Banca Națională a Moldovei, dar și un expert al Băncii Mondiale au încercat să justifice transformarea garanțiilor acordate celor trei bănci falimentate, în datorie publică.

Astfel, potrivit unui comunicat BNM, instituția acordă băncilor comerciale credite în situații de criză financiară sau de pericol al apariției acestuia. În acest context, pe 13 noiembrie 2014 a fost emisă o garanție de până la 9 500 mil. lei și pe 30 martie 2015, o altă garanție, în sumă de până la 5 340 mil. lei. Acestea urmau să fie substituite cu valori mobiliare de stat emise de Ministerul Finanțelor.

Garanțiile au fost acordate conform imaginii de mai jos:

 ^64AF563A876B3932BAF3E2E819FC79AB7ADC67FA31567FCA06^pimgpsh_fullsize_distr.jpg

Potrivit BEM, creditele de urgență au fost acordate pentru a se evita insolvabilitatea necontrolată a celor trei bănci în dificultate, ceea ce ar fi putut duce la instabilitatea sistemului financiar național pe ansamblu.

Creditele au fost acordate cu o rată a dobânzii de doar 0.1% , din cauza capacităților limitate de deservire a creditelor a băncilor în dificultate. Potrivit BNM, o rată de dobândă mai mare ar fi diminuat mijloacele disponibile ale băncilor pentru stingerea datoriilor față de creditori, și ar mai fi majorat și mai mult sumele ce urmează a fi recuperate.

Argumentând convertirea acestor garanții în datorie publică, BNM scrie că, în caz contrar, ele ar fi fost trecute la pierderi ale Băncii Naționale, iar acest lucru ar fi condus la faptul că fondul general de rezervă al BNM ar fi  înregistrat un nivel negativ de aproximativ 12 miliarde lei. De asemenea, ar fi devenit negative valoarea capitalului statutar, cât și cea a activelor nete ale Băncii.

Banca centrală a menționat că o astfel de decizie ar fi avut mai multe consecințe grave: compromiterea credibilității băncii centrale; periclitarea independenței financiare și instituționale; reținerea finanțărilor externe și incapacitatea derulării unei politici monetare adecvate.

De cealaltă parte, dacă Guvernul nu ar fi putut îndeplini garanțiile, urma să fie anunțat default-ul (incapacitate de plată) statului, ceea ce ar fi fost un semnal îngrijorător pentru partenerii de dezvoltare, investitorii străini și populație, și ar fi dus la sistarea sau suspendarea mai multor finanțări și investiții, scăderea ratingului de țară și înrăutățirea condițiilor de atragere a finanțărilor interne și externe pe viitor.
În acest context, s-a decis ca garanțiile să fie transformate în datorie publică.

Suma lor este de 13 341 200 000 de lei, iar rata de dobândă e de 5% (incluzând efectul inflației). Acest procent a fost aplicat de BNM pentru ca suma achitată să rămână neschimbată și să fie evitate pierderile suplimentare legate de deprecierea datoriei. Dacă ar fi fost aplicată o dobândă mai joasă, potrivit BNM, ar fi intervenit situația de creditarea directă de către BNM a Guvernului, fapt interzis de lege și de standardele internaționale.
BNM a reiterat că datoria urmează a fi rambursată în cel mult 25 ani, având în vedere că aceasta este cel mai mare termen de scadență al obligațiunilor de stat emise. Totuși, Ministerul Finanțelor are dreptul să răscumpere anticipat obligațiunile de stat înainte de data scadenței  acestora.
După aprobarea pachetului de legi care prevede această transformare, și un expert al Băncii Mondiale a declarat într-o conferință de presă, că, convertirea în datorie de stat a garanţiilor, a fost unicul pas logic al deciziilor din 2014 şi 2015.
Economist superior la Bănca Mondială, Ruslan Piontkivsky a declarat că Banca Mondială susţine, în esenţă, pachetul de legi pentru care şi-a asumat răspunderea Guvernul Filip, iar convertirea în datorie de stat a garanţiilor oferite „a fost unicul pas logic al deciziilor luate în anii 2014 şi 2015”.

Expertul a mai menționat că, dacă frauda bancară ar fi fost depistată un an mai devreme, garanţia ar fi fost mult mai mică sau nici nu ar fi fost nevoie de ea. Totuși, concluzia generală a expertului a fost că Guvernul nu a avut altă soluție decât transformarea acestor garanții în datorie, iar Legile pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea corespund acordurilor cu FMI.

Atât explicațiile BNM și Guvernului, cât și cele a expertului Băncii Mondiale, conțin practic aceleași argumente legate de relații cu partenerii externi și posibilitatea obținerii finanțărilor de la aceștia.

Amintim că, pe 26 septembrie curent, Guvernul a decis să-şi asume răspunderea în faţa Parlamentului pentru 7 legi, care prevăd inclusiv transformarea garanțiilor acordate în 2014 și 205, în datorie publică, care urmează a fi rambursată de cetățeni timp de 25 ani. În urma acestei decizii, împotriva Guvernului Filip a fost înaintată și o moțiune de cenzură, care însă nu a fost votată.

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii