Lituania, Polonia, Marea Britanie, Suedia și Estonia. 

Spice_5.jpg

Circulația etnobotanicelor în Republica Moldova depășește suma de 12.000.000 de lei, a declarat pe 14 aprilie Vladimir Odnostalco, unul dintre deputații care au lucrat la proiect.

Canabinoide interzise 

Spice este un amestec de fumat furnizat în vânzare sub formă de iarbă pulverizată cu o substanță chimică. Aceasta are un efect psihoactiv, similar cu cel al marijuanei. Comercializarea amestecurilor Spice a început în Europa în anul 2006, iar potrivit unor surse chiar în anul 2004, sub forma unor substanțe tămâioase, prin intermediul magazinelor online. Abia în 2009 a fost stabilit că componenta activă a amestecurilor nu sunt substanțe de origine vegetală, ci analogul sintetic al tetrahidrocanabinolului, principalul component activ al marijuanei. Canabinoidele sintetice, sunt interzise în prezent.

În Republica Moldova funcționează două legi cadru care reglementează circulația substanțelor narcotine și psihotrope. În aceste legi se regăsesc noțiunile de bază cu care operează organele de drept, însă printre aceste noţiuni nu se regăsesc şi etnobotanicele sau drogurile analog. 

Spice_1.jpg

Aproximativ patru ani în urmă pe piața din Republica Moldova au apărut drogurile analog sau etnobotanicele, cunoscute printre consumatori ca fiind spice-uri. Acest tip de analog al drogurilor sunt foarte ieftine, nu sunt interzise prin lege și de aceea sunt foarte accesibile.

Legea nu a fost schimbată din 1995

Substanțele narcotice sunt periculoase nu doar din cauza faptului că provocă dependența, dar și  deoarece produc schimbări la nivel fizic, psihic și comportamental.  

„La ordinea de zi avem un proiect de lege care a ajuns în Parlament care vrea să facă o mai mare claritate în termeni și definiții. Legea 382 a fost adoptată în anul 1995, iar de atunci pe piața drogurilor din Republica Moldova au apărut mai substanțe care nu se regăsesc în lista propusă de lege”, declară Sergiu Vasilache, juristul Comitetului pentru reglementarea drogurilor, unul dintre specialiştii care au lucrat versiunea nouă a legii.

Sergiu Vasilache subliniază că noua legea vrea să contracareze circulația în republică a orice tip de substanță analog, indiferent de formula drogului. Astfel, chiar dacă comercianții vor dori să comercializeze substanțe care nu se regăsesc în registrul național al evidenței drogurilor, acest lucru va fi imposibil. După modificarea legii 382, va urma și modificarea Codului Penal, unde comercializarea etnobotanicelor va fi introdusă ca infracțiune.   

„Prin proiectul respectiv care acuma se află la ordinea de zi, noi vrem să astupăm toate lacunele, astfel ca organele de drept să contracareze circulația ilegală a tuturor substanțelor care de facto sunt droguri, iar de jure nu sunt.”, explică Sergiu Vasilache. Juristul estimează că în ultimii ani, etnobotanicele au cauzat moartea a sute de persoane. Decesurile însă sunt greu de verificat din cauza sistemului de evidență a cauzei morții deficient. Medicii legiști înscriu doar cauza fiziologică a decesului, de exemplu insuficiența hepatică, nu și de drogurile sau alcoolul.  

Etnobotanicele, mai dăunătoare decât cânepa

Mircea Grecu este directorul Centrului Internaţional de prevenire şi Informare în Domeniul Adicţiilor, un ONG care duce o activitate vastă în ceea ce priveşte lupta cu drogurile. Încă în anul 2012, când România deja adoptase o lege care a interzis etnobotanicele, Mircea Grecu a tras alarma cu privire la pericolul iminent ca acest tip de stupefiante să ajungă pe piaţa din Republica Moldova. Statul moldovean este acum ultimul din Europa care vrea să interzică prin lege acest tip de stupefiante.

Spice_2.jpg

Etnobotanicele, cunoscute ca spice-uri, sunt un tip de amestecuri de ierburi pulverizate cu nişte substanţe chimice sintetice analoage tetrahidrocanabinolului – substanţa activă principală din canabis. Etnobotanicele sunt substanţe psihoactive care au efecte psihotrope asemănătoare marijuanei, însă, spun specialiştii, mult mai dăunăntoare decât cânepa.

„Problema aceasta a apărut la noi odată cu studenţii care reveneau din România. În 2012 am început să trag alarma în ceea ce priveşte etnobotanicele. Am scris o carte care se numeşte drogurile legale şi adolescenţa, fiindcă spice-urile au început să circule printre liceeni în primul rând. Poliţia mi-a spus că etnobotanicele nu provoacă dependenţă şi sunt inofensive”, îşi aminteşte Mircea Grecu. Primele cazuri de intoxicaţie cu etnobotanice au fost înregistrate la urgenţă în în anul 2012, la adolescenţi de 15-16 ani.

20% din elevi au conumat etnobotanice

În opinia lui Mircea Grecu, etnobotanicele urmau să fie interzise în 2011, printr-o sincronizare legislativă cu statul român. Astfel puteau fi cruţate multe suflete tinere. 

Republica Moldova riscă foarte mult dacă etnobotanicele vor intra puternic pe piaţă, deoarece aici nu există tratament adecvat. ONG-ul lui Mircea Grecu a realizat un sondaj şi a constatat circa 20% de elevi din elevii claselor a noua şi a zecea au încercat drogurile etnobotanice. „E un procent foarte mare. Ei sunt consumatori, nu sunt dependenţi. Dacă cel puţin 10% din copiii ăştia devin în 3-4 ani dependenţi, cu siguranţă bugetul Republicii Moldova va avea suficiente resurse să-i trateze”, estimează specialistul.

Problema etnobotanicelor este că formula acestora se schimbă în permanenţă, iar asta face mai dificil lucrul medicilor. Deseori, etnobotanicele se consumă cu alcool, iar asta poate conduce la comă.

Fără magazine de vise în Moldova  

Diferenţa dintre Republica Moldova şi România, este că în Moldova comercianţii nu au avut tupeul să deschidă „magazine de vise”. Etnobotanicele se vând în Republica Moldova printr-o modalitate foarte ingenioasă, care se numeşte telegramă: persoana depune bani la un terminal şi primeşte un mesaj unde să-şi găsească drogurile. În jumătate de cazuri, persoanele nu primesc nimic în schimb. Chiar şi aşa, riscând să nu primească drogul, consumatorul apelează la aceşti dealeri.

Spice_4.jpg

În Republica Moldova nu se duce statistica celor care mor de la intoxicaţie cu etnobotanicele. Acesta fiind un mare neajuns al sistemului. Medicii legişti înscriu în certificatul de deces problema fiziologică, dar nu şi cauza acestor boli, cum ar fi alcoolul sau drogurile. De aceea, în Republica Moldova  se moare de insuficienţă hepatică, dar nu de alcoolism sau narcomanie. De obicei, dependenţii de etnobotanice au probleme cu ficatul şi cu aparatul digestiv, cea mai mare degradare este însă cea mintală.

Etnobotanicele sunt consumate și de bogați

Una dintre erorile de percepție legate de etnobotanice este că aceste droguri sunt consumate de oameni săraci și de tineri din familii social vulnerabile, datorită preţului accesibil. „Am cunoscut persoane care o duc bine-mersi din punct de vedere financiar, dar care consumă etnobotanice şi care au şi urmat tratamente în afara ţării. Majoritatea moldovenilor care au bani se tratează de narcomanie în Bulgaria, Israel, Ucraina. Noi nu avem specialişti antidrog. Antiadicţie. Avem medici care scot simptomele.

Statistica oficială spune că avem 11.000 de dependenţi de droguri, neoficial putem vorbi despre 50.000 de dependenţi şi circa 100.000 de consumatori. Este vorba de diferite droguri. În anul 2015, numărul consumatorilor a sărit drastic anume din cauza etnobotanicelor. Traficanţii au început să fie foarte îndrăzneţi văzând că nu păţesc nimic. Aceștia află cine dintre elevi școlilor au părinţi mai înstăriţi şi le oferă prima şi a doua doză de drog gratuit. 

Poliția acoperă dealerii

Mircea Grecu a vorbit cu mai mulţi poliţişti care îi dovedeau că etnobotanicele nu sunt chiar atât de periculoase şi nu provoacă dependenţă, lucru care nu corespunde deloc realității. 

„Toată afacerea aceasta este protejată de poliţie. Totă lumea ştie că poliţia protejează această afacere. În orice locaţie unde apare traficantul, peste o lună jumătate, două maxim, despre chestia asta află şi poliţistul de sector. Sunt puncte în Chişinău care activează de şapte ani de zile. În aceste puncte se vând droguri, inclusiv etnobotanice. Pot exista aceste puncte fără poliţie? Nu pot!”, explică Mircea Grecu.

Mircea Grecu primeşte în fiecare zi câte un telefon de la părinţi care îl roagă să le scoată copilul din dependenţa de droguri. cel mai recent și drastic caz a fost un telefonul primit de la parinții unei fetițe de 9 ani din Găgăuzia. Fetița se intoxicase cu etnobotanice.

Recuperarea durează o lună de zile

Mihai Oprea, directorul Dispensarului Narcologic spune că la spitalul primește zilnic adolescenți intoxicați cu etnobotanice. „Etnobotanicele sunt substanțe noi, cu regret foarte solicitate de tineret și elevi. Sunt niște droguri foarte periculoase. Consumatorii au halucinații, deliruri, sunt periculoși pentru cei din jur și pentru ei înșiși. Toxicitatea acestor droguri este foarte mare. Pentru a readuce la viață este nevoie de o lună și chiar mai mult. În cadrul spitalului nostru s-a dat o luptă pentru viața unui băiat timp de o lună și jumătate. El a fost totuși readus la viața”.

Mihai Oprea constată că o popularitate mai mare cunosc acum drogurile care se inhalează și se fumează în detrimentul drogurilor care se injectează.

spice_3.jpg

Preţurile medii pe piaţa neagră a principalelor stupefiante consumate în Republica Moldova sunt heroină – 400 de lei pentru 0,2 grame; canabis – 600 de lei pentru un pahar (de producţie autohtonă): cocaină – 2600 de lei pentru un gram; ecstasy – 150 de lei pentru o pastilă, etnobotanice - 100 de lei pentru un pahar.

Cu toate că legea 382 a fost discutată încă pe 14 aprilie curent, aceasta încă nu a fost adoptată în lectură finală de către Parlament. 

Investigații, etnobotanice, Chișinău
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii