Un procuror din cadrul Procuraturii Generale, trei ofițeri de poliție și o autoritate criminală au înscenat o infracțiune, pentru estorcarea ulterioară a unei sume impunătoare de bani. Istoria celor cinci victime ale ilegalităților poliției, povestită de victime și avocatul lor.

Într-o astfel de capcană, pusă la cale de către un procuror din  cadrul Secţiei exer­ci­tare a urmă­ri­rii penale pe cauze exce­pţio­nale a Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, câţiva poliţişti cu reputaţie dubioasă din cadrul fostei Direcţiei servicii operative a Ministerului de Interne (DSO), precum şi o autoritate criminală, care concomitent se afla pe post de informator al Serviciului de Informaţii şi Securitate şi a Ministerului de Interne, au ajuns cinci locuitori din raionul Călăraşi. Toţi cinci au fost condamnaţi de către Judecătoria sectorului Râşcani al municipiului Chişinău la ani grei de puşcărie pentru că ar fi comis o tâlhărie în grup în localitatea Cricova.

De fapt, oamenii au fost racolaţi de către Vitalie Czenea, o autoritate criminală din Călăraşi, zis „Zelionâi”, care anterior a stat în detenţie timp de zece ani pentru infracţiunile comise în timp ce era membru al grupării criminale condusă de hoţul în lege Ion Guşan, zis „Patron”.

Cei cinci au scris plângeri la CNA că de fapt li s-au cerut bani pentru ca să fie eliberaţi, însă Procuratura Anticorupţie a muşamalizat dosarul.

Cum au fost racolaţi „jefuitorii” şi cum a avut loc „tâlhăria”

Fraţii Ion şi Mihai Stăvilă din satul Nişcani, raionul Călăraşi, au fost convinşi de Vitalie Czenea să-i ajute să încarce nişte metal uzat. Cu Czenea făcuse cunoştinţă cu câteva luni mai devreme şi acesta le-a promis că îşi deschide o întreprindere şi îi va angaja la lucru. Băieţii l-au crezut şi s-au oferit să-l ajute.

Bârcă Veaceslav a fost racolat în timp ce pleca cu prietena sa şi cu fratele la iaz. Şi acesta n-a putut să-l refuze pe Vitalie Czenea să-i acorde o mână de ajutor. Pe Chevorg Ceban-Baxanean, Czenea l-a găsit acasă, iar pe Serghei Arapan din satul Vărzăreştii-Noi, Czenea l-a întâlnit pe drum.

Czenea i-a servit cu bere, apoi i-a dus în gospodăria sa din satul Bucovăţ, raionul Străşeni, unde cei cinci au băut vin.

Seara, când cei cinci erau în stare de ebrietate, Czenea i-a urcat într-un „Mercedes” şi i-a dus în Cricova. Unii din ei, fiind ameţiţi, au adormit în maşină. Vitalie Czenea a lăsat maşina în stradă şi a plecat, iar cei cinci s-au pomenit atacaţi de mascaţi şi încătuşaţi. După ce le-au pus cătuşe, poliţiştii le-au pus şi cagule pe cap şi i-au dus în casa de pe strada Colosov nr.17 din apropiere, unde se aflau mai mulţi angajaţi de la DSO şi procurorul Secţiei exer­ci­tare a urmă­ri­rii penale pe cauze exce­pţio­nale din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, Sergiu Roşu. Cei trei au fost culcaţi la pământ, după care un poliţist a început să-i filmeze. Mihai Stăvilă, care îşi revenise din starea de ebrietate, l-a văzut pe Czenea plimbându-se prin ogradă şi discutând ceva cu poliţiştii, care i-au spus să plece.

Maltrataţi până la sânge în incinta Ministerului de Interne şi în biroul procurorului

Întîmplător sau nu, dar pretinsa tâlhărie ajunge să fie investigată de însuşi procurorul Sergiu Roşu.Sergiu Rosu.png

Procurorul Sergiu Roşu. Sursa: Ziarul Naţional

La 15 iulie 2012, chiar a doua zi după pretinsa crimă, Sergiu Roşu emite ordonanţa de pornire a cauzei penale nr. 201260119 pentru comiterea unui atac tâlhăresc asupra cetăţeanului Alexei Darienco. Amintim că de competenţa secţiei exer­ci­tare a urmă­ri­rii penale pe cauze exce­pţio­nale din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale ţine investigarea unor cazuri de o rezonanţă socială sporită. Iar investigarea tâlhăriilor ordinare ţin de competenţa poliţiei din sectorul în care a fost comisă crima. Mai mult, cei cinci nici nu au intrat în casa unde ar fi avut presupusul jaf, nu există nici o victimă, iar forţele speciale organizaseră din timp o ambuscadă, fapt care denotă un scenariu bine regizat.

Cei cinci reţinuţi, fără nici o excepţie, au fost torturaţi chiar în birourile DSO ale Ministerului de Interne şi cel al procurorului Roşu de pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Bărbaţii au fost maltrataţi în aşa fel, încât atunci când au vrut să-i plaseze în Izolatorul de detenţie preventivă, personalul de acolo nu i-a primit, cerând să fie prezentate certificate medicale privind starea lor de sănătate. Astfel ofiţerii de la DSO au fost nevoiţi să-i ducă la Spitalul de urgenţă. Poliţiştii au intimidat personalul medical ca să nu indice în cartelele medicale traumele celor cinci şi au permis doar să le fie prelevate analize de sânge.

Din declaraţiile pe care Mihai Stăvilă le-a dat procurorilor Anticorupţie:”Am fost aduşi de către poliţişti în biroul de serviciu al procurorului Sergiu Roşu. Procurorul mi-a dat cateva foi de formatul A 4 pe care era tipărit un text şi mi-a spus să-l semnez. Eu am refuzat.  Atunci poliţiştii Ion Beschieru şi Dorel Roşca  au început să-mi aplice lovituri cu pumnii peste tot. După aceasta am fost scos din biroul procurorului şi pus în genunchi cu faţa la perete chiar lângă biroul procurorului. Pe rînd erau aduşi ceilalţi în biroul procurorului Roşu, de unde se auzeau urlete de durere”. Stăvilă a mai declarat că la ora şase dimineaţa fost condus la sediul DSO în biroul poliţistului Lilian Pântea, care i-a cerut să recunoască mai multe furturi, pe care nu le-a comis. Pentru că a refuzat, l-a bătut cu un picior de la scaun. 

La 16 iunie 2012 Judecătoria sectorului Centru a eliberat mandate de arestare pe numele celor cinci. Judecătorul de instrucţie, care a aplicat arestul, s-a prefăcut a nu vedea vânătăile de pe feţele celor pe care i-a plasat pentru 30 de zile în izolator.

Poliţiştii şi Czenea solicită mii de euro de la rudele celor cinci

Vitalie Czenea i-a adus lui Ion Stăvilă o sacoşă cu produse alimentare în biroul de serviciu al lui Ion Beschieru, în timp ce acesta se afla la interogatoriu. Czenea i-a spus că trebuie să dea curs indicaţiilor poliţiştilor şi să-şi asume vina, să semneze tot ce se cere, iar pentru eliberarea sa sunt necesari 3000 de euro. În cele din urmă, Czenea a cerut de la rudele fraţilor Stăvilă suma de 12 mii de euro, de la părinţii lui Sergiu Arpan – 10 mii de euro, iar de la Veaceslav Bârcă 7 mii de euro. Mai mult, Czenea le organiza în prezenţa poliţiştilor convorbiri telefonice cu apropiaţii pentru ai convinge să găsească mai repede banii. Oameni simpli de la ţară, rudele arestaţilor nu au reuşit să găsească banii necesari.

Procurorii apară colegii torţionari şi corupţi

Cei cinci au depus la Procuratură plângeri privind acţiunile de tortură la care au fost supuşi. La 20 februarie 2013 Lucia Arseni, colega lui Sergiu Roşu din secţia exercitarea urmăririi penale din cadrul Procuraturii municipiului Chişinău, emite o ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale pe numele poliţiştilor din DSO pe motiv că acţiunile lor nu întrunesc elementeleinfracţiunilor de tortură şi abuz de serviciu.

Lucia Arseni.png

Procurora Lucia Arseni. Sursa: crimemoldova.com

Totuşi, CNA a dat curs plângerilor fraţilor Stăvilă, precum şi ale rudelor lui Veaceslav Bârcă şi Sergiu Arpan, privind estorcarea mitei şi la 13 iulie 2013 porneşte cauza penală nr.2012036687 pentru trafic de influenţă. La 27 ianuarie 2016, procurora Anticorupţie, Mirandolina Suşiţcaia, emite o ordonanţă de clasare a dosarului penal pe motiv că ar lipsi elementele constitutive ale infracţiunii (Vedeți Ordonanța în anexă).

Mirandolina Susitcaia.png

Procurora Mirandolina Suşiţcaia. Sursa: Odnoklassniki.ru

Surse din cadrul CNA ne-au comunicat că ofiţerii care au investigat cazul au rămas surprinşi de decizia procurorei Suşiţcaia, afirmând câ în dosar sunt probe suficiente, inclusiv înregistrări ale convorbirilor telefonice dintre interlopul Czenea şi procurorul Roşu.

Vitalie Ţaulean, avocatul fraţilor Stăvilă, a contestat în instanţă ordonanţa semnată de Mirandolina Suşiţcaia. Începând cu luna mai au fost programate vre-o opt şedinţe de judecată, însă de fiecare dată au fost anulate, deoarece procurora refuză să aducă dosarul în instanţă, iar judecătorul de instrucţie de la Judecătoria Buiucani, Victor Răţoi, şi el fost procuror, respinge demersul avocatului de a obliga procurorul să prezinte în instanţă dosarul. 

vitalie_taulean_ipn_md.jpg

Avocatul Vitalie Ţaulean. Sursa: ipn.md

„În acest dosar sunt probe concludente. Dacă aş avea acces la aceste probe care îi incriminează pe poliţişti şi pe procurori, clienţii mei ar fi achitaţi. Este un caz fără precedent, procurorii şi poliţiştii fac alianţe cu lumea interlopă, înscenează crime, ca apoi să  estorcheze bani din victime”, susţine apărătorul. 

Cine sunt poliţiştii torţionari şi apărătorii lor

Procurorul Sergiu Roşu a apărut în atenţia opiniei publice în dosarele din aprilie 2009. S-a remarcat în special pentru străduinţa de care a dat dovadă în renumitul „dosar al jumărilor”, în care activistul Anatol Mătăsaru era învinuit că ar fi furat o torbă cu plăcinte şi jumări.Ulterior, Mătăsaru este achitat şi câştigă în instanţă câteva zeci de mii de lei ca prejudiciu moral. Tot Sergiu Roşu conduce ancheta şi în dosarul intentat fostului ministru de Interne, Gheorghe Papuc, şi a comisarului Vladimir Botnari pentru neglijenţă în serviciu în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Ambii sunt achitaţi.

În noiembrie 2012 Sergiu Roşu împreună cu colegul său Lilian Cociu şi doi oameni de afaceri devine protagonistul unui scandal cu prostituate minore. Cei patru au fost jefuiţi într-un bordel clandestin din Chişinău, după ce una din fete i-a spus unui amic că va deservi clienţi bogaţi.

Şi poliţistul Dorel Roşca a apărut în vizorul presei în urma evenimentelor din aprilie 2009. Mai mulţi tineri care au fost încarceraţi în comisariate s-au plâns că au fost torturaţi cu bestialitate de maiorul Dorel Roşca. Maiorul nu doar că nu a fost pedepsit, dar a fost avansat în grad şi în funcţie.

Dorel Rosca.png

Poliţistul Dorel Roşca. Sursa: Odnoklassniki.ru

Lilian Pântea a ieşit basma curată din istoria cu tortura. Dar nu a scăpat într-un alt caz de tortură din 2007 în privinţa cetăţeanului Şochichiu Sergiu.

Sergiu Pântea.png

Polițistul Lilian Pântea. Sursa: facebook.com

Şi atunci Pântea a reuşit să scape datorită aceleiaşi procuroare, Lucia Arseni, care a dispus încetarea urmăririi penale pe motiv că acţiunile polițistului nu întrunesc elementele infracţiunii. Avocatul lui Sochichiu se adresează însă la CEDO, care la 15 mai 2012 îi dă câştig de cauză. În baza deciziei CEDO, Curtea Supremă de Justiţie revizuieşte decizia de condamnare a lui Sochiciu şi dispune rejudecarea cazului, precum şi începerea urmăririi penale pentru tortură (Vedeți Hotărârea Curții Supreme în anexă).

Despre Ion Beschieru nu există prea multă informaţie. Însă prezintă interes declaraţia de avere a acestuia, în care se arată că în 2013 devine proprietarul unui apartament de 92,2 metri patraţi cu valoarea cadastrală de 560 de mii de lei (preţul de piaţă fiind dublu), în timp ce la capitolul venituri indică doar salariul de circa 70 de mii de lei pe an, în condiţiile în care, soţia se află în concediu de îngrijire a copilului (Vedeți Declarația cu privire la venituri și proprietate în anexă). 

Atât numele lui Pântea, cât şi a lui Beschieru, revin alături de numele lui Vitalie Czenea în noiembrie 2014, într-un scandal legat de cultivarea drogurilor în sere.

Atunci când a fost descoperit, Czenea i-a contactat pe Ion Beschieru, Lilian Pântea şi Dumitru Postolachi, şeful sectorului de poliţie din Bucovăţ. Aceştia i-ar fi promis protecţie şi ar fi autorizat construcţia serelor pentru creşterea cânepii. Înregistrările video arată cum Vitalie Czenea povesteşte că după ce a sunat la „prietenii” din MAI, care îl protejau să întrebe ce se întâmplă, aceştia i-au explicat că nu va păţi nimic,  doar să-şi asume vina, iar judecătorul o să-i aplice maxim o pedeapsă de un an cu suspendare.


La  moment, cei doi poliţişti îşi continuă cariera în INI, iar Czenea se află în libertate. 

Fostul procuror al municipiului Chişinău, Ion Diacov, declara în conferinţa de presă din 3 decembrie 2015, că Czenea ar fi fost agent sub acoperire al MAI şi al SIS, iar în cazul drogurilor a acționat sub acoperirea directorului Serviciului de Informații și Securitate al mun. Chișinău, Dorin Gore. 

Ion Diacov.png

Procurorul Ion Diacov. Sursa: agora.md

“Este un caz în care sunt multe interese și pe care noi încă nu l-am clarificat până la capăt. Dorin Gore mi-a spus să o las mai moale, pentru că oricum Czenea va fi eliberat. Așa și a fost în prima instanță. În faţa legii trebuie, însă, cu toții să fie egali”, a punctat Diacov.

Crimă, poliția, mafia, interpol
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Все комментарии

CZINE

24:67 28.07.2016

De ce scriți prostii dacă nu cunoașteți cauza în fine?Eu am fost la Judecată am vorbit cu toții acolo sînt înrejistrări ,am calitate de martor pe dosar, luați dosarul și vedeți nu vii rușine de ceia ce scriți?Sînt niște criminali care terorizau satul ducețivă și intreebati ziua lucrau cu ziua da seara furau cu sacul !

Ответить