Deși se numără printre cele mai sărace țări din Europa, în Moldova, afacerile cu jocuri de noroc, sunt în creștere. Legislația în domeniu este foarte permisivă, și oricine poate obține licență în domeniu, fără mare efort.

Pe lângă efectele psihologice și sociale provocate de cazinouri, statul are de suferit și pierderi bugetare (cel puțin așa afirmă) provocate de activitatea acestora.  

Milioane ratate de bugetul de stat: statul-da, afaceriștii-ba 

În Republica Moldova, cazinouri-le au apărut după destrămarea URSS și au fost scutite de taxe din 1998.

Actualmente, cazinouri-le nu sunt plătitoare de TVA (20%), fiind taxați doar jucătorii care câștigă, iar cazinouri-le achită doar licența pentru mesele și aparatele de joc.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi privind administrarea veniturilor publice, în perioada 2011-2014, peste 60 de cazinouri au fost scutite de impozitele pe venit și asta pentru că în cazul în care declari că înregistrezi pierderi în activitate, ești scutit de impozite, iar cazinourile așa și au făcut.

Ministerului Economiei declara că aceste scutiri sunt absolut legale. Dar președintele CC,  Serafim Urechean s-a arătat foarte nemulțumit de practica afaceriștilor cu jocuri de noroc: „Băi, noi suntem în ţara asta tâmpiţi cu totul. Suntem bolnavi de cap, măi, oameni buni. Înlesniri 80 de milioane de lei la jocurile de noroc, cazinourile, „bardacul” acesta care s-a implementat în ultimii ani şi în Chişinău. Oare chiar suntem trăsniţi cu leuca? Unele cazinouri lucrează fără venituri. Nu au venit, dar ei muncesc, săracii, în pierdere. Eu am vrut să văd astăzi vreun gentleman de la Ministerul Economiei, ce le este greaţă să vină la Curtea de Conturi, drăgălaşii de acolo. Astăzi oamenii mor fără medicamente, pentru că trebuie să le plătească în spitale, dar aici facilităţi. Lasă să audă cetăţenii în mama dracului, cum se guvernează ţara asta”. Urechean considera că scutirile de taxe pentru industria jocurilor de noroc este un non-sens. 

În urma publicării raportului, ex-premierul interimar, Gheorghe Brega a anunțat că facilitățile fiscale pentru cazinouri vor fi anulate, solicitând Ministerului Economiei și Justiției să propună modificări ale cadrului normativ pentru ajustarea regimului fiscal aplicat cazinourilor.

Într-un material publicat pe pagina napoleonpalace.md, ”Moldova considers a new tax on  casinos”, reprezentanții acestui business se arată nemulțumiți de inițiativa guvernului de a aplica noi taxe, menționând că statul a colectat din contul licențelor pentru cazinouri, de la 67 mln. lei în 2011, până la 92 mln. în 2013.

p1.jpg

Sursa: chisinau.hotels.md

De asemenea, în material se menționa că, reprezentanții cazinouri-lor consideră că acestea sunt benefice economiei, pentru că este un mijloc de atragere a turiștilor, iar alte mijloace statul nu are. În argumentarea acestei declarații, se menționa că 40% din clienții cazinouri-lor sunt străini, în special israelieni și turci, unde cazinouri-le nu mai există din 1998, dar și din Rusia și Ucraina, unde în anii recenți a fost restricționat business-ul din acest domeniu. Totodată, reprezentanții cazinouri-lor afirmă că clienții străini generează profituri și pentru companiile aeriene, cluburi și hoteluri.

De asemenea, în articol se mai menționa că în opt ani, licențele pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc au crescut de la 90 lei la 576 mii lei, iar licența pentru un aparat de joc pe an este de la 3600 la 23100 lei. Reprezentanții cazinouri-lor afirmă că anual achită cca 8 mln lei, bani care ajung în buget și susțin că și licența este o taxă.

Mai bine achită amenzi, decât autorizații și licențe

Pentru responsabilizarea cetățenilor în orice domeniu, amenzile ar trebui să fie mai mari decât taxele care se plătesc pentru o activitate sau alta. Dar nu este nici pe departe așa. Antreprenorilor le este uneori mai convenabil să plătească amenzile, decât licențele/autorizațiile. Potrivit Anexei nr. 1 la Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, cea mai scumpă licență este percepută pentru activitățile legate de jocurile de noroc, în special cele de întreținere a cazinourilor, care ajung până la 576 de mii de lei pentru fiecare masă de joc:

Genul de activitate

Cuantumul taxei,
în lei

1. Activitatea în domeniul jocurilor de noroc:

 

a) exploatarea automatelor de joc cu cîştiguri băneşti, cu excepţia celor indicate la lit.b)

23100 pentru fiecare unitate

b) exploatarea automatelor de joc cu cîştiguri băneşti de tipul American Roulette

128000 pentru fiecare unitate

c) depunerea mizelor la competiţii sportive şi de altă natură

28% din suma totală a mizelor acceptate

d) organizarea şi desfăşurarea loteriilor:

 

- momentane

28% din costul total anunţat al biletelor
de loterie

- cifrice

28% din costul total al biletelor de
loterie vîndute

e) întreţinerea cazinourilor

576000 lei pentru fiecare masă de joc

Acestea sunt sume destul de mari, în timp ce amenzile pentru desfășurarea activității fără licență, nu sunt pe măsură. Astfel, pentru desfăşurarea activităţii în domeniul jocurilor de noroc fără licenţă sau cu licenţa suspendată /retrasă, sau cu licenţa nevalabilă, persoanele cu funcție de răspundere plătesc amendă de la 100 la 200 u.c., iar persoanele juridice, de la 200 la 300 u.c.

Prețul licențelor îi determină pe unii antreprenori să deschidă cazinouri ilegale. Astfel de cazuri au fost de mai multe ori mediatizate. Descinderile oamenilor legii în mai multe cazinouri, în ultimii ani au scos la iveală mai multe cazuri de acest gen: funcționarea a 9 cazinouri neautorizate (august 2014), 16 cazinouri și săli de jocuri gestionate de persoane suspectate de neachitarea taxelor și impozitelor (septembrie 2015), cazinouri fără licență, care au prejudiciat statul cu 32 mln lei, protejate de poliție etc. 

3_casino_chisinau.jpg

Sursa: bloknot-moldova.md

În luna aprilie a acestui an, poliția capitalei a deconspirat un cazinou ilegal, camuflat într-un local din centrul Chișinăului, unde proprietarul putea afla ce cărți au jucătorii de poker, cu ajutorul razelor ultraviolete. Proprietarul localului câștiga din ”afacere” zeci de mii de lei zilnic, încasând câte 1 mie de lei de la fiecare jucător, pentru o partidă de poker.

Și cazinourile online trebuie autorizate. În 2015, a fost deconspirată o reţea de cazinouri online, care activau ilegal în Chișinău. Proprietarul reţelei era un cetățean din Israel, care ar fi fondat o firmă sub pretextul prestării consultărilor în domeniul IT, în aprilie 2011, dar aceasta gestiona jocuri de noroc online cu clienţi de peste hotarele ţării, fără a avea licență de activitate în acest domeniu. La fel au fost depistate încăperi improvizate cu aparate de joc speciale, dotate cu camere video de supraveghere online, rulete precum şi alte accesorii, fără a fi prezentate anumite acte de provenienţă sau origine.

Business dublu

Într-un articol realizat de Ziarul National, se arăta că, în fiecare cazinou există așa numiții cămătari, care activează cel mai probabil în parteneriat cu patronii cazinou-urilor. Astfel, atunci când văd că o persoană pierde toți banii aceștia le propun împrumuturi cu dobânzi foarte mari: ”dacă îți dau 10 mii de lei, mâine trebuie să le returnezi 18 mii” a declarat un jucător pentru sursa citată.

Înregistrează ”pierderi”, dar continuă să apară

Paradoxal, dar chiar dacă declară pierderi în activitate (pentru a ase eschiva de la plata impozitelor), numărul cazinourile crește. Potrivit unui material al Ziarului National, numărul sălilor de jocuri de noroc a ajuns să depășească numărul de farmacii și magazine. 

În Moldova operează cca 56 companii în acest domeniu, care gestionează cu mai multe unități – cca 381 săli de jocuri, dintre care 194 în Chișinău. Pe unele străzi din capitală sunt mai mult de 2 cazinouri, iar pe alte și câte 4. Potrivit paginii de facebook - Chișinăul Terminat, în centrul istoric al capitalei (bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, colț cu M. Eminescu: intersecția cu cel mai mare număr de cazinouri din Chișinău), pot fi văzute 5 cazinouri:

2016-06-10   

Acestea se află chiar în apropierea primăriei. În general, Chișinăul este numit micul Las Vegas și poate concura la capitolul jocuri de noroc cu cele mai mari orașe europene.

Într-un materialul publicat pe site-ul unui cazinou (napoleopalace.md) se menționează că în ultimii 10 ani, numărul cazinourilor a crescut de 5 ori și continuă să crească.

În prezent, în Parlament este înregistrat un proiect de lege care ar obliga scoaterea cazino-urilor în afara municipiu.

”Krîșa” afacerilor cu cazinouri 

Într-un material publicat de deschide.md în iunie 2015, se menționa că afacerile cu jocuri de noroc ar fi protejate de polițiști, procurori și judecători. Acest lucru a reieșit din nota de sinteză a SIS-ului, o copie a căreia a ajuns la redacția deschide.md. Astfel, potrivit notei, polițiști cu înalte funcții de răspundere protejează afacerilor cu jocurile de noroc. Între aceștia se regăsea și Gheorghe Cavcaliuc, pe atunci șef interimar al Inspectoratului Național de Poliție, și Veaceslav Trohin, fost colaborator al Direcției de investigare a fraudelor de la Inspectoratul Național de Investigații, dar și reprezentanți ai organelor fiscale (persoane din securitatea internă), metrologie (certificare), protecția consumatorului (control), dar și altele (autorizare, control licență).

Redacția menționa că, nota SIS a fost expediată Procuraturii și Centrului Național Anticorupție, fiind atașată la un dosar despre care nu se cunoșteau multe detalii.

Ca argument la faptul că afacerile cu cazinou-uri sunt protejate de persoane cheie din instituțiile de stat, autorii raportului notau că în privința cazinouri-lor nu se efectuau controale exigente, în timp ce, activitatea producătorilor și exportatorilor de producție agricolă a fost blocată, prin instrumente birocratice, controale de poliție, instalări de posturi fiscale, etc.

De asemenea, deschide.md nota că, în raportul SIS figurau și alte nume ale unor foști polițiști sau actuali procurori și judecători, care ar proteja activitatea unor cazinouri ilegale. Drept exemplu, au fost prezentate un local amplasat în capitală lângă ASEM, care ar fi protejat, din umbră, de procurorul sectorului Buiucani, Eduard Mașnic, și un cazino, amplasat în incinta Teatrului Eminescu, protejat de factori de decizie de la Curtea Supremă de Justiție. 

1.png

2.png

Pagini din raportul „Conotațiile jocurilor de noroc în contextul securității naționale”/ Sursa: deschide.md

Companiile din domeniu, nemulțumite de taxele locale

În Moldova există și o așa numită – Liga Antreprenorilor în domeniul Jocurilor de Noroc, asociație patronală republicană, înregistrată în ianuarie 2013. Asociația îl are ca președinte pe Israel SHNAIDER Vladimir. Liga își reprezintă membrii în relațiile cu autorități publice, inclusiv instanțe de judecată. Asociația a fost implicată în mai multe litigii de judecată, care aveau ca obiect taxele locale impuse de consiliile orășenești/municipale. În majoritatea cazurilor, dreptatea a fost de partea consiliilor.

În iunie 2014, Liga împreună cu ”Safir Family” SRL a avut un litigiu cu Consiliul orășenesc Orhei, legat de o decizie a Consiliului din decembrie 2013, în partea ce ținea de aplicarea din ianuarie 2014, a taxelor locale pentru activitatea din domeniul jocurilor de noroc (45 mii lei). Astfel, Asociația și compania solicitau suspendarea acestei prevederi. Prima instanță (Judecătoria Orhei) a satisfăcut cererea Asociației, suspendând executarea deciziei în privința taxelor pentru jocuri de noroc, dar Consiliul orășenesc a contestat decizia la Curtea de Apel Chișinău, care a casat decizia primei instanțe și a respins demersul Asociației.

În februarie 2014, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat o decizie asemănătoare într-un litigiu dintre Liga și președintele ei, Israel SHNAIDER împotriva Consiliului orășenesc Căușeni. Și de această dată, Asociația a solicitat suspendarea deciziei Consiliului în partea ce ținea de aplicarea din 2013, a taxelor locale pentru activitatea din domeniul jocurilor de noroc. Judecătoria sectorului Centru, susținuse demersul Ligii, dar Curtea de Apel, ulterior l-a respins.

În octombrie 2015, CSJ a judecat un alt caz asemănător. Liga antreprenorilor din domeniul jocurilor de noroc, SRL „Lift Prim”, SRL „Joc Total Prim”, SRL „Safir Family”, SRL „Bafta GC” și SRL ”Info Play” au chemat în judecată Consiliul municipal Chişinău şi Primăria Chişinău, solicitând anularea parţială a Deciziei CMC nr.3/2 din 29 martie 2013, şi anume a la rubrica legată de taxă - 15000 lei/fiecare aparat. Cauza a fost analizată inițial de Judecătoria Centru, care a admis cererea reclamanților și a anulat parțial anexa la decizia CMC, prin anularea sintagmei ”fiecare aparat”. Ulterior CMC, a contesta decizia la CA Chișinău, care a casat decizia judecătoriei Centru și a respins cererea de chemare în judecată, depusă de Ligă și companii, împotriva CMC. Decizia CA Chișinău a fost deja contestată de Ligă, la CSJ, care nu a admis recursul.

Recent (mai 2016), un litigiu asemănător a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. De această dată, „Liga antreprenorilor în domeniul jocurilor de noroc” şi SRL „Safir Family” au fost nemulțumiți de o decizie a Consiliului orăşenesc Cahul. În motivarea acţiunii, acestea au menționat că, prin decizia Consiliului Cahul din 26 decembrie 2013 au fost aprobate taxele locale pentru unităţile de prestări servicii legate de jocurile de noroc, ce urmau a fi aplicate în Cahul, în anul 2014 şi, anume, taxa anuală pentru suprafaţa unităţii „de la 0,0 m2 – 30 m2 (inclusiv) - 70000,00 lei/an” şi „mai mult de 30 m2 - 90000,00 lei/an”. Nefiind de acord cu valoarea taxei, Liga și compania s-au adresat la Consiliul, solicitând anularea prevederilor referitoare la cuantumul taxei şi reexaminarea acestuia, dar nu primise răspuns. Reclamanții au considerat că, valoarea taxei de stat locale stabilită este exagerată, nu corespunde condiţiilor social-economice existente și încalcă principiul egalităţii între contribuabili, indiferent de regiunea şi tipul activităţii în Republica Moldova. Ei mai menționau că, este ilegală şi majorarea taxei cu 10% pentru regim de activitate non-stop. Litigiul a fost inițial examinat de Judecătoria Cahul, care prin hotărârea din 4 martie 2015 a admis parţial acţiunea, anulând ca ilegal pct. 3 din decizia Consiliului în partea ce ţine de stabilirea taxelor locale pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc şi pct. 5 din anexa nr. 3 la decizie , şi, anume, sintagma „Notă: pentru regim de activitate non-stop, taxa anuală se majorează cu 10%”. Ulterior, Consiliul a declarat apel la Curtea de Apel Cahul, care a menţinut hotărârea primei instanţe. Astfel, consiliul Cahul a ajuns la CSJ, solicitând casarea deciziilor primelor 2 instanțe, lucru acceptat de înalta Curte.

Cea mai recentă inițiativă: Socialiștii vor să „falimenteze” cazino-urile din Capitală 

Potrivit deschide.md, consilierii municipali Chișinău din partea fracțiunii Partidului Socialiștilor au propus majorarea taxei pentru sălile cu jocuri de noroc din Capitală, în cazul în care acestea nu vor fi închise și direcționate în afara razei municipiului Chișinău.

Consilierul PSRM, Ion Ceban, a amintit că în Parlament este înregistrat un proiect de lege care ar obliga scoaterea cazino-urilor în afara municipiului, iar în cadrul CMC au fost organizate mai multe dezbateri în acest sens: „Dacă nu reușim în Parlament și CMC, soluția, pe care o vedem, este majorarea cu cel puțin 7-10 ori taxa pentru aceste întreprinderi, și, eventual, să găsim soluția să le direcționăm în alte părți. Le putem scoate din municipiu, principalul să fie voința politică. Priviți ce se întâmplă în centrul Capitalei, stau 3-4 cazino, unul peste altul, de parcă suntem într-o mahala mexicană”, a declarat Ceban.

  

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii