Timp de două zile la Sofia au fost purtate discuții între președintele României Klaus Iohannis, omologul său bulgar Rosen Plevneliev şi  premierul Boiko Borisov. Discuțiile au vizat  dezvoltarea relaţiilor bilaterale, cu accent pe aprofundarea cooperării în schimburile economice şi investiţii, pe securitatea energetică și dezvoltarea infrastructurii transporturilor. Apropiatul summit NATO a reprezentat, de asemenea, un punct important pe agendă.

În cadrul dialogului la nivel înalt a fost subliniat interesul comun al celor două state pentru întărirea, în mod echilibrat, a prezenţei aliate pe tot flancul estic al NATO, în contextul deciziilor care vor fi luate la summitul de la Varşovia.
Dacă în prima etapă a discuțiilor Bulgaria a fost de acord cu inițiativele României de securitate la Marea Neagră, a doua zi Bulgaria prin vocea premierului Borisov a declinat invitația sub motivația că :” Nu vreau ca Marea Neagră să devină zonă de conflict militar!”

Preşedintele României a propus, bulgarii au refuzat

Preşedintele Bulgariei a anunţat că ţara sa va contribui cu 400 de militari la viitoarea brigadă multinațională NATO din România.
Bulgaria pare să fi cedat în faţa ameninţărilor Rusiei, anunţând că se opune iniţiativei României de creare a unei flote militare NATO în Marea Neagră, deşi, în ultimele săptămâni, Sofia semnala că susţine propunerea, fapt confirmat miercuri, la întâlnirea preşedinţilor celor două ţări.

Astfel premierul Boiko Borisov  a exclus participarea Bulgariei la formarea unei flote militare comune în Marea Neagră: "Eu am spus mereu că noi suntem o ţară paşnică. Nu vreau ca Marea Neagră să devină zonă de conflict militar”, a declarat Borisov.  După ce în prealabil președintele Plevneliev a salutat ideea prin următoarele cuvinte: „Este natural și corect ca la această inițiativă să participe țările riverane. Dorim să fim în situația de a ne apăra și a dovedi că suntem aici, așa trebuie citită inițiativa navală în Marea Neagră”. 
Klaus Iohannis a replicat: „România nu doar primește securitate, noi vrem să oferim la rândul nostru securitate în regiune. Această propunere va fi concretizată”.

Această răzgândire a oficialilor bulgari e pusă de comentatorii politici pe seama faptului că guvernul de la Sofia este susținut de câteva grupări politice proruse, fără de care și-ar pierde susținerea în Parlament.

Ulterior cei doi președinți au examinat perspectivele relaţiilor româno-bulgare în toate domeniile de interes comun. Cei doi șefi de stat participând împreună la forumul oamenilor de afaceri români şi bulgari, dar nu au ajuns la nici un acord pe latura militară a întâlnirii oficiale. Volumul comerțului bilateral al celor două state depășind 3,5 miliarde euro. Numărul turiștilor români care vizitează Bulgaria a atins 1 milion pe an, cel al turiștilor bulgari la nord de Dunăre – 330 000. 

Fostul președinte Băsescu îi atacă staff-ul lui Iohannis

Fostul președinte Traian Băsescu îl critică dur pe Klaus Iohannis, pentru rezultatele vizitei oficiale de la Sofia. Băsescu a accentuat faptul că vizita a avut drept scop încheierea unui acord NATO, dar actualul președinte a primit un refuz „jenant”.
În acest sens, Băsescu spune că Iohannis a fost a fost victima unor „incompetenţi”, care au creat un eveniment politic negativ, greu de surmontat din punct de vedere al credibilităţii în interiorul NATO, dar şi în interiorul UE. Iar ministrul de Externe Lazăr Comănescu și cel al Apărării Mihnea Motoc, dar şi consilierii de politică externă şi cei de securitate naţională trebuie să își dea demisia în urma unui asemenea eșec de proporții.

”Un Preşedintele nu face o vizită bilaterală pentru a fi refuzat de parteneri, ci o face doar în momentul în care înţelegerea este negociată până la detaliu, iar rostul vizitei este acela de a valida şi parafa înţelegerea. Altfel, Preşedintele este penibil”, acuză pe pag sa de FB, fostul șef al statului român. 

Iohannis reacționează prudent

Președintele Klaus Iohannis a ținut sa clarifice, joi 16 iunie a.c, ca propunerea făcută președintelui si premierului Bulgariei privind colaborarea forțelor navale se referea exclusiv la exerciții comune și training comun și că nu s-a discutat despre crearea unei flote comune NATO la Marea Neagră. 

"Am văzut ca au apărut tot felul de interpretări si este bine sa clarific situația, înainte sa se aventureze toată lumea în speculații. Aceasta inițiativa pe care am prezentat-o atât Președintelui, cât si Prim-ministrului Bulgariei, este o inițiativă care țintește o colaborare, practic, în zona exercițiilor comune si a training-ului comun ale forțelor navale românești, bulgare și turcești. Aceasta este așa-numita inițiativa navala, deci se referă la forțele navale, se referă la exercițiu și training comun. Noi credem ca aceasta inițiativa, în final, trebuie sa se găsească sub umbrela NATO, fiindcă toate trei țările riverane, Romania, Bulgaria și Turcia sunt aliați în NATO. 

Unde a apărut, probabil, o înțelegere greșita este conceptul de flota NATO. Nu creează nimeni o flota NATO, asta este o prostie. NATO nu poate și nu dorește sa întrețină o flota proprie în Marea Neagra”, a conchis președintele Klaus Iohannis. 

Summit-ul NATO de la Varșovia, va fi unul hotărâtor

Din perspectivă diplomatică, se pară că a fost o greşeală faptul că preşedintele Iohannis a fost pus în această situaţie. Declaraţia categorică a Bulgariei care nu doreşte un conflict cu Rusia, făcută la o zi după ce preşedintele bulgar spunea, într-o conferinţă comună cu preşedintele român, că "Bulgaria e gata să participe la o brigadă terestră multinaţională a NATO staţionată în România şi susţinea iniţiativa navală la Marea Neagră". 

Retorica de la Sofia a fost și este o chestiunea care trebuia discutată şi clarificată înainte de a merge şeful statului român în vizită oficială. Situaţia acum este  foarte complicată și din perspectiva relațiilor României cu partenerii săi strategici din NATO.  În urmă cu numai câteva luni de zile unii miniştri din cele două țări, vorbeau despre această flotă ca fiind o certitudine. 

Problema de fond este că la apropiatul summit NATO de la Varşovia, ţările din flancul estic vor cere garanţii ferme de securitate. Problema maximă pentru România este luarea unei decizii omogene, pe tot flancul, aşa cum a gândit NATO. Este un semnal pentru eventualii inamici că interesul alianţei e mai redus, în acea zonă în care securitatea nu este întreagă. 

În septembrie 2014 la precedentul summit, de la Newport (Țara Galilor),  NATO a aprobat planuri extinse de întărire a capacităților defensive în Europa de Est, menite să ofere noi asigurări aliaților din regiune, îngrijorați de intervenția rusă în Ucraina, că blocul nord-atlantic îi va proteja de un eventual atac.

Anterior, în cursul acestei luni, Polonia și statele baltice au declarat că vor cere desfășurarea de trupe NATO permanente pe teritoriile lor pentru a contracara intensificarea acțiunilor militare ale Rusiei. Un document intern polonez dă de înțeles că acest subiect ar putea fi ridicat la summitul de la Varșovia.

Unii analiști politici acreditează ideea că România ar putea să colaboreze pe aceste teme sensibile din flancul estic, numai cu Turcia și astfel să izoleze Bulgaria. Chestiuni care se vor tranșa cu siguranță la apropiatul summit ce se va derula în același oraș în care fosta URSS cu sateliții săi a pus bazele celui mai mare bloc militar comunist – ”Tratatul de la Varșovia”! 
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii