Articolul 190 din Codul Penal, care prevede „Escrocheria”, reprezintă prevederea legală, care nu are o practică judiciară unică şi este aplicată de către reprezentanții autorității de stat după bunul lor plac. Deseori, oamenii legii, aplică acest articol în dependenţă de interesele pe care le au. Astfel, persoane care nu au reuşit să întoarcă o datorie de câteva mii de lei, sunt condamnate penal, iar altele, care au deposedat victimele de sume exorbitante, scapă nepedepsite.

Potrivit Comentariilor la Codul Penal, autori fiind cei mai cunoscuţi jurişti moldoveni, se exprimă prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înşelăciune sau abuz de încredere.  Potrivit Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie  din  28  iunie 2004, este necesar ca instanţele judecătoreşti să ia în consideraţie, că în cazul escrocheriei, victima transmite benevol bunurile către făptuitor, sub influenţa înşelăciunii sau a abuzului de încredere. Pe de altă parte, în acelaşi document se arată că primirea bunurilor, cu condiţia îndeplinirii unui angajament, poate fi calificată ca escrocherie doar în cazul în care făptuitorul, încă la momentul intrării în stăpînire asupra acestor bunuri, urmărea scopul sustragerii lor şi nu avea intenţia să-şi execute angajamentul asumat.

Acest lucru este greu de demonstrat, fapt ce favorizează atât corupția, cât și pe cei abilitați cu înfăptuirea urmăririi penale. 

O prietenie de 12 ani, ratată pentru 15 mii de euro

Muzicianul Victor Brenici şi activistul civic, Andrei Luchian, directorul unei organizaţii obşteşti pentru apărarea drepturilor omului sunt originari din oraşul Orhei. Pe parcursul a mai bine de un deceniu, pe cei doi i-a legat o prietenie strânsă, ambii se ajutau reciproc. În 2011, Victor Brenici a decis să plece la muncă în Germania.

Victor Brenici.png

Foto: Victor Brenici

Atunci a făcut o înţelegere cu Luchian, ca să-i vândă utilajul muzical. Timp de doi ani Andrei l-a purtat pe Victor cu vorba, precum că nimic nu se vinde, că oamenii sunt săraci, nu au bani. 

Andrei Luchian.png

Foto: Andrei Luchian

Când şi-a dat seama că a fost înşelat, Victor Brenici s-a adresat la poliţia sectorului Centru a Capitalei. Iniţial, Nicolae Plămădeală, ofiţerul de urmărire penală, care a preluat plângerea, i-a dat asigurări că dreptatea va triumfa. Însă imediat cum Victor s-a întors în Germania, emite o ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale, susţinută de către procurorul Oleg Afanasie, iar Brenici nu este anunţat. „Bănuiesc că Plămădeală a fost mituit sau Luchian s-a folosit de relaţiile sale pe care le are în calitate de apărător al drepturilor omului. Eu i-am prezentat lui Plămădeală o mulţime de dovezi, convorbirile pe care le-am avut cu  Luchian prin intermediul reţelelor electronice,  am adus o listă de martori, dar aproape nimic nu s-a făcut. În schimb, au constatat că nu există componenţa de infracţiune”, ne-a declarat Victor Brenici.

Ulterior, când află că cererea sa a rămas fără examinare, Victor, prin intermediul  avocatului, s-a adresat în instanţa de judecată, care i-a respins demersul pe motiv că a fost depus tardiv. Curtea de Apel  Chişinău a constat că nu a fost depăşit termenul de prescripţie, însă la fel, a considerat că nu există componenţa de infracţiune.

„Sunt disperat, este vorba totuşi de 15 mii de euro, am copii. Sunt profund dezamăgit de justiţia moldovenească, e o ruşine, nu ştiu dacă mai există oameni cumsecade în acest sistem”, ni s-a plâns bărbatul.

Un informator al poliţiei rămâne nepedepsit, pentru o escrocherie de 8 mii de lei

Alexei Cebotari din satul Izbişte, raionul Criuleni, a fost condamnat anterior pentru furtul mijloacelor de transport, dar a fost eliberat din închisoare la începutul anului 2014. După eliberare se angajează în calitate de taximetrist. În aprilie 2014, Cebotari observă un anunţ privind comercializarea en-gros a îmbrăcămintei second-hand la un preţ bun, de către un magazin care îşi sista activitatea. Alexei a telefonat proprietara magazinului şi i-a spus că intenţionează să procure toată marfa, deoarece şi-a deschis câteva magazine în sate. În cele din urmă, reuşeşte să convingă proprietara magazinului să-i dea o parte din marfă pe datorie, iar peste două săptămâni se va achita cu marfa şi va lua restul. Pentru a fi mai convingător, a venit cu soţia şi copilul nou-născut. Mai mult, Alexei Cebotari lasă şi o recipisă, care, deşi o semnează el, este scrisă din partea soţiei sale Nina, care lasă şi o copie a buletinului. Astfel, proprietara magazinului îi eliberează marfă în valoare 8500 de lei. A luat atâta marfă cât i-a încăput în maşină.

Desigur că Alexei n-a mai răspuns la telefon. În schimb, a apărut Nina într-un reportaj la PRO TV Chişinău, în care declara că a părăsit-o soţul şi că este nevoită să lucreze în piaţa de la Ciocana cu copilul alături.

Proprietara magazinului s-a adresat la poliţia sectorului Ciocana, care însă a refuzat pornirea urmării penale, la fel ca şi procurorii şi judecătorul de instrucţie. Motivul invocat de către oamenii legii a fost că acest caz nu ţine de competenţa lor, dar a instanţei civile. „Practica Curţii Europene a Drepturilor Omului nu permite urmărirea penală a persoanelor pentru datorii”. Păgubaşa s-a adresat şi în instanţa civilă de câteva ori, însă de fiecare dată cererea i-a fost respinsă, fie pentru că nu achitase taxa de stat, fie pentru că Cebotari nu avea un loc permanent de trai. Citiți mai mult în ordonanță

Mai târziu, femeia a aflat că Alexei Cebotari se afla la evidenţa oficiului de probaţiune din sectorul Ciocana, şi că era un informator activ al poliţiei din acest sector. Totodată, Cebotari era căutat de mai mulţi păgubaşi, care au fost înşelaţi de către acesta.

O afacere ratată, cinci mii de euro şi duşmănia dintre doi fraţi

Doi fraţi, Anatol şi Tatiana din raionul Nisporeni, au decis să întemeieze împreună o afacere – o livadă de nucifere. Tatiana, care lucra atunci la negru în Italia, urma să finanţeze afacerea, iar Anatol urma să organizeze totul, inclusiv şi munca. Cei doi nu au semnat nici un document, aveau încredere unul în altul. Pentru a porni afacerea, au procurat 20 de hectare de teren, care de fapt era repartizat pe parcele a câte 10-20 de ari, fiecare parcelă având proprietarul său. Anatol a avut nevoie de aproape un an ca să găsească toţi proprietarii şi să consolideze terenul. Pentru ca să poată lucra terenul, Anatol a procurat cu patru mii de euro, bani oferiţi de Tatiana, un tractor vechi, pe care a trebuit să-l repare, deja din banii săi, cheltuind o mie de euro.

A doua provocare a fost defrişarea celor 20 de hectare, pe care fuseseră cândva o livadă de pruni. Tatiana i-a spus fratelui că îi va trimite bani mai târziu şi dacă găseşte, să împrumute şi să înceapă lucrul. Anatol a angajat muncitori, cu care a lucrat cot la cot aproape două luni. Din economiile sale, cinci mii de euro, Anatol a achitat muncitorii.

Bărbatul îşi făcuse planuri mari, a găsit în Cehia un tocător şi intenţiona să-l procure pentru a produce peleţi pentru încălzire. Planurile aşa şi nu le-a realizat. În primăvara anului 2015, Tatiana, care între timp s-a căsătorit, revine definitiv în Republica Moldova şi îi spune fratelui că el nu are nimic cu terenurile ei şi că va continua afacerea cu soţul. Cei doi, fără  să-i comunice lui Anatol, au luat tractorul, fără a achita cheltuielile de reparaţie. 

Anatol a cerut de la Tatiana să-i restituie cel puţin cei cinci mii de euro pe care i-a investit, însă sora i-a răspuns că nu va vedea nici un ban.

Păgubaşul s-a adresat la poliţie, care i-a recomandat să se adreseze în instanţa civilă, în pofida faptul că bărbatul nu semnase cu sora sa un document oficial. La fel au procedat şi procurorii. În cele din urmă, bărbatul a aflat că adjunctul şefului poliţiei din Nisporeni este fratele unui cumătru de al Tatianei.

Cinci ani şi jumătate de închisoare pentru împrumuturi nereturnate în termen

Victoria Prutean din Chişinău a fost condamnată la cinci ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari. Femeia este magistru în drept, a fost încătuşată şi dusă în penitenciar împreună cu copilul ei de doar două luni. Instanţa a refuzat să-i amâne executarea pedepsei până când copilul va atinge vârsta de 8 ani, aşa cum prevede legislaţia.

Potrivit sentinţei, Victoria Prutean se face vinovată pentru că nu a restituit mai multe datorii, în pofida faptului că femeia a semnat recipise şi a promis că va întoarce banii mai târziu. 

Victoria este fosta soţie a agentului de circulaţie Vadim Ceban, care l-a reţinut pe ex-ministrul Culturii, Boris Focşa beat la volan, dar şi pe magistratul Ion Ţurcan, ex-preşedinte al Judecătoriei sectorului Centru, cu centura de siguranţă necuplată. 

Femeia pledează nevinovată: „Este un dosar fabricat de către poliţişti. S-au urmărit anumite interese. Toate problemele au început de când soţul meu l-a surprins beat pe Focşa la volan. Am divorţat pentru ca să nu-i stric cariera lui Vadim. Dacă dădeam bani, nu ajungeam aici. Dar sunt nevinovată şi voi merge până în pânzele albe, să-mi restabilesc bunul nume”. 


Amendă penală de zece mii de lei pentru o comandă neexecutată în termen

Leonid Maneacov din Chişinău a fost condamnat de către Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei pentru escrocherie, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de amendă de zece mii de lei.

Dosarul penal a fost intentat în baza denunţului unei femei, care i-a dat arvună 1800 de lei, ca să-i facă un pătuc din lemn pentru copii, dar n-a executat la timp comanda. Supărată, femeia a spus că renunţă la comandă şi să-i restituie banii. Maneacov a spus că poate să-i întoarcă doar o mie de lei, deoarece din restul a procurat materiale.

Procurorii nu au fost de acord că Maneacov a fost pedepsit doar cu amendă şi au contestat sentinţa în instanţa superioară, cerând condamnarea lui Maneacov la patru ani de închisoare. Curtea de Apel a admis însă recursul părţii apărării şi l-a achitat pe Maneacov, menţionând că problema ţine de competenţa instanţei civile.

Trei ani de închisoare pentru 3700 de lei

Ghenadie Bocancea din satul Elizaveta, municipiul Bălţi, a fost condamnat la trei ani de închisoare  cu executare pentru că a împrumutat de la câteva persoane bani (între 600 şi 900 de lei) în sumă totală de 3700 de lei. Bocancea a explicat celor  care i-au împrumutat banii că  agenţii de circulaţie i-au blocat camionul încărcat cu lemne şi vor bani de la el.

Pentru că nu a restituit datoria la termen, cei care i-au împrumutat banii s-au adresat la poliţie. Între timp, Bocancea a restituit datoriile şi a încheiat cu pretinsele părţi vătămate tranzacţii de împăcare.
Judecătoria Bălţi l-a condamnat pe Bocancea, iar Curtea de a Apel a menţinut sentinţa.

Ce spun avocaţii

Vitalie Ţaulean, avocat şi profesor universitar, susţine că de cele mai multe ori, organele de drept aplică eronat articolul 190 din Codul Penal.

Vitalie Ţaulean.png

Foto: Vitalie Ţaulean

„Se comit o mulţime de ilegalităţi. Acest articol este un izvor de corupţie. Oamenii ajung la puşcărie pentru că nu au fost în stare să restituie o datorie. De multe ori, cei care împrumută bani apelează la cunoştinţe din poliţie pentru a-i ajuta să-şi restituie datoriile. Iar atunci când cineva chiar este deposedat prin înşelăciune de sume mari, aşa şi nu îşi recuperează banii. Calificarea greşită a infracţiunii de escrocherie a devenit o problemă foarte serioasă pentru sistemul de drept moldovenesc”, ne-a declarat Ţaulean.

Crimă, Escrocheria, articolul 190, Codul Penal
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii