Grupul Gacikevici, grupul Şor, cauza investigaţiei extinse, cazul Caravita, cazul Platon şi cazul Filat ar avea legături directe cu frauda bancară din Republica Moldova. Declaraţia a fost făcută vineri, 25 noiembrie, de către Procurorul General interimar, Eduard Harunjen, în cadrul audierilor parlamentare în cazul desfășurării anchetei fraudelor din sistemul bancar.

Procurorul General interimar, Eduard Harunjen, a declarat că miliardul despre care se vorbeşte în societate constituie golurile din băncile lichidate, toate creditele neperformante, dar şi datoria istorică care s-ar fi acumulat de-a lungul anilor.

La fel, Harunjen a remarcat că frauda bancară constituie un subiect care încă nu ar avea finalitate, iar orice informaţie care se va face publică poate prejudicia mersul anchetei. „Există 177 de cauze penale ce vizează fraudele din cele trei bănci. Dosarele au tangenţe cu demnitari de stat, angajaţi publici şi oameni de afaceri. Suma prejudiciului constituie peste 16,4 miliarde de lei, iar până acum s-a reuşit recuperarea a peste 800 de milioane de lei”, a menţionat Harunjen.

Potrivit acestuia în comiterea fraudei este implicat „grupul Gacikevici, grupul Şor, este vizată cauza investigaţiei extinse, cazul Caravita, cazul Platon şi cazul Filat, care are cea mai directă legătură cu frauda bancară, prin influenţarea unor demnitari în luarea anumitor decizii. Toate persoanele vizate în frauda bancară sunt învinuite de luarea creditelor neperformante, sustragerea mijloacelor financiare din bănci, spălări de bani, trafic de influenţă şi escrocherie. Unele dintre acestea se află în arest, iar altele deja au fost condamnate”, a spus Harunjen.

Procurorul General interimar a specificat că s-ar putea iniția și proceduri juridice în Statele Unite legate de „furtul miliardului”. Motivul ar fi că tranzacțiile dubioase s-au făcut în dolari americani, iar America are dreptul de a începe investigații proprii ce vizează valuta naţională a ţării. „Un rol important în desfăşurarea investigaţiilor l-a avut raportul Kroll, care a oferit informaţii şi a ajutat la mersul anchetei. Totodată,  trebuie să ţinem cont de faptul că astfel de anchete durează, procesul de acumulare a probelor de peste hotarele ţării este unul complicat, pentru asta conlucrăm cu serviciile de investigaţii din străinătate”, a spus Harunjen.

La rândul său, Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Sergiu Cioclea, a specificat că primul concurs pentru a angaja o firma de anchetă a fost iniţiat în 2015, ulterior, la 28 ianuarie a aceluiaşi an a fost semnat un contract cu Compania Kroll. „Obiectivul analizei a fost urmărirea fluxurilor de fonduri, a mişcărilor creditelor neperformante şi recuperarea fondurilor fraudate. Compania Kroll a analizat fluxurile financiare timp de trei ani. Conform analizelor, fondurile au plecat la băncile din Moldova, la 2 bănci din Letonia şi 2 bănci din Federaţia Rusă. În timpul lucrului, au fost analizate zeci de mii de tranzacţii, cu sute de conturi din Moldova, Estonia, Letonia şi Rusia. Astfel, o parte din sume par să fie plasate pe conturile persoanelor care au legătură cu alte persoane din Moldova”, a remarcat Cioclea.

Guvernatorul BNM a spus că și compania internațională „Kroll” a fost surprinsă de cât de bine a fost organizat furtul. „Compania a trimis al treilea raport din care reiese că urmărirea acestor bani până la destinația finală este în curs de desfășurare. Săptămâna viitoare vom avea la Chişinău o întrevede cu reprezentanţii Kroll pentru a vedea cum putem recupera fondurile. Remarc că, în perioada noiembrie 2014 – octombrie 2015, BNM a acordat Băncii de Economii S.A., BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. și B.C. „UNIBANK” S.A. credite de urgență asigurate cu garanții de stat, în sumă totală de 14,1 miliarde de lei. Din data retragerii licențelor celor trei bănci, până în prezent, acestea au achitat datoria aferentă creditului de urgență contractat de la BNM în mărime de 833.3 milioane de lei, din mijloacele încasate în urma rambursării creditelor debitorilor, comercializării activelor și disponibilitățile în conturi la data retragerii licențelor, iar alte 650 de milioane de lei credem că le vom putea recupera”, a specificat guvernatorul BNM.

Primul raport al companiei a fost publicat de către preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, la începutul lunii mai 2015. Compania Kroll a început investigaţiile pe 11 februarie 2015.

 

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii