Depășirea vulnerabilității Procuraturii la influenţa politică a fost una din principalele provocări ale reformei procuraturii. Reforma procuraturii, inclusiv prin adoptarea unei noi legi în domeniu, a migrat în ultimii ani dintr-un document strategic în altul, ultima fiind, Strategia de reformă a sectorului justiţie (2011-2016).

venice_commission.jpg

În contextul prevederilor Strategiei, Ministerul Justiției, care a revenit, potrivit acordului de alianță Partidului Democrat, cu un nou proiect de lege cu privire la procuratură.

În martie 2015, proiectul a fost avizat de Comisia de la Veneţia. La 29mai 2015 a fost votată în Parlament în prima lectură, iar  pe 25 februarie curent, în a 2-a și ultima lectură, a fost susținută de 65 de deputați (democrați, liberali și liberal-democrați, precum și deputații neafiliați). Legea nu a fost votată de fracțiunea PCRM și PSRM, ultimii părăsind sala de ședințe a Parlamentului.

În următoarea zi, după aprobarea proiectului noii legi, sub pretextulstartului reformei, procurorul general, Corneliu Gurin, și-a dat demisia: ”Am decis să vin în faţa Parlamentului pentru a-mi depune mandatul. Demisionez din 1 martie. Consider important să începem reforma de la vârf””. Ca urmare, activitatea procuraturii va fi gestionată de un procuror interimar, ceea ce, potrivit lui Ion Diacov, va duce la deCorneliu Guringradarea totală a procuraturii. Pe blogul său de pe anticoruptie.md, acesta a menționat: ”Procurorul general interimar permanent se simte în situația ultimei zile de activitate, de aceea trăiește cu tentația de a-și „rezolva" cât mai rapid, uneori poate chiar și ilegal, unele probleme personale”.

Amendamentele la lege – ”mărul discordiei”

O serie de amendamente care vizau mecanismul de numire a procurorului au constituit motiv pentru neînțelegeri între unii deputați. Potrivit noii legi (art. 17), procurorul general (PG) este numit de către Președintele RM, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Președintele poate respinge o singură dată candidatura propusă de CSP. Însă, dacă CSP, cu votul a 2/3 din numărul membri, propun repetat aceeași candidatură, Președintele emite, în termen de 5 zile lucrătoare, decretul privind numirea procurorului respins. Potrivit legii vechi (nr. 294 din 25.12.08), PG era numit în funcţie de către Parlament, la propunerea Preşedintelui Parlamentului. Printre argumentele prin care se solicita păstrarea modalității vechi de numire, s-a menționat că, modificarea din noua lege contravine Constituției, potrivit căreia, competența numirii procurorului general, revine Parlamentului. Totuși, în dispozițiile art. 98, alin. (1) al noii Legi, se specifică că, noua lege intră în vigoare din 1 august 2016, cu excepția prevederilor care se referă la numirea procurorului general de către președinte, care urmează să intre în vigoare după modificarea Constituției. Până atunci, în partea ce ține de organul care numește procurorul general, se va aplica legea veche. Însă, dacă legea a fost aprobată cu 65 de voturi, modificarea Constituției necesită susținerea a 68 de deputați.

constitutie.jpg

Procurorul ar urma să fie ales pentru un mandat de 7 ani (nu 5) fără posibilitatea reinvestirii, iar ulterior, poate continua activitatea în orice funcție de procuror vacantă, fără concurs. Adjuncții procurorului general vor fi numiți fără concurs, prin ordinul procurorului general și cu acordul scris al CSP. Mandatul lor, expiră odată cu mandatul procurorului general. Ca și în cazul PG, ei își pot continua activitatea de procuror în orice funcție vacantă, fără concurs.

Eliberarea din funcție a procurorului înainte de expirarea mandatului, se realizează, potrivit noii legi, de către Președinte, nu de către Parlament, ca mai înainte. Pe site-ul parlamentului, mai există înregistrată o inițiativă de modificare a art. 66 (eliberarea din funcție) din vechea lege, semnată de deputatul socialist, Vasile Bolea, care propunea ca eliberarea din funcție să fie realizată de Parlament, la propunerea a 15 deputați și nu la propunerea Președintelui Parlamentului.

Un alt amendament care a trezit nemulțumiri vizează crearea unei procuraturi specializate: Procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale, care potrivit deputaților PLDM schimbă conceptul întregii legi. Deputații liberal-democrați, în semn de nemulțumire au părăsit ședința Comisiei, menționând că, contrar practicii, numele autorilor amendamentelor, nu a fost indicat. În noua lege, amendamentul a fost inclus.

Tudor Deliu

De asemenea, unii deputați și-au manifestat nemulțumirea în ceea ceprivește aprobarea Regulamentului Procuraturii. Potrivit noii legi (art.11, alin.(1), lit. e)), acesta urmează a fi aprobat de către Procurorul General. Însă, inițial s-a propus ca regulamentul să fie aprobată de către CSP, iar democrații, precum și alți deputați au insistat ca regulamentul să fie aprobat de către Procurorul General. Deputatul PLDM, Tudor Deliu, a precizat că acordarea acestui privilegiu CSP-ului ar fi făcut activitatea mai transparentă. „Noi nu ne dorim ca Procuratura să devină un instrument pe mâna cuiva, astfel am propus ca procurorul general să nu aprobe de unul singur Regulamentul cu privire la activitatea Procuraturii – ci să fie aprobat de CSP, care e un organ colegial”. Totuși, în noua lege, acest amendament nu a fost acceptat, iar Regulamentul va fi aprobat de procurorul general. De asemenea, procurorul general va stabili structura și reședința procuraturii generale, a celor teritoriale și specializate (cu acordul scris al CSP, din care face parte inclusiv PG).

Deși în Raportul de expertiză anticorupție s-a subliniat faptul că selectarea ”în mod individual” de către procurorul șef a ofițerilor de urmărire penală și a specialiștilor, care vor fi detașați de la alte instituții, poate genera abuzuri din partea procurorulu-șef și procuraturilor specializate și poate condiționa acte de corupție și acțiuni discreționare, normele au rămas în noua lege, cu toate că, în tabelul de sinteză a obiecțiilor, se menționa că excluderea normei a fost acceptată.

Potrivit noii legi, procurorilor le vor fi majorate salariile, egalându-le cu cele ale judecătorilor: ”Salariul procurorului se stabilește în funcție de salariul judecătorului” (art. 60, alin. (1)).

Cele mai multe amendamente au fost propuse de deputatul PD, Sergiu Sârbu, unele chiar în ziua anterioară aprobării legii, motiv pentru care, partidul a fost criticat.

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii