În luna aprilie curent, în Transnistria a fost declanșat un nou scandal legat de acuzații privind spălarea banilor. În urma acestui scandal, a demisionat unul dintre susținătorii actualului președinte, Evghenii Șevciuc – Talgat Baitaziev, directorul general al Uzinei Metalurgice din Moldova.

Acuzațiile au fost lansate de către vice-speaker-ul autoproclamatei republici – Galina Antiufeva. În timpul discursului său din 11 aprilie, în Consiliul Suprem al Transnistriei, aceasta a afirmat că, T. Baitaziev a fost o figură centrală în schemele criminale, prin care din Transnistria, prin intermediul unor firme fantomă și firme intermediare (inclusiv create de UMR), au fost spălate sume impunătoare. Vice-speaker-ul presupune că aceste scheme au fost create și puse în aplicare cu acordul președintelui Șevciuc și au influențat profunda criză economică din autoproclamata republică.

Potrivit vice-speaker-ului, prin intermediul uzinei au fost spălate nu mai puțin de 100 mln de dolari. După cum menționează Agenția de presă Regnum, Baitaziev și-a anunțat intenția de a pleca din funcția de director al uzinei, în timpul întâlnirii președintelui RMN, Evghenii Șevciuc cu angajații uzinei: ”Am scris cerere de demisie. Această decizie e motivată de faptul că, pentru Consiliul Suprem persoana incomodă este Baitaziev. Deci, eu fac acest pas, lăsați uzina în pace”, – a declarat acesta.

La rândul său, Șevciuc a apreciat înalt activitatea lui Baitaziev, în funcția de director general al Uzinei Metalurgice din Râbnița. Șeful executivului, Pavel Prokudin a declarat că, ”în perioada unei crize profunde, UMR a rămas pe linia de plutire numai datorită managementului de excepție al conducerii”.

Șevciuc a reacționat la declarațiile G. Antiufeva în adresa lui Baitaziev și le-a numit minciuni. Potrivit lui, aceste declarații au fost făcute în contextul viitoarei campanii electorale de alegere a președintelui. În același timp, organele de resort, la cerința președintelui, au început să verifice informația lansată.

Baitaziev Talgat Altybaevich s-a născut în Kazahstan, în anul 1966. Cel mai des, este numit în presă businessman-ul kazah, miliardar și magnat petrolier. El a fost numit director general al Uzinei Metalurgice din Moldova, la invitația personală a președintelui RMN, Evghenii Șevciuc. Ulterior, Baitaziev declara că a fost atras la uzină în calitate de ”manager de criză”.

În Kazahstan, Talgat Baitaziev a ocupat funcția de director al rafinăriei de petrol din Atyrau, din 2004, până în 2012. În februarie 2013, în Kazahstan, Baitaziev a fost dat în căutare, fiind învinuit de export și comercializare ilegală de produse petroliere. El a fost acuzat de crearea unei grupări criminale din 35de persoane, care a prejudiciat statul cu 71 mlrd tenge (cca 200 mln USD).

La momentul intentării mai multor cauze penale pe numele său în Kasahstan, Baitaziev era deja plecat în Georgia, unde în decembrie 2012, a devenit director al companiei georgiene Batumi Industrial Holdings, în componența căreia intră Terminalul petrolier Batumi și Portul maritim Batumi. Peste puțin timp, Baitaziev a fost acuzat de contrabandă cu petrol. La începutul anului 2015, organele de drept georgiene au confiscat Terminalul petrolier Batumi.

În martie 2015, liderul republicii nerecunoscute transnistrene, Evgheni Șevciuk, l-a invitat la postul de director al Uzinei Metalurgice din Moldova.

Т. Байтазиев.jpg

Talgat Baitaziev / Sursa: vestipmr.info

În istoria Transnistriei, acuzații privind spălarea banilor, apar cu regularitate. Cel mai des, astfel de declarații sunt făcute de autoritățile din Moldova și de organele de drept. Una dintre cele mai rezonante acuzații a fost făcută în octombrie 2012, când directorul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al Moldovei, Vadim Vrabie, a acuzat malul stâng al Nistrului pentru faptul că, ”grupările financiare și criminale, locale și străine, folosesc sistemul bancar transnistrean pentru fraude fiscale și spălare de bani”. Și acest lucru, la rândul său, subminează securitatea economică a Republicii Moldova. SIS considera că structurile bancare ale RMN se utilizau pentru comerțul ilicit, transferuri bănești din zone de conflict sau țările instabile, precum și pentru finanțarea mișcărilor periculoase. Sectorul bancar necontrolat, potrivit lui V. Vrabie, a prezentat un mare interes pentru grupurile criminale organizate, implicate în traficul de droguri, trafic de ființe, arme și alte afaceri ilegale și profitabile.

Vadim Vrabie a subliniat faptul că, în punerea în aplicare a tranzacțiilor financiare internaționale, băncile din Transnistria sunt ajutate de instituțiile bancare din CSI, și a concluzionat că unii dintre agenții economici din țările CSI, folosesc sistemul bancar al RMN pentru punerea în aplicarea a schemelor financiare suspecte prin zone off-shore.

Autoritățile republicii nerecunoscute au reacționat dur la aceste declarații. Ex-ministrul de externe al RMN, Nina Ștanski, a cerut ca partea moldovenească să furnizeze dovezi privind spălarea de bani, și a numit declarațiile lui Vadim Vrabie ca nefondate.

Banca centrală a RMN a publicat și o declarație în care se menționa că, afirmațiile directorului adjunct al SIS, cu privire la utilizarea sistemului bancar al Republicii Moldovenești Nistrene în fraudae fiscale și spălare de bani "au un caracter absolut provocator, oportunist și populist".

Despre spălarea de bani în republica nistreană, a vorbit deschis în 2001 și ex-președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin: ”Prin intermediul a 3 bănci transnistrene și o bancă din Chișinău au fost spălate cca 580 mln USD, la un venit brut a republicii de cca 220 mln USD”, afirma Voronin. ”Regimul Smirnov – este un regim mafiot și corupt, și este o povară pe spinarea oamenilor din Transnistria”, - era convins președintele Moldovei. Declarația fusese făcută la scurt timp înainte de următoarele alegeri în RMN.

Cauze penale răsunătoare privind suspiciunea de spălarea a unor sume impunătoare, au fost intentate și în Federația Rusă. În 2011, de spălare de bani au fost acuzați, fiul și nora liderului Transnistriei de atunci, Oleg și Marina Smirnova.

După cum anunța Comitetul de investigații din Rusia, în 2006, FR a alocat Transnistriei ajutor umanitar în sumă de peste 1,5 mlrd ruble. O parte din această sumă – cca 160 mln ruble, a fost furată. Ancheta a constatat că, în loc să fie alocate pensionarilor, aceste surse, sub formă de credite și împrumuturi au fost acordate Gazprombank (Tiraspol) cu 0,1%, iar ulterior erau oferite ca împrumut la 15% anual. Diferența era transferată în Cipru, insulele Comore și Mongolia. La acel moment, Gazprombank era condusă de Marina Smirnova, iar vicepreședinte era soțul ei. Potrivit anchetei, soții Smirnov, în perioada 2010-2011, primeau regulat surse bănești de la o companie cipriotă, în valoare totală de 1 mln USD. Anchetatorii au considerat că acești bani au fost una din formele de legalizare a mijloacelor bănești, primite de Smirnov în rezultatul furtului ajutorului umanitar oferit de Rusia.

Gazprombank a fost ulterior redenumită în Businesinvestbank, iar mai târziu, în baza ei a fost creată banca de export-import Eximbank RMN.

Potrivit datelor CIR, pe banii furați, familia Smirnov și-a procurat mai multe apartamente în Moscova, iar în 2007, și-au cumpărat și o casă de 75 mln ruble, într-o regiune de elită din apropierea Moscovei. De asemenea, au apărut informații că rudele ex-președintelui Transnistriei, de asemenea, dețin imobile și active în Ucraina.

O altă acuzație la adresa lui Oleg Smirnov a fost făcută în legătură cu utilizarea abuzivă a fondurilor din conturile Tiraspoltransgaz-Transnistria. În pofida faptului că locuitorii Transnistriei achitau regulat facturile pentru gaz, banii nu erau transferați în Rusia, ci ”așteptau” la Gazprombank, de unde erau transferați pentru acoperirea necesităților interne ale regiunii și, de asemenea, erau cheltuiți pentru finanțarea Partidului Patriotic Transnistria, condus de Oleg Smirnov.

Suma datoriei pentru gaz la acel moment depășea 2,6 mlrd USD. De remarcat că, schimbarea ulterioară a puterii în RMN nu a influențat achitarea gazului rusesc. La 1 iunie 2015, datoria Moldovagaz față de Gazprom constituia 4,85 mlrd USD, dintre care 4,356 mlrd USD erau datoria Transnistriei.

Acuzațiile Comitetului de Investigații la adresa lui Oleg Smirnov au fost aduse aproape imediat după ce Igor Smirnov și-a înaintat candidatura pentru următorul, cel de-al 5-lea mandat de președinte. Administrația prezidențială rusă s-a opus în mod deschis înaintării candidaturii acestuia, insistând asupra apariției unor noi forțe în politica RMN. Cu toate acestea, Igor Smirnov a participat la alegerile din decembrie 2011, dar a pierdut față de Evghenii Șevciuc.

Igor Smirnov a reacționat la acuzațiile Comitetului de investigații la adresa fiului său și a cerut ca procesul privind furtul ajutorului umanitar să fie investigat în Transnistria. De asemenea, el a menționat că fiul său este nevinovat: ”În general, când se vorbește, eu răspund astfel – copiii mei sunt mari, eu, probabil, singur așa m-am deprins – se vor clarifica. Dacă sunt vinovați – înseamnă că vor fi pedepsiți pe drept. Dacă nu sunt vinovați – niciodată-n viață. Și eu cred, și sunt convins că aceasta nu se va întâmpla – nu așa au fost educați”, a comentat acuzațiile Igor Smirnov, într-un interviu acordat unui post televizat transnistrean.

În materialele cauzei, pe lângă Oleg și Marina Smirnov, au figurat și ex-președintele RMN Igor Smirnov și soția acestuia Jannetta, dar și ex-președintele Băncii Centrale transnistrene, Oxana Ionova. De asemenea, în materialele cauzei au fost enumerate firmele, care se presupuneau a fi afiliate familiei Smirnov: companiile ruse: Рич, Элантра, Русинвест, Торгинвест, dar și companiile cipriotă și mongolă: «Inmobiliarios Comerciales Solutions Ltd» și «MN NBFI Landorf Finance Co Ltd».

Concluziile finale ale anchetei cauzei penale împotriva lui Oleg si Marina Smirnov nu sunt nici până în prezent. S-a anunțat că, perioada anchetei privind cauza penală nr. 201/713138-11 a fost prelungită până la 27 iulie 2012. Potrivit informațiilor CIR, prezentate presei, la acel moment, rămânea să fie găsit Smirnov și să-i fie aduse acuzațiile.

Олег и Марина Смирновы.jpg

Oleg si Marina Smirnov / Sursa: obzor.md

Temeri priind schemele ilegale de scoatere a banilor din băncile transnistrene au exprimat și oficialii europeni și americani. Astfel, în iulie 2009, autoritățile de reglementare britanice și europene au avertizat clienții despre pericolul unor operațiuni ilegale cu 8 bănci din Transnistria, inclusiv Gazprombank și Banca Transnistreană Republicană.

Raportul Departamentului de Stat al SUA privind spălarea banilor în lume, în anul 2009 conține date despre "activitate criminală" în Transnistria, în legătură cu sistemul bancar local.

Potrivit unor experți, dimensiunea economiei tenebre în Transnistria poate ajunge de la 26% la 40%, la nivelul PIB-ului. Malul stâng al Nistrului este deseori criticat pentru organizarea schemelor de spălare de bani. Cu toate acestea, în ciuda acuzațiile grave și implicarea organelor de drept din Rusia și Moldova în investigații, condamnări răsunătoarea reale, nu a fost.

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii