Curtea Constituţională a pronunţat astăzi o hotărâre potrivit căreia, persoanele responsabile de condamnarea țării la CEDO, vor putea fi trase la răspundere doar în baza unei sentințe judecătorești.  

Decizia a fost luată după ce Curtea Constituțională a fost sesizată de câțiva dintre magistrații incluși de Ministerul Justiției în lista persoanelor responsabile de pierderea dosarelor la CEDO , care au fost acționate în judecată pentru a obține despăgubiri. Judecătorii vizați au cerut Curții, ridicarea excepției de neconstituționalitate a articolului 27 din Legea privind agentul guvernamental, care permite statului să înainteze acțiuni în regres împotriva persoanelor responsabile de condamnarea țării la CEDO. 

Autorii excepțiilor consideră că prevederile acestei legi, încalcă Constituția și principiul independenței judecătorilor în luare deciziilor.  

Examinând materialele dosarului, Curtea a subliniat că, judecătorii trebuie să beneficieze de libertatea neîngrădită de a soluţiona cauzele în mod imparţial, în conformitate cu prevederile legii şi propriile aprecieri. Deciziile pronunțate de aceștia trebuie să poată fi contestate prin intermediul căilor de atac, și nu prin responsabilizarea individuală a judecătorilor, cu excepția cazurilor în care, în procesul de luare a deciziilor, judecătorii au acţionat cu rea-voință sau au admis o omisiune gravă.

Totuși, statul este în drept să instituie la nivel național mecanisme proprii pentru restituirea sumelor achitate ca despăgubiri în procesele pierdute CEDO.

Astfel, potrivit Curții, instituția regresului nu este contrară Constituției, atât timp cât atragerea la răspundere nu încalcă independența judecătorilor.

Norma actuală prevede posibilitatea inițierii acțiunii de regres a statului, exclusiv în baza existenței unei hotărâri sau decizii CEDO, fără obligativitatea existenței unei sentințe judecătorești, adoptate în cadrul unui proces judiciar separat, prin care să se constate vinovăția persoanei.

Acest lucru nu coroborează cu prevederile Codului Civil, care statuează necesitatea constatării vinovăției prin sentinţă judecătorească și nici cu  Legea cu privire la statutul judecătorului, care prevede posibilitatea tragerii la răspundere a judecătorului doar dacă va fi stabilită vinovăţia lui de abuz criminal, prin sentinţă definitivă.

Astfel, Curtea a observat că dispoziția privind acțiunea în regres de la articolul 27 din Legea cu privire la Agentul guvernamental nu corespunde cadrului general al răspunderii judecătorilor, prin faptul că permite atragerea la răspundere în lipsa constatării vinovăției prin sentință judecătorească, ci doar în baza unei hotărâri pronunțată de CEDO.

Curtea a mai menționat că în cadrul procedurilor în fața Curții Europene, nu prezintă relevanță care autoritate publică - legislativă, executivă sau judiciară a generat la nivel național încălcările constatate, pentru că în ultimă instanță, statul este responsabil să repare prejudiciile morale și materiale.

În acest sens, Curtea a reținut că acțiunea în regres poate fi exercitată, doar având la bază o sentință în cadrul unei proceduri judiciare separate la nivel național prin care să se constate vinovăția persoanelor, inclusiv a judecătorilor, pentru încălcarea prevederilor Convenției Europene.

Amintim că în acest și același sens, în iunie curent s-a expus și Comisia de la Veneţia, a cărei opinie a fost solicitată de Curtea Constituțională, care a evitat să examineze sesizarea timp de câteva luni.
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii