Încă în 2003, Transparency Moldova, în publicația ”Activitatea vamală a RM și fenomenul corupției” menționa că, fenomenul corupției în domeniul activității vamale este foarte răspândit. După numărul infracțiunilor de mituire, colaboratorii organelor vamale dețin locuri de frunte.

Transparency enumera ca forme principale de corupție la nivelul organelor vamale: estorcarea mitei sau bunurilor; protejarea activităților ilicite a agenților economici; implicarea în organizarea și desfășurarea canalelor de contrabandă; crearea condițiilor neloiale pentru agenții economici; diminuarea sau majorarea în vamă a valorilor mărfurilor; falsificarea codurilor mărfurilor; sechestrarea (confiscarea) mărfurilor fără comercializarea lor și vărsarea sumelor respective în bugetul de stat; sechestrarea mărfurilor în interesul unor agenți economici; dubla activitate (ca funcționar vamal și ca întreprinzător); încadrarea în organele vamale a persoanelor cu antecedente penale; traficul de influență, etc.

De-a lungul anilor, fiecare dintre formele de corupție enumerate de Transparency și-au găsit ”simpatizanți” care le-au pus în aplicare. Au fost foarte multe știri despre funcționari vamali care luau mită sau erau implicați în scheme de contrabandă, în special cu țigări. Potrivit informațiilor din presă, valoarea mitei oferite colaboratorilor vamali era direct proporțională riscului la care aceștia se expun.

Recent, funcționarii vamali au fost vizați într-o sesizare de pe harta corupției în legătură cu implicarea în afaceri cu substanțe anabolice, desfășurată prin acțiuni comune a vameșilor și polițiștilor de frontieră. Autorii sesizării au menționat că, vameșii și polițiștii care refuză să faciliteze trecerea frontierei pentru transportarea steroizilor sânt persecutați și amenințați cu eliberarea din serviciu sau transferul în subdiviziunile teritoriale, iar cei implicați au parte de venituri ilicite foarte generoase.

De asemenea, angajații vămii au fost vizați în schema fructelor poloneze care erau importate pe teritoriul Republicii Moldova, după care reexportate în Belarus, cu certificate fitosanitare şi de origine false, eliberate de ANSA şi Vamă. De protecţia schemei s-ar fi ocupat personal şeful interimar al ANSA, Grigore Porcescu, împreună cu fostul şef al Vămilor, Tudor Baliţchi, sub acoperirea politică PLDM, căruia i-a fost revenit ANSA şi Vama, conform algoritmului precedentului guvern.

Evident că, scheme puse în aplicare cu implicarea angajaților SV sunt nenumărate, având în vedere importanța strategică a acestei instituții publice. Pe pagina CNA există însă, doar 5 sentințe pentru colaboratorii organelor vamale, majoritatea în temeiul art. 324 din Codul Penal – corupere pasivă și una, în temeiul art. 329 din CP – delapidarea averii străine (cu folosirea situației de serviciu). Chiar dacă pentru toate aceste sentințe s-a aplicat în calitate de pedeapsă închisoare, executarea acesteia era cu suspendare. De asemenea, colaboratorilor le-au fost aplicate amenzi și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice.

Realizările lui Ba(nd)ițchi

tudor-balitchi.jpgTudor Balițchi a deținut șefia în cadrul Serviciului Vamal timp de 6 ani. El a fost numit în baza Hotărârii Guvernului nr. 862 din 24.12.2009, în perioada guvernului Filat, fiind considerat un om apropiat al acestuia, iar în 2015 și-a dat demisia.

Numele lui a figurat de mai multe ori în presă, în legătură cu omisiunile din declarațiile de avere, care îl prezentau pe Balitchi ca unul dintre cei mai săraci funcționari.

O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice realizată împreună cu Ziarul de Gardă a arătat că, averea reală a familiei Balițchi o depășește mult pe cea oficială. Potrivit anchetei, sora și mama fostului șef al SV au devenit proprietare a mai multor terenuri pentru construcții din apropierea Chișinăului, valoarea cărora ajunge la milioane de lei. De asemenea, acestea figurează și în calitate de fondatoare la mai multe companii, chiar dacă cadrul legal interzice colaboratorilor organelor vamale activitatea de întreprinzător exercitată personal sau prin intermediul unui terţ (Balițchi și soția, figurând și ei ca fondatori de companii).

Oficial, Tudor Balițchi este fondator al 4 firme: SRL „Dorușa Lux” (50%), SRL „Euro Schimb” (30%), SRL „Lanteon Lex” (10%) și SRL „Vademecum” (33%). Ultimele două, au fost ulterior vândute.

Soția funcționarului, Aliona Șteflea (Balițchi) figura ca fondatoare a 2 companii: Profservice Group SRL (100%) și Profconsulting Prim (100%) cu activități în domeniul contabil. De asemenea, în 2014, aceasta figura ca fondatoare a firmei „Lexicon-Lux” SRL, a cărei conducător oficial este mama acesteia - Șteflea Valentina, fondatoare și a companiei Lexicon Clasic.

Potrivit investigației, și mama lui Balițchi este co-fondatoare a companiei New Management, alături de șeful de la SRL Rogob (unul din cei mai mari producători de mezeluri), iar sora acestuia este fondatoare a companiei SRL Trufee.

Pe lângă companii, sora și mama lui Balițchi sunt și proprietare a mai multor bunuri imobile. În 2011, sora a cumpărat un apartament cu o suprafață de 204,5 m.p., estimat, cadastral, la 1,39 milioane de lei. Potrivit informațiilor CIJ și ZDG, apartamentul este utilizat de Balițchi.

Tudor Balițchi deține, oficial, un apartament de 64 m.p. în Chișinău, cu loc de parcare, obținut în 2014. Pe lângă acest apartament, el are o cotă parte din apartamentul părinților, dar și o altă construcție, de 42,3 m.p., pe care a cumpărat-o, în septembrie 2015, împreună cu soția. 

În mai 2015, sora  lui Tudor Balițchi a cumpărat și un teren (30 ari) pentru construcție (cel puțin 4 case), aflat oficial la Stăuceni, prețul de piață al căruia ajunge la 200 mii de euro. Tot în 2015 și mama lui Balițchi, Valentina, în decursul unei singure luni a devenit proprietara unor terenuri (cca 36 ari) pentru construcția de case. Valoarea de piață a acestora ar ajunge la cifra de 360 mii euro. În 2012, Valentina Balițchi a devenit și proprietară a două loturi pomicole, iar în 2014, a unui teren cu suprafața de 20 ari. 

Harta.png

Sursa: anticorupție.md

La început de 2015, și Tudor Balițchi a cumpărat câteva terenuri la Stăuceni. Balițchi mai deține un lot pomicol la Vadul lui Vodă, cu o suprafață de 5,8 ari.

Dup publicarea anchetei, CNI s-a autosesizat, însă a clasat cauza în lipsa constatării divergențelor semnificative dintre averea declarată și proprietatea dobândită.

Averea și interesele oficiale ale lui Tudor Balițchi

Sursa: avere.promis.md

Anterior, SV a fost condus de către Viorel Melnic(2008-2009), despre care presa a scris că ar deține cel mai mare pachet de acțiuni (4,6%) a Unibank. Acesta a fost membru PSRM, de unde, în 2015 a fost demis, fiind acuzat de implicarea în schemele frauduloase de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Noul șef al SV este Grigore Ionițov, care, potrivit presei este un apropiat a lui Pavel Filip. El a mai activat anterior la CNA, MTIC și Registru.

Cauzele clasate de CNI

La data de 30.10.2015, Comisia Națională de Integritate s-a sesizat din oficiu pe marginea publicației “Șase ani la vamă. Afacerile și proprietățile familiei Balițchi” de pe portalul www.zdg.md, privind eventuala încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății, regimului juridic al conflictului de interese și regimului juridic al incompatibilităților, admise de Tudor Balițchi. Pe aceeași cauză, CNI fusese sesizat și de CNA. Potrivit Actului  de constatare al CNI, nr.  04/431 din decembrie 2015, în urma efectuării procedurilor de control, CNI nu a constatat diferențe vădite între veniturile realizate și proprietatea dobândită de Balițchi. Astfel, a fost constată lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor, iar cauza a fost clasată. Totodată s-a stabilit lipsa relațiilor contractuale a firmelor asociate lui Balițchi, cu Serviciul Vamal, fiind clasată și cauza cu privire la conflictul de interese, dar și cea cu privire la eventuale incompatibilități.

Un alt control inițiat de CNI, în decembrie 2013, a vizat eventuala încălcare a regimului juridic al incompatibilității și cel al declarării veniturilor și proprietății în privința lui Adrian Morarescu, șef al Direcției încasare silită și asistență juridică din cadrul SV.

Şargu-Morărescu.jpg

Sursa: voxpublika.md

Controlul a fost inițiat după ce portalul www.voxpublika.md a publicat un articol referitor la încălcarea regimului juridic al incompatibilității de către Morarescu, manifestată prin ocuparea funcției de membru în Consiliul de Administrație al unei întreprinderi de stat și încălcarea reglementărilor în vigoare privind declararea veniturilor și proprietății, în special cu referire la deținerea de către funcționar, a acțiunilor la “Combinatul de Articole din Carton” S.A (29500 acțiuni, câte 50 lei fiecare/ cca 1,4 mln lei), deși există obligația legală de transmitere în administrare fiduciară unei alte persoane, pe perioada serviciului în organul vamal, a cotei (pachetului de acţiuni).

În articolul voxpublika se menționa despre mai multe ”realizări” a funcționarului vamal. Potrivit informațiilor din articol, odată cu venirea la vamă, Morărescu a început să construiască scheme de estorcare de mită de la agenți economici, având calitatea de membru al comisiei Vămii Chișinău, care aproba importurile de mărfuri în capitalul social al întreprinderilor scutite de taxe vamale. Alte scheme puse în aplicare țineau de pierderea contra plată a dosarelor de judecată; atestarea frecventă a angajaților, care plăteau mită pentru ași păstra posturile; etc. În urma a numeroase plângeri de la CCCEC și procuratură, Morărescu fusese în 2008 demis, iar la doi ani reangajat, deși, potrivit legii, nu poate fi angajată şi nu se poate afla în exerciţiul funcţiunii în organele vamale, persoana care a fost anterior concediată din organele vamale pentru fapte ilicite ce au discreditat statutul de colaborator vamal.

Dar, ca și în cazul lui Balițchi, CNI  nu a stabilit divergențe semnificative și a constatat că nu există circumstanțe din care să rezulte indicarea intenționată a datelor inexacte și incomplete, nestabilindu-se situație de incompatibilitate a funcției în privința lui Morărescu, cauza fiind clasată.

Cu toate astea, Morărescu avea și calitatea de reprezentant al statului (SV) în Consiliul de Administrare (președinte) al ÎS Vamservinform, întreprindere care a câștigat peste 64,3 mln de lei prin contracte de achiziții cu SV. ÎS Vamservinform a fost creată prin Hotărârea Guvernului nr. 178 din 23.03.11, la propunerea SV în scopul formării unei întreprinderi de stat cu gestiune unică, care acordă servicii complexe agenţilor economici din Republica Moldova şi Serviciului Vamal.  Aceasta a fost creată prin reorganizarea (contopirea) Întreprinderii de Stat „Moldvama-Grup” şi a Întreprinderii de Stat „Vamtehinform”, Serviciul Vamal exercitând funcția de fondator. Potrivit datelor din registrul întreprinderilor, conducător al ÎS este Viorel Bezede.

balitchi_chichioi.jpg

O altă declarație de venit verificată de CNI, a fost declarația lui Eugen Chichioi, șef-adjunct al SV, pe motiv că nu și-ar fi declarat construcțiile accesorii și terenurile aferente casei.  Și cauza acestuia a fost clasată în lipsa circumstanțelor din care să rezulte încălcări intenționate a regimului juridic al declarării venitului și proprietății și nici a incompatibilității. Problema incompatibilității în cazul lui Chichioi, ținea de faptul că acesta deținea funcția de consilier local PLDM în satul Stăuceni, obținută la alegerile locale din 2011, ulterior la alegerile locale din 2015. Acesta, potrivit paginii oficiale a PLDM este și Preşedintele organizaţie primare Stăuceni a partidului. Anume în Stăuceni au fost procurate majoritatea terenurilor de către familia lui Balițchi.

Pentru alți colaboratori ai SV, pe site-ul CNI nu există acte de constatare.

Achizițiile publice 

Serviciul Vamal are încheiate peste 150 de contracte de achiziții publice cu diferiți agenți economici. Circa 20 din aceste contracte au valori care depășesc cifra de un milion de lei. Cele mai mari contracte au fost încheiate cu Întreprinderea de Stat Vamservinform, fondată chiar de Serviciul Vamal. Valoarea totală a contractelor încheiate cu Vamservinform, în perioada 2011-2016 a constituit 64,3 mln lei.

Alte contracte a căror cifră a depășit suma de 1 mln de lei au fost încheiate cu companiile: Hewlett Packard (19,6 mln), Olimp (28,8 mln), Media-Security (1,4 mln,), Fors Computer (2,9 mln), Bass System (39,2 mln, companie cu care și Calea Ferată a semnat un contract în valoare de 1,6 mln dolari), Lukoil (4,6 mln), Arempa International LTD (6,4 mln), Omnilogic (3,7 mln), Cristina Mold Rom Simpex (1,4 mln), Auto Frame-FM (2,1 mln), Rapiscan Systems LTD (2,6 mln), Moldastil (1,2 mln), Moldsercon (1,6 ml), Universalmontaj (1,2 mln), Control&Service (4,4 mln), BTS PRO (2 mln), DAAC-Auto (3,3 mln), Litarcom (5,4 mln, de asemenea a avut și contracte cu Calea ferată de peste 8 mln lei).

Multe dintre aceste companii au contracte impunătoare și cu alte instituții publice ca MAI, CEC, CNAM, CNAS, BNM, procuratura, etc.

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii