Iurie Leancă este unul dintre acei politicieni, despre care analiştii spun că este imprevizibil, ambiguu şi nestabil. Timp de un an şi jumătate, frustrat că nu a intrat în posesia unui nou mandat de şef al cabinetului de miniştri, Iurie Leancă, părăseşte formaţiunea politică care l-a adus în Parlament, îşi formează propriul partid, participă la la scrutinul local din vara lui 2015, în urma căruia formaţiunea sa reuşeşte să obţină 6 mandate în Consiliul municipal Chişinău, un rezultat destul de bun pentru un partid care are la activ doar trei luni.

Îşi înainteză candidatura la alegerile prezidenţiale, după ce timp de trei luni a dat speranţe că, acceptă desemnarea unui candidat comun. Dar, nu înainte de a face un pact cu guvernarea, care nu a întârziat să-l recompenseze cu o funcţie, cea de preşedinte al Consiliului parlamentar pentru integrare europeană.

Cu diploma de absolvire a prestigiosului Institut de Relaţii Externe din Moscova, Leancă, şi-a început cariera diplomatică încă în perioada sovietică în calitate de funcţionar la Ambasada URSS din Bucureşti.

Iurie Leancă student.pngIurie Leancă student. Sursa: gov.md

Imediat după declararea independenţei Republicii Moldova, îşi continuă cariera diplomatică în Ministerul de Externe de la Chişinău. A fost ministru-consilier al Ambasadei Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii, ambasador cu misiuni speciale pentru integrare europeană, viceministru al afacerilor externe.

Venirea comuniştilor la putere, în anul 2001, îl aruncă pe Leancă în afara diplomaţiei. Viitorul politician îşi găseşte un loc călduţ în funcţia de vicepreşedinte al companiei petroliere moldoveneşti Ascom Group a lui Anatol Stati. Revine în diplomaţie în 2009, după ce renunţă la mandatul de parlamentar pe care l-a obţinut graţie includerii în lista PLDM.

Mazilirea şi frustrarea lui Leancă

În campania electorală din toamna anului 2014, Iurie Leancă, care deţinea funcţia de premier, a fost locomotiva PLDM, deşi tot mai multe voci din interiorul partidului vorbeau despre răcirea relaţiilor cu Vlad Filat. Orgoliosul lider al PLDM nu se simţea bine şi era gelos pe prietenul său Iurie, după cum îl numea în public, pentru că acesta a ajuns premier în locul lui şi că avea o popularitate mai mare după abolirea regimului de vize şi semnarea Acordului de Asociere cu UE. Mai multe voci din culisele PLDM, au anunţat că, se pregăteşte sacrificarea lui Leancă, însă Filat îl mai rabdă în campania electorală graţie popularităţii pe care o avea atunci printre votanții pro-europeni.

După alegerile din noiembrie 2014, PLDM, propune candidatura lui Leancă la şefia Guvernului, însă pentru el votează doar 42 de deputaţi din PLDM şi PDM. În urma unor negocieri de aproape două luni, liberalii lui Mihai Ghimpu nu votează un guvern condus de Iurie Leancă, supăraţi că democraţii nu le-au cedat Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drmurilor. Astfel s-au confirmat zvonurile că se va face tot posibilul ca Iurie Leancă să nu ajungă premier.

Leancă, supărat că nu a ajuns la Guvern, la sfârşitul lui februarie 2015, anunţă că părăseşte PLDM-ul şi că lansează un nou proiect politic. “Am luat decizia de a mă retrage din PLDM şi a renunţa la mandatul de deputat. În perioada următoare voi anunţa cu cine mă pornesc în acest proiect şi care va fi platforma partidului”, a declarat atunci Leancă.

Fostul premier nu a renunţat la mandat, dar l-a atras de partea sa pe deputatul Eugen Carpov, fost ministru al Reintegrării. După lansarea PPEM, câţiva funcţionari de la MAEIE, cum ar fi Valeriu Chiveri şi Iulian Groza, dar şi foşti funcţionari de la Guvern, au aderat şi ei la PPEM.

În aprilie 2016, Iurie Leancă, îşi exprimă acordul de a participa la negocierile cu PPDA, PAS şi PLDM privind desemnare unui candidat comun la prezidenţiale. Peste trei luni însă declară pentru mass-media că, aceste negocieri se mimează şi că nu vor avea finalitate. Mai mult, deşi s-a declarat în opoziţie faţă de guvernare, la 29 iulie 2016, semnează Acordul de parteneriat cu Coaliţia de guvernare, menţionând că, acest Acord politic vizează modernizarea Republicii Moldova şi integrarea ei europeană. Leancă, a explicat că, obsesia sa este ca până în anul 2018 să creeze condiţiile necesare pentru depunerea cererii de aderare la UE.

Surse din anturajul lui Leancă, au declarat că, decizia acestuia de a părăsi negocierile ar fi fost discutată cu Plahotniuc, care i-a propus funcția de președinte al Comitetului parlamentar pentru integrarea europeană, dar şi cel de vice-preşedinte al Parlamentului. În scurt timp s-a adeverit prima versiune. Mai mult, Plahotniuc, care urmăreşte interesul scindării opoziţiei şi în special de a slăbi poziţiile PPDA, l-ar fi ameninţat pe Leancă cu dosare penale.

Iurie Leancă, nu i-a putut însă ierta pe liberali pentru că nu l-au votat în ianuarie 2015. Consilierii PPEM din Consiliul municipal au făcut alianţă cu socialiştii privind demiterea din funcţia de primar al municipiului Chişinău a liberalului Dorin Chirtoacă.

Pro-europeanul şi anti-unionistul Iurie Leancă

Liderul PPEM, se declară un pro-european convins, care nu vede altă cale de dezvoltare a Republicii Moldova decât integrarea Europeană, care în opinia sa nu este doar o opţiune geopolitică, ci un proiect care va permite lupta cu flagelurile sistemice. În perioada ce se afla în postura de ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iurie Leancă, a promis că-și prezintă demisia în cazul în care Republica Moldova nu va obține până în 2012, apoi până în 2013, regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană.

În decembrie 2012, Leancă, îi înaintează premierului Vlad Filat o cerere de demisie, pe care ultimul o respinge pe motiv că “liberalizarea regimului de vize nu ține doar de competențele ministrului de Externe”. Leancă nu a ezitat să-i mulţumească şefului său.

Este la fel de adevărat că Iurie Leancă exploatează insistent imaginea unor lideri europeni, cu care a stabilit relaţii atunci când activa în Guvern.

Fostul premier, nu pare a fi la fel de convins însă când este vorba de unirea cu România. Deşi, în perioada cât a fost premier s-a remarcat prin relaţiile bune cu oficialii de la Bucureşti. Într-un interviu acordat în 2013 postului de televiziune Antena 3 de peste Prut, Iurie Leancă, s-a arătat deranjat de poziţia unionistă a şefului de la Cotroceni, Traian Băsescu. „Avem nevoie de mesaje din afară ce vin să consolideze societatea Republicii Moldova și nu invers, să creeze anumite scindări în societate. Problema unirii nu este pe agendă, din punctul meu de vedere, astfel de abordări ne creează probleme suplimentare”, a declarat atunci Leancă. Într-un alt interviu oferit pentru mass-media de la Chişinău la începutul anului 2016, Iurie Leancă, susţine că, majoritatea populaţiei nu-şi doreşte unirea cu România, iar unica soluţie este integrarea europeană. “E adevărat că în Republica Moldova toate sondajele arată o creștere a adepților unirii, dar deocamdată aceștia nu depășesc 20%, iar unirea poate fi făcută în situații normale doar prin referendum. Deci nu văd cum ar putea evolua situația în perioada următoare astfel încât peste 50% din populație să vrea prin plebiscit să se pronunțe în favoarea unirii. Cred că e o evoluție interesantă de care trebuie să ținem cont și care vine pe fundalul crizei din Republica Moldova. Eu pornesc de la premisa că această unificare s-ar putea realiza cel mai armonios în contextul integrării noastre în UE: atunci nu ar mai fi nici frontiere, am avea uniune vamală și bancară, un întreg spațiu politic și juridic comunitar”.

“Jaful secolului” şi iresponsabilitatea unui “simplu prim-ministru”

Sub presiunea opiniei publice şi a dezvăluirii anchetelor, Iurie Leancă, a recunoscut în cele din urmă că a cunoscut despre neregulile din sistemul bancar. Ulterior, s-a demonstrat că fostul premier a reprezentat o verigă importantă sau cel puţin a fost folosit, în sustragerea mijloacelor financiare din rezervele valutare ale Băncii Naţionale. La 13 noiembrie 2014, cu doar două săptămâni înainte de scrutinul parlamentar, când toată societate era marcată de scandalurile dintre concurenţii electorali, la propunerea Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară, Guvernul Leancă adoptă Hotărârea secretă privind acordarea unor credite de urgență celor trei bănci aflate sub administrarea specială a Băncii Naționale a Moldovei. Potrivit documentului, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank au primit credite de urgență în sumă de 9,5 miliarde de lei de la BNM, garanția de stat fiind oferită de Guvern. După ce banii au ajuns în conturile celor trei bănci, au fost aplicate schemele de sustragere şi transferare în offshoruri.

Leancă, pledează nevinovat, aducând diferite argumente, uneori chiar contradictorii pentru a se desculpa. La o emisiune telivizată, Iurie Leancă, a dat de înţeles că, a îndeplinit anumite comenzi politice ”Nu eram decît un simplu prim-ministru”. La alte emisiuni a declarat că a legalizat acest împrumut pentru binele ţării: ”Am salvat mii de deponenţi, am salvat economia”.

Tot Leancă, a fost cel care a permis ruşilor şi lui Ilan Shor, concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău. Fostul său coleg de partid, Valeriu Streleţ, ajuns în 2015 pentru două luni în fotoliul de premier, a demarat o anchetă privind concesionarea Aeroportului, care aşa şi nu a fost dusă până la capăt.

Sergiu Mocanu, liderul Mişcării Antimafie, declara încă în martie 2014 că se pregăteşte fraudarea sistemului bancar, că principalul actor este Ilan Shor, care ar fi protejat de către Iurie Leancă: “Un caz foarte urât se produce acum în Republica Moldova. Ilan Shor, prietenul premierului, Iurie Leancă, vrea să vândă 25-30 la sută din acțiunile Băncii de Economii către o bancă de stat a Federației Ruse. Iurie Leancă a făcut lobby pentru Ilan Shor pe lângă liderul PLDM, Vlad Filat, pentru afacerile lui cu băuturi alcoolice în Republica Moldova. De asemenea, Iurie Leancă a fost cel care i-a dat lui Ilan Shor pașaport diplomatic, și tot el a dat ordin Ambasadei Republicii Moldova la Moscova să-i dea numere diplomatice lui Ilan Shor”. 

Jurnal.md scria în august 2016 că, Iurie Leancă, i-a cerut miliardarului George Soros, suma de 141.750 dolari pe când era premierul Republicii Moldova pentru a-i plăti pe patru dintre consilierii săi pe o perioadă de 8 luni, deşi aceştia deja primeau salarii din bugetul de stat. Portalul a făcut referinţă la documentele Fundaţiei Soros publicate de pagina dcleaks.com. Achitarea banilor pentru consilierii premierului Leancă s-a făcut mascat, prin intermediul unui institut din Germania, legile Republicii Moldova nepermiţând plata directă a consilierilor guvernamentali.

Cei patru consilieri remuneraţi cu câte 4200 de dolari în fiecare lună sunt Vladislav Kulminski, consilier pentru afaceri interne şi Transnistria, Valeriu Prohniţchi, consilier pentru probleme economice, Eugen Sturza, şeful de cabinet, şi Liliana Viţu, consilier pentru comunicare. 

moldnova.png

Fostul şef-adjunct al Serviciului de prevenire şi combatere a infracţiunilor de spălare a banilor din cadrul CNA, Mihail Gofman, a declarat în una din dezvăluirile sale de la emisiunea “Interpol” că, următorul care urmează a fi arestat în dosarul miliardului va fi Iurie Leancă.

Prognoza lui Gofman nu s-a adeverit, dar este adevărat că la puţin timp după declaraţia lui Gofman, Iurie Leancă, abandonează negocierile privind desemnarea candidatului comun şi dă curs invitaţiei de colaborare venite din partea PDM.

Este Iurie Leancă omul lui Vladimir Plahotniuc?

Despre Leancă s-a vorbit în repetate rânduri că ar fi controlat de către oligarhul de pe bulevardul Cantemir. Se presupune că, colaborarea dintre cei doi ar fi început odată cu începerea războiului dintre Plahotniuc şi Filat, care s-a soldat cu demiterea celui din urmă şi numirea lui Leancă la şefia Guvernului.

Iurie Leancă, ar fi făcut jocul vicepreşedintelui PDM şi atunci când s-a opus deciziei PLDM de a-l susţine la prezidenţialele din România pe Klaus Iohannis. Premierul de la Chişinău a participat la lansarea candidaturii apoi l-a susţinut activ pe omologul său, Victor Ponta, despre care se ştie că este în relaţii apropiate cu Plahotniuc. Leancă şi-a argumentat decizia prin aceia că “nici un politician din România nu a făcut atât de mult pentru Republica Moldova, cât a făcut Dl. Ponta”.

Părăsirea negocierilor cu PPDA şi PAS şi semnarea pactului cu guvernarea, la fel ne determină să credem în relaţiile secrete dintre Leancă şi Plahotniuc. Preşedinta PAS, Maia Sandu, a declarat recent în cadrul unei emisiuni că Iurie Leancă, înainte de a părăsi PLDM, a sfătuit-o să nu-l critice pe Plahotniuc, deoarece acesta este omul care va moderniza Moldova.

Deşi neagă acuzaţiile, observăm că Leancă se abţine să-l critice pe Plahotniuc, doar limitindu-se la comentarii de genul “Plahotniuc se confruntă cu un deficit de imagine”. Nici mass-media controlată de Plahotniuc nu s-a prea grăbit să sape sub Leancă.

Într-o postare de pe facebook din iulie 2016, Filat, îl menționează pe Iurie Leancă: „Îmi aduc aminte privirea domnului Iurie Leanca, cel care a făcut declarații împotriva mea la el acasă, pe 14 octombrie, într-o zi liberă, noaptea, pe întuneric, ca în 1937”.

Plaha-Leancă.png

Sursa: jurnal.md

Prezintă interes şi declaraţia lui Renato Usatîi, făcută la începutul lunii septembrie pe reţelele de socializare : "Plahotniuc lucrează serios ca anume Leancă să devină preşedinte. Există o presupunere că la o anumită etapă el îl va feri pe Marian Lupu şi îl va promova în această funcţie pe comodul Leancă. Cică el este neutru, e aşa verde, violet şi albastru. Astăzi jumătate din oficiul lui Leancă se laudă că el va fi preşedinte", a menţionat politicianul.

Milionarul cu “Jiguli” de 25 de ani

Iurie Leancă, locuieşte cu familia sa în oraşul Ialoveni, la cel mult 15 kilometri de la Chişinău, într-o casă cu două nivele de peste 230 de metri pătraţi.

Casa familiei Leancă.png

Casa familiei Leancă. Sursa: adevărul.ro

Imobilul apare pentru prima dată în declaraţia de avere pentru anul 2012 şi indică că, a intrat în posesia lui în urma unei donaţii.

Potrivit unei investigaţii efectuate de către Ziarul de Gardă, Familia Leancă locuieşte în această casă încă din anul 2008 şi că ar fi o donaţie din partea socrului.

Potrivit declarației de avere pentru anul 2015, Iurie Leancă deține două terenuri în valoare de peste 160 000 de lei, două imobile estimate la peste 760 000 de lei. Pe parcursul anului 2015,  din salariul de prim-ministru, a încasat 32 de mii 280 de lei, iar din cel de parlamentar, aproape 140 de mii de lei. Politicianul a mai câştigat peste 120 de mii de lei din activitatea ştiinţifică şi a beneficiat de o îndeminizaţie de peste 50 de mii de lei din partea Parlamentului. Leancă mai declară şi dobânzi bancare de peste trei mii de euro şi peste 700 de dolari.

Cel mai interesant moment din declaraţia de avere a lui Iurie Leancă, este că deputatul nu are mijloace de transport cu excepţia unui automobil de model “VAZ”, vechi de 25 de ani. Adevărul e că fostul premier nu a fost văzut la volanul unui astfel de automobil. 

leancă_auto.png

Sursa: shoc.md

Anterior, Iurie Leancă, a oferit pentru Ziarul de Gardă explicaţii despre averea sa: „În casă ne-am mutat în 2005 și nu în 2008, iar lotul a fost cumpărat de socrul meu încă de prin 1995. De atunci a început construcția. Dânsul a vândut apartamentul în 1998-1999 ca să poată construi și s-a mutat la noi cu traiul. Din 2001, când am plecat de la ASCOM, am avut un salariu bun ca să pot plăti pentru finisarea casei. În 2004, am vândut și apartamentul meu, ca să putem finaliza construcția. Din 2005, atunci când am plecat la Haga, m-am mutat în casa respectivă. Doar că atunci, fiind ocupat de plecare, n-am atras atenția că, de fapt, casa era scrisă după socrul meu. Ulterior, dânsul a făcut o donație pe numele meu”.

Potrivit portalului avere.md, declaraţiile depuse de Leancă în perioada 2009–2011, conţin informaţii incomplete despre proprietăţile acumulate până la data depunerii declaraţiei, fapt ce contravenea legislaţiei în vigoare. Legislaţia la acel moment era una confuză şi conţinea inadvertenţe care au generat practici neuniforme de declarare selectivă a proprietăţilor.

Contrar legislaţiei, Iurie Leancă, a omis să includă în declaraţia pentru anul 2009 venitul obţinut din urma unei eventuale vânzări a automobilului Audi 6, pe care îl deţinea la începutul anului 2009, conform declaraţiei depuse la CEC pentru 2007–2008. De asemenea, demnitarul nu a raportat despre achiziţionarea în anul 2009 a automobilului Mercedes E 220 CDI, contrar prevederilor legale de a declara toate bunurile procurate în anul de raportare.

În plus, Iurie Leancă nu a indicat valoarea automobilului marca VAZ-21063 în nici-una dintre declaraţiile sale din 2009 şi până în prezent.

Dacă e să facem o analiză a declaraţiilor de venit ale lui Iurie Leancă, constatăm că veniturile şi activele financiare încep să sporească odată cu venirea sa la şefia Guvernului.

leanca.jpg

Politică, Iurie Leancă
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii