Situația de la Calea Ferată din ultimii ani demonstrează că și în cadrul unei întreprinderi de stat, a cărei rentabilitate este în continuă scădere, există loc pentru corupție.

În ultimii 6 ani, la șefia CFM s-au perindat cel puțin 6 directori. De-a lungul activității lor, prin contractele încheiate de CFM au fost aduse prejudicii mari statului.

Un nou șef, o nouă schemă

Miron GăgăuzÎn perioada 2000-2009, la șefia CFM s-a aflat Miron Găgăuz. Acesta a fost deputat PCRM în perioada 2011-2014, iar în aprilie 2015 a revenit din nou la CFM, în calitate de vice-director responsabil de deservire tehnică și reparații. În 2009 el a plecat în urma mai multor nereguli depistate de procurori. În perioada șefiei lui Găgăuz, CFM a semnat 4 contracte în valoare de 55 mln lei, pentru transmiterea în chirie a 500 de vagoane marfare ÎM ”Intertranscord” SRL, cu dreptul exploatării lor în spațiul CSI. Prin aceste contracte, statul ar fi fost prejudiciat cu cel puțin 31 mln lei. În schemă a fost implicată și o companie off-shore, care împreună cu ”Intertranscord” SRL dădea vagoanele în sub- chirie unor firme din Rusia, obținând venituri de peste 75 mln. Devenind deputat și beneficiind de imunitate, Găgăuz nu a fost tras la răspundere penală pentru prejudiciul cauzat, iar după expirarea mandatului și-a găsit din nou un loc în fotoliile de la CFM.

După Găgăuz, pe la şefia CFM s-au perindat mai mulţi şefi, care însă nu au reuşit să realizeze mari reforme: Gheorghe Efrim a stat doar câteva luni, la fel ca Ilie Ţurcan, Serghei Tomşa (ca interimar), Vitalie Strună (demis pentru delapidări în proporții deosebit de mari).

Vitalie Strună

Vitalie Strună s-a aflat în fruntea CFM în perioada 2010-2013, când la întreprindere au avut loc mai multe scheme frauduloase care au prejudiciatstatul cu cel puțin 12 mln lei. Strună împreună cu un șef de direcție ar fi transferat peste hotare, printr-o bancă din RM - 400.000 de euro în contul unei companii de reparaţii. Banii au fost trimişi în câteva tranşe, în 2011 şi 2012, dar firma nu a prestat servicii de suma respectivă. Într-un alt caz din perioada Strună au fost inițiate 10 dosare penale privind evaziunea fiscală, pe numele a cinci persoane fizice şi zece persoane juridice care au avut afaceri cu Calea Ferată. Companiile au vândut întreprinderii de stat piese pentru vagoane în valoare de 75 de milioane de lei, pe care, la rândul lor, le-ar fi cumpărate de la 23 de firme-fantomă. Cele din urmă achiziţii au avut loc, însă, doar pe hârtie.

După demiterea lui Strună, în 2013, director a fost Andrei Domaşcan, demis în 2014, pe motivul că reformele la CFM -ÎS de importanţă strategică ar fi avut un ritm lent.

finante.jpgÎntre Strună și Domașcan, interimatul a fost deţinut de Serghei Tomşa, actualmente vice- director general al CFM, responsabil de Infrastructură şi Tracţiune. În această perioadă, potrivit Raportului Curții de Conturi al auditului conformității gestionării fondurilor publice de către MTID și unitățile subordonate în 2014, a fost constată nevalorificarea unui sold de 18,1 mln lei de către ÎS CFM (mijloace din fondul rutier). În total, CFM primise 20 de mln lei pentru amenajarea intersecțiilor la nivel cu drumurile publice. Din soldul nevalorificat, 8 mln au fost utilizate contrar destinației, iar restul plasate într-un cont special. Tot în perioada interimatului lui Serghei Tomșa, la CFM, potrivitpresei, au fost angajate mai multe persoane controversate.

În aprilie 2015, la conducerea CFM a venit Vladimir Cebotari, după cefusese vice-minitru la MTID. Acesta activase anterior la Air-Moldova, Administrația de Stat a Aviației Civile, iar începând cu 30 iulie 2015 este ministru al Justiției în Guvernele Streleț și Filip. Cebotari deține și 3 SRL-uri: Neaos (15%), ”Vlaconic” (95%) și C&V ”Asistența” (50%), care potrivit lui nu au generat încă profit. 

Vladimir Cebotari

Vladimir Cebotari

În perioada șefiei lui Cebotari, au fost semnate cele 2 contracte păguboase cu companii IT în valoare de 900 mii și 1,6 mln dolari despre care au scris reporterii Rise. Companiile implicate sunt DSS Group și Bass System. Cu prima, ÎS ”Calea Ferată” a încheiat un contract care prevede crearea unei platforme on-line de vânzare a biletelor la tren. Potrivit clauzelor contractuale, DSS Group, în 20 ani urma să investească 900 de mii de dolari, dintre care 1/3 în primul an. Pentru recuperarea investiției, aceasta urma să încaseze 5% din costul biletelor electronice, obținând potrivit prognozelor, un profit de 324 mii de dolari după 20 de ani. În cazul în care profitul ar fi indicat valoare negativă, diferența, urma să fie rambursată companiei de către CFM, la fel ca și venitul neîncasat în cazul rezilierii contractului. Valoarea negativă a profitului este foarte probabilă în condițiile în care, anume transportul de pasageri generează cele mai mari pierderi, menținându-se pe banii obținuți din transportul de mărfuri, iar biletu electronic nu e cea mai reușită strategie de reorientare în masă a călătorilor la transportul feroviar, fiind necesare investiții în infrastructură.

Clauzele contractului nu sunt mai puțin dubioase decât modul în care acesta a fost încheiat. CF a încheiat contractul investițional cu o companie creată la numai jumătatea de an înainte de semnare (noiembrie 2014/ iulie 2015). Asociați ai companiei sunt Svetlana Brad (40%) și Ubicuit Grup SRL(60%). Asociata ultimei – Ana Grosu, figurează ca fondator la o companie deținută de fiul unui Judecător de la CA Chișinău (Anatol Minciună) – Ilagro Promils SRL. Contractul a fost semnat de actualul Ministru al Justiției,Vladimir Cebotari, chiar în ziua plecării din funcția de director al CFM.

În septembrie 2015, platforma a fost lansată, iar la doar o lună de la aceasta, serviciul a fost sistat.

Un alt contract de prestări servicii, în sumă de 1,6 milioane de dolari, a fost MD.ST.Strășeni_modern.train_2012-10-21.JPGsemnat de Cebotari cu compania Bass System SRL, cu o lună înainte de semnarea contractului cu DSS Group. Acesta prevedea instalarea unei platforme de gestionare a afacerilor CFM: contabilitate, efectuare plăți, gestionare vânzări, inclusiv posibilitatea vânzării biletelor electronice. Doar că, Bass System era doar intermediar, care urma să procure un soft produs de Microsoft, a cărui cost constituie 7,8 mii de dolari. CFM a solicitat șase licențe pentru suma de 46 mii de dolari, iar cei mai mari bani (640 mii de dolari) erau pentru procurarea a 300 chei de administrator și utilizatori ai programului plus 685 mii de dolari pentru costul muncii prestate de Bass System.

CFM nu e singura instituție publică care a încheiat contracte mari cu Bass System SRL, a cărei asociați sânt o companie off-shore - Assentis Holdings Limited (72%) și o companie fondată de același administrator (Onisim Popesco) – Sp-Com SRL (28 %). Astfel, Bass System a mai încheiat contracte cu sume impunătoare cu Serviciul Vamal (peste 58 mln lei pentru servicii și echipament de modernizare a sistemului informațional și ulterior pentru servicii de suport al sistemului), Curtea de Conturi (cca 260 mii lei în 2011 pentru sistem wi-fi) și Comisia Națională a Pieței Financiare (peste 100 mii lei, pentru unități de hard disc HDD și memorie cu acces aleatoriu).

TăpalăActualul șef al CFM este Iurie Topală. Despre contractele semnate de Vladimir Cebotari, Topală susține că sunt ilegale pentru că, CFM este monopol și potrivit Codului Feroviar nu ar avea dreptul să încredințeze vânzarea biletelor unor entități terțe. În cazul contractului cu Bass System, CFM a fost nevoită să achite deja 15 mln de lei pentru serviciile prevăzute în contract. Potrivit informațiilor din presă, Topală este proprietar al companiei Ruta-Prim, care administrează mai multe linii de autobuz. Dacă nu se va schimba din nou șeful CFM, Topală este cel care va fi responsabil de gestionarea banilor BERD.

În perioada 2013-2015, potrivit informații de pe site-ul Agenției de Achiziții Publice, CFM a mai avut contracte mari cu: LITAR-COM (cca 8,5 mln), ACO-DEAL (cca 67,5 mln), Universinj (cca 1,5 mln), Justar Tehno (cca 600 mii), etc.    

Politica de personal la CFM

CFM este întreprinderea de stat cu cei mai mulţi angajaţi: peste 10 mii de persoane. Potrivit presei, o bună parte din angajații care dețin funcții cheie au ajuns la CFM după ce au fost demiși pentru acțiuni frauduloase.

Ludmila Gore, fostă șefă a Gării Chișinău a revenit la CFM în funcția de inginer în Direcţia Transport Călători, după ce anterior fusese demisă pentru acte de corupție, iar potrivit angajaților, urma ulterior să re-obțină funcția de șef al Gării Chișinău. Ludmila Gore a fost învinuită de escrocherie și fraude de ordin financiar, precum și de însușirea unui apartament care urma să fie alocat unui angajat CFM, pentru care funcționara semna acte. Dosarul penal în care figura numele Ludmilei Gore, iniţiat după actul de revizie al secţiei revizie şi control a CFM a fost clasat în 2011, pentru că revizia a fost făcută “necalitativ”, lipsind mai multe acte care ar fi demonstrat vinovăţia ei. Dosarul pentru escrocherie, după reforma poliţiei, a fost trimis, în martie 2013, către Procuratura Centru, iar despre el nu mai știe nimeni nimic.

Eugeniu Axentiev, controversat ex-comisar de Chişinău, a deținut funcţia de director al Direcţiei securitate internă şi pază paramilitară. Axentiev a activat mult timp în cadrul MAI, fiind implicat în mai multe scandaluri, reuşind să evite pedepsele. Înainte de a ajunge comisar de Chişinău, a fost o vreme comisarul sectorului Buiucani şi apoi şef al mai multor direcţii din cadrul MAI.

Arcadie Vicol “transferat” într-o funcţie strategică, cea de director comercial al CFM, a activat anterior la Metalferos, companie despre care presa a scris că este controlată de Vlad Plahotniuc. Potrivit angajaților CFM, de la Metalferos au mai fost “transferate” la CFM cel puţin trei persoane.

Ivan Antoci, fost vice-director CFM, lucrase ca director comercial la companii asociate lui Oleg Voronin: Biotex-Com, Metal-Market și Transline-Exim. Acesta a mai activat ca vice-director și șef pe achiziții la Agenția de Medicamente.

Ion Bocșănean – fost șef al Serviciului Transport călători a lucrat anterior la CCCEC (2002- 2013).

Elena Potapova a fost angajată ca șefă a Serviciului financiar, deși a fost demisă de la locul anterior pentru acțiuni culpabile cu valori bănești și materiale.

valentina-rotaru-gov-md.jpgȘi migrația în sens invers este valabilă, o fostă medic-șef a Spitalului Clinic Central ”Calea Ferată” - Valentina Rotaru, este în prezent vice-ministru al Sănătății.

Foarte răspândită este corupția în rândul șefilor de tren. Potrivit presei, sumele achitate pentru obținerea acestei funcții ajung la 1500 euro. Pe site-ul CNA există doar 5 sentințe pe numele unor angajați CFM: însoțitori de vagon, șefi de secție sau angajați mai mici, cu infracțiuni precum: traficul de influență, delapidarea averii străine sau fals în acte publice. Doar în 2 dintre cazuri s-a aplicat, pe lângă amendă, privarea dreptului de ocupare de funcții publice, dar pentru perioade scurte de timp.

Pe site-ul CFM, sunt publicate doar numele directorului și vice-directorilor, de aceea nu e clar câți din acești oameni lucrează și azi la CFM.

Banii BERD-ului pentru CFM

berd2222-465x215.jpg

În 2014, Republica Moldova a încheiat un Acord de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru lucrări de construcție și reabilitare a infrastructurii feroviare, precum și achiziție a materialului rulant. Valoarea împrumutului constituie 52,5 mln euro și va fi acordată în 2 tranșe sub rezerva termenilor și condițiilor stabilite în Acord. Nu am putut consulta termenii și condițiile Acordului, întru-cât pe platforma de gestionare a asitenței externe (amp.gov.md), la informația despre acest proiect este atașat un alt Acord (pentru SA ”CET-Nord”). Instrumentul financiar al acordului îl constituie creditul preferențial. Mijloacele împrumutului se acordă pe o perioadă de 15 ani, inclusiv cu o perioadă de grație de 3 ani. În 2015 a fost aprobată o Decizie a Consiliului Concurenței (CC) de constatare a faptului că măsura notificată de către Ministerul Finanțelor, având ca beneficiar Î.S. „Calea Ferată din Moldova” și constând în acordarea unui împrumut cu dobândă preferențială cu suportul BERD, constituie ajutor de stat în sensul art. 3 din Legea nr. 139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat. Prin Decizie, CC a autorizat ajutorul de stat oferit Î.S. „Calea Ferată din Moldova” în vederea achiziției locomotivelor (10) și restructurării infrastructurii feroviare (200 km). Valoarea măsurii  de sprijin acordată Î.S. „Calea Ferată din Moldova” de către Ministerul Finanțelor este calculată ca diferență dintre dobânda de piaţă şi dobânda efectiv plătită. Astfel, măsura de sprijin notificată de către Ministerul Finanțelor este în valoare de 1.147.082.196,75 lei. Valoarea actualizată la momentul când notificarea a devenit efectivă este de 376.259.239,35 lei. Sunt sume foarte mari, pe care RM urmează să le întoarcă în cel mult 18 ani.

La 10 februarie curent, Guvernul a mai aprobat un Acord cu BERD în valoare de 250 mii euro, de data aceasta fiind vorba de un grant.

Cu banii acordați de BERD, până în 2022, CFM urmează să implementeze reforme ca: crearea a 3 unități separate, având în responsabilitate transportul călătorilor, transport marfă și gestiunea infrastructurii; crearea unei subdiviziuni responsabile de coordonarea și supravegherea problemelor de mediu; elaborarea și implementarea unui plan de gestionare a deșeurilor; elaborarea și implementarea unui plan de reducere a cadrelor. Pentru acestea, CFM urma să aprobe, până în 2015, un Plan de Austeritate.

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii