Procuratura Generală a evaluat situaţia la capitolul sesizări privind tortura şi alte rele tratamente parvenite în adresa Procuraturii în primele şase luni ale anului 2016.

Conform unui comunicat de presă, în decursul primului semestru, cetăţenii s-au adresat la Procuratură cu 331 de plîngeri (319 plîngeri în 6 luni 2015, 320 – 6 luni 2014). În rezultatul examinării sesizărilor procurorii au dispus pornirea urmăririi penale în 63 cazuri, faţă de 53 de dosare în perioada similară a anului trecut şi 56 dosare în 6 luni ale anului 2014.

În majoritatea cazurilor, după cum rezultă din sesizări, rele tratamente au fost admise faţă de persoanele suspecte, bănuite, învinuite că ar fi comis infracţiuni sau condamnate pentru fapte penale (192 sesizări). Totodată, în 31 sesizări, s-au invocat fapte de maltratare aplicate faţă de contravenienţi, iar în 23 de cazuri faţă de alţi participanţi la procesul penal, cum ar fi cei cu statut de victimă, parte vătămată, martor. În 85 de sesizări  s-au reclamat cazuri de violenţă aplicată altor persoane, cărora nu le era imputată săvîrşirea de infracţiuni sau contravenţii şi nu aveau vreun statut procesual.

În perioada vizată, în 22 plîngeri depuse la procuratură au figurat minorii în calitate de victime ale relelor tratamente. 

Potrivit studiului efectuat de procurori, criteriul locului comiterii actelor de tortură este următorul:
- în stradă sau alte locuri publice – 157 cazuri;
- incinta inspectoratelor de poliţie – 70;
- instituţiile penitenciare – 23 ; 
- sectoarele, posturile de poliţie – 31; 
- la domiciliul victimei – 17;
- pe teritoriul unităţilor militare – 14; 
- incăperile din izolatoarele de detenţie preventivă – 11;
- instituţiile de învăţămînt – 6;
- instituţiile psihiatrice – 2.

Cel mai des reclamanţii au evocat că au fost supuşi torturii sau altor forme de maltratări în scopul:
- pedepsirii victimei pentru comiterea unui act sau presupus act – 87 sisizări;
- utilizarea excesivă a forţei în momentul reţinerii persoanei, ca urmare a exercitării abuzive şi fără cunoaştere a legislaţiei a obligaţiilor de serviciu – 73;
- dobîndirii prin metode ilegale a probelor, informaţiilor sau mărturiilor – 67;
- exteriorizării sentimentului de superioritate faţă de victimele acţiunilor sale şi neglijarea regulilor generale de conduită - 60;
- în scop de intimidare sau discriminare - 44 sesizări.

Examinînd sesizările petiţionarilor, procurorii au constatat că cel mai des au fost reclamate următoarele metode de aplicare a violenţei:
- Bătăi, aplicarea loviturilor cu mîinile şi picioarele – 231 reclamaţii;
- Ameninţări sau alte forme de abuz psihologic – 37; 
- Aplicarea mijloacelor speciale, folosirea armei, altor obiecte adaptate acestui scop (bastoane, sticle de apă, cărţi etc.) -  16.
Procurorii au constatat că, cel mai mare număr al adresărilor – 220 sau 66,46% din totalul de 331 de cazuri, victimele au suportat dureri fizice sau suferinţe psihice, fără a avea leziuni vizibile pe corp. 

Astfel, dacă e să ne referim la gravitatea vătămărilor suportate, atunci:
- în 83 de sesizări persoanele au suferit vătămări corporale neînsemnate;
- în 20 cazuri – vătămări uşoare;
- în 8 cazuri – vătămări de gravitate medie;
- nici un caz de vătămare gravă sau deces.

După criteriul subiectului care a admis acţiuni de tortură sau alte rele tratamente, cea mai mare parte a sesizărilor se referă la poliţişti:
- acţiuni comise de poliţişti – ofiţeri de investigaţii – 151 sesizări;
- alţi poliţişti (carabinieri, poliţişti de frontieră) – 68;
- poliţişti ai Inspectoratului Naţional de Patrulare – 42.

Celelalte sesizări se referă la alte categorii de subiecţi, cum ar fi:
- colaboratori ai Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP) – 13 sesizări;  
- ofiţeri de urmărire penală – 5; 
- militari – 10;
- alte persoane cu funcţii de răspundere, publice sau cu demnitate publică – 27;
- procurori – 3;
- angajaţi ai Detaşamentului cu destinaţie specială „Pantera” al DIP şi în privinţa lucrătorilor medicali – cîte o sesizare.

În primul semestru al anului curent procurorii au remis în instanţa de judecată 17 cauze penale pe faptul comiterii actelor de tortură, instanţele de judecată pronunţînd 19 sentinţe în privinţa a 24 persoane, inclusiv:
-  sentinţe de achitare – 3 sentinţe / 5 persoane. 

Aceste sentinţe nu sunt definitive, toate fiind contestate de procurori în instanţele ierarhic superioare.
- sentinţe de încetare – 1 sentinţă / 1 persoană – a intervenit termenul de prescripţie;
- sentinţe de condamnare 15 sentinţe / 18 persoane, dintre care:
- pedeapsă reală cu închisoare – 1 sentinţe / 2 persoane,
- pedeapsă cu suspendare – 9 sentinţe / 9 persoane,
- amendă – 5 sentinţe / 7 persoane. 

Politicile procuraturii promovate şi întreprinse pe parcursul ultimilor ani au avut un impact pozitiv asupra deminuării fenomenului torturii şi relelor tratamente. Acest lucru se datorează inclusiv elaborării recomandărilor metodologice vizînd investigarea eficientă a acestor cazuri, instruirii angajaţilor Departamentului Instituţiilor Penitenciare, angajaţilor din diferite structuri ale MAI, instituirii liniei telefoanelor de încredere în Procuratura Generală şi procuraturile teritoriale şi specializate, plasarea panourilor informative în fiecare procuratură şi izolatoare de detenţie provizorie etc.
Procuratura va continua să acorde o atenţie sporită eradicării acestui flagel şi transmite ferm mesajul de “Toleranţă ZERO” faţă de cei care vor comite asemenea delicte.
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii