Decizia PDM de a-l desemna pe Marian Lupu drept candidat la prezidenţiale, a fost o surpriză pentru mulți. Chiar dacă Lupu este de jure, preşedinele partidului, se bănuia că Vladimir Plahotniuc, care este  prim-vicepreşedinte al PDM, va fi candidatul formațiunii. Nu mai este un secret că Lupu, care s-a compromis de mai multe ori, nu mai are popularitatea și credibilitatea de odinioară.

Cert este că Lupu îşi doreşte de mult să devină preşedinte, iar această obsesie l-a determinat pe parcursul ultimilor şapte ani să-şi schimbe concepţiile politice de câteva ori, de această dată afişându-se ca un pro-european înflăcărat.    

Calea de la comunism la democraţie şi obsesia pentru funcţia de preşedinte

Născut acum 50 de ani, într-o familie de intelectuali, unde a primit o educaţie aleasă, Marian Lupu pare să devină preocupat de cariera sa politică încă din tinereţe.

Лупу М.И..png

În anul 1988, în plină persetroikă gorbaciovistă şi mişcare de eliberare naţională pe întreg teritoriul URSS, Marian Lupu, la 22 de ani, intră în posesia biletului de membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. După absolvirea Universităţii de Stat din Moldova, urmează trei ani de aspirantură la prestiogioasă Academie de economie „Plehanov” din Moscova, de unde revine cu titlul de doctor în economie în anul 1991, imediat după proclamarea Independenţei Republicii Moldova. În scurt timp, Lupu reuşeşte să se angajeze în calitate de specialist principal la Departamentul de Relaţii Economice Externe din cadrul Ministerului Economiei, pe care ajunge să-l conducă peste şapte ani.

Odată cu preluarea puterii de către Partidul Comunştilor din Moldova, Lupu reuşeşte să se apropie de oameni importanţi din conducerea formaţiunii. La 24 mai 2001, Marian Lupu este numit în funcţia de ministru-adjunct al Economiei, iar la 5 august 2003, Vladimir Voronin îl avansează în funcţia de ministru.

Lupu si Voronin.png

Lupu și Voronin, sursa: publika.md    

Ulterior, Lupu, își continuă ascensiunea politică. La 6 martie 2005, este ales deputat în Parlament pe lista PCRM, iar la 24 martie, este ales preşedinte al Parlamentului, deşi nu era oficial membru al PCRM. În acea perioadă, obţine şi calitatea de membru al PCRM. Lupu se lăuda atunci că, cel puţin 90 la sută din valorile sale personale, coincid cu cele ale partidului. Valorile au coincis doar până în luna mai 2009, când liderul comunist nu-i înaintează candidatura pentru funcţia de preşedinte. Frustrat, Lupu părăseşte PCRM şi aderă la Partidul Democrat, preluând de la Dumitru Diacov funcţia de preşedinte al formaţiunii. Diacov l-a acceptat pe Lupu cel mai probabil pentru a-şi salva partidul, care la alegerile din aprilie 2009 nu a trecut pragul electoral, şi pentru a intra în posesia unui nou mandat de deputat.

În campania electorală pentru scrutinul din iulie 2009, Marian Lupu devine mascota PDM, cu sloganul „Războiul politic trebuie oprit”. PDM reuşeşte să intre în parlament, iar în urma  unor negocieri dure pentru formarea Alianţei de Integrare Europeană, lui Marian Lupu îi revine funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Cu toate acestea, Lupu, nu-şi vede visul împlinit, deoarece candidatura sa nu întruneşte numărul necesar de voturi.

În urma alegerilor parlamentare anticipate din 2010, Marian Lupu şantajează toate partidele care au trecut pragul electoral, ţinând în suspans atât politicienii, cât şi întreaga societate, privind formarea unei noi alianţe. PDM pendulează între PCRM şi cele două partide de dreapta, PLDM şi PL. „Păstrăm ușa deschisă pentru dialog și negocieri cu toate partidele politice. E firesc să fie așa, deoarece în lupta politică trebuie să ne ținem concurenții într-o stare de suspans”, declara atunci Lupu pentru postul public de televiziune  Moldova 1.

În perioada respectivă, câţiva funcţionari de rang înalt de la Moscova, inclusiv  Serghei Narîşkin, vizitează Republica Moldova, având mai multe întrevederi cu conducerea PDM. În cele din urmă, sub presiunea externă, PDM decide să facă alianţă cu PLDM şi PL, formând AIE-2. De data aceasta, negocierile pentru partajarea funcţiilor sunt şi mai dure. Partidului Democrat, adică lui Marian Lupu, îi revine funcţia de preşedinte al Parlamentului, dar şi de preşedinte interimar al Republicii Moldova. Lupu îşi vede parţial visul împlinit până în martie 2012, când se reuşeşte acumularea necesară de voturi pentru Nicolae Timofti.

Marian Lupu este singurul lider politic din Moldova cu funcție de conducere în cadrul Internaționalei Socialiste, fiind vicepreşedinte al acestei organizații mondiale a mișcărilor social-democrate de stânga. Amintim că, Partidul Democrat din Moldova este membru asociat al Partidului Socialiştilor Europeni, din anul 2015.

Marian Lupu şi problema limbii române

Încă o obsesie de-a lui Marian Lupu, pare să fie limba pe care o vorbește. Pe parcursul carierei sale, Lupu s-a identificat drept „moldovean” şi a militat pentru păstrarea glotonimului de „limbă moldovenească” în legea supremă a ţării. Această obsesie, l-a făcut pe politician să facă declaraţii controversate, uneori chiar ilare, care au provocat indignarea. În 2010, în cadrul unei emisiuni televizate, Lupu declară: „Din punct de vedere ştiinţific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic- limba moldovenească!”. Regretatul Constantin Tănase, avea să-l  parafrazeze mai târziu într-un editorial publicat în „Timpul”: „Ştiinţific, sunt un bou”.
Peste doi ani, Lupu renunţă la această declaraţie: „M-am răzgândit. Ştiinţific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească. Acele teze sunt susţinute de oamenii de ştiinţă, iar tot ce vine din ştiinţele sociale are puternice elemente subiective. Se ştie că istoria nu este fizică şi este scrisă de învingători. Iar dacă tezele sunt subiective,  înseamnă că sunt promovate în interese politice. Ştiinţa nu are nimic cu dreptul la autoindentificare etnică”.

Marian Lupu, împreună cu foştii colegi comunişti, s-a indignat  de decizia Curţii Constituţionale, care a decis că limba de stat este limba română, conform Declaraţiei de Independenţă, care are prioritate în fața Constituţiei.

 Lupu a propus chiar şi desfăşurarea unui referendum în anul 2015, pentru ca cetăţenii să decidă asupra denumirii limbii de stat.

Marian Lupu, până nu demult s-a pronuţat pentru relaţii durabile cu Federaţia Rusă.  „Este o mândrie pentru Republica Moldova că soldaţii ei au defilat în Piaţa Roşie”, declara în 2010 Lupu. 

Misterul celor „doi metri de bulbuci”

Deşi era unul dintre oamenii de încredere ai lui Vladimr Voronin, acesta s-a opus  în mod repetat, candidaturii lui Lupu pentru funcţia de preşedinte. Eugenia Ostapciuc, deputatul fracţiunii PCRM, ex- speaker al Parlamentului, i-a cerut liderului PDM, Marian Lupu, la 22 octombrie 2009, în sala de şedinţe a Legislativului, să-şi retragă candidatura la funcţia de preşedinte. „Am dreptul  moral să o cer, Marian Lupu ştie de ce”,  a declarat Ostapciuc. Marian Lupu  a refuzat să comenteze declaraţiile Eugeniei Ostapciuc, pe motiv că are angină şi febră şi că nu poate vorbi.

Între timp, pe culuarele puterii au început să fie tot mai des vehiculate zvonurile că Lupu ar suferi de epilepsie, dar că îşi controlează boala. Totuşi, în martie 2009, polticianul ar fi suferit un acces de epilepsie chiar în biroul preşedintelui Vladimir Voronin, în prezenţa unor oficiali ruşi. 

Ulterior, Voronin l-a etichetat pe Lupu ca „doi metri de bulbuci”.

Lupu1.pngPrima dată, Voronin a declarat public că,  Lupu ar suferi de epilepsie, în campania electorală din noiembrie 2010, sugerând, în felul acesta, că liderul democraţilor ar fi incompatibil cu funcţia de şef al statului.

Un an mai târziu, Voronin oferă mai multe amănunte într-o conferinţă de presă: „A căzut pentru că l-a apucat boala asta, cum se cheamă, Doamne fereşte, chiar în prezenţa mea. Numai mulţumită  unei persoane care era acolo l-am ridicat de sub masă, că eu nu puteam să-i ridic nici o mână”.

Chiar dacă acesta este principalul motiv invocat de către şeful comuniştilor că nu l-a admis pe Lupu la preşedinţie, Voronin l-a atacat ân presă pe discipolul său de câte ori a avut ocazia.   

Marian Lupu, a dezminţit afirmaţiile lui Voronin. Atunci când a fost desemnat candidatul majorităţii parlamentare pentru funcţia de preşedinte, a prezentat un certifcat medical prin care demonstra că este sănătos.

Marian Lupu şi evenimentele din aprilie 2009

Marian Lupu, a decla­rat în repe­tate rân­duri, că a urmă­rit la 7 aprilie van­da­li­ză­rile din biroul său din Parlament. Deşi a fost obligat s-o facă, speakerul de atunci nu a intervenit pen­tru a opri dez­as­trul. Lupu a mărturisit mai târziu că primise un mesaj din stradă, cerândui-se să iasă în pragul Parlamentului, ca să-şi ceară iertare în genunchi.

Iniţial, Lupu a declarat presei că nu cunoaşte cu exactitate ce s-a întîmplat la 7 aprilie 2009, deoarece Voronin începuse să-l neglijeze şi l-a scos din circuitul informaţional. În martie 2011, după ce este audiat de procurori în dosarul „7 aprilie”, Marian Lupu declară că a fost o lovitură de stat şi a criticat acţiunile judecătorilor şi poliţiştilor din perioada respectivă, menţionînd că ilegalităţile au fost comise de către forţele de ordine în urma unor comenzi politice.

Rudele şi intersele de partid ale lui Marian Lupu

Fiind un jucător politic important, Marian Lupu, nu rămâne indiferent faţă de rude şi în special, faţă de persoanele fidele lui şi partidului.

Cel mai elocvent este cazul Alei Popescu, naşa de cununie a cuplului Lupu, care în perioada comunistă a fost preşedinte al Curţii de Conturi, după care preşedinte al Secretariatului Parlamentului.

Ala Popescu .png

În vara anului 2016, Ala Popescu este numită în funcţia de membră a Curţii de Conturi, însă, din motive necunoscute, renunţă şi revine la funcţia din Parlament. În perioada în care Popescu este secretar general al legislativului, au loc schimbări de cadre din aparatul Parlamentului, multe funcții fiind ocupate de persoane loiale PDM-ului.

În timp ce deţinea interimatul de preşedinte al Republicii Moldova, Marian Lupu l-a  graţiat pe Leonid Balan, liderul organizaţiei din raionul Rezina a Partidului Democrat, condamnat în 2007 pentru că ar fi comis mai multe încălcări ale legii în cazul înstrăinării unor bunuri ale fostei cooperative agricole „Hlinaia”.

Leonid Balan.png

Leonid Balan. Sursa: Mediasurse.md 

Precizăm că Balan a finanţat considerabil PDM în campania electorală din 2010. Odată cu graţierea lui Balan, îi este ridicată interdicţia de a ocupa funcţii publice.  

Marian Lupu nu a trecut cu vederea nici pe unele angajate ale Parlamentului. În 2009, ăn timp ce se afla în funcţia de preşedinte al Parlamentului, Marian Lupu a semnat o dispoziţie prin care cinci per­soane, anga­jate în cadrul Apa­ra­tu­lui Par­la­men­tu­lui - Stela Jan­tuan şi Mari­ana Zolotco, con­si­li­e­rele lui Marian Lupu, Elena Gâncu, şefa Can­ce­la­riei Par­la­men­tu­lui, Rodica Pri­să­cari şi Angela Cra­so­vs­chi, contabilă-şefă a Legi­sla­ti­vu­lui – au primit apartamente achitate din bugetul Legislativului, deşi acestea aveau locuinţe. Mari­ana Zolotco şi Stela Jan­tuan au fost incluse ulterior în lista electorală a PDM pe locu­rile 12 şi 15.  

Marian Lupu a figurat cel puţin de două ori în Lista neagră a candidaţilor la funcţia de deputat, întocmită de către Iniţiativa civică pentru un Parlament curat. Motivele includerii în această listă au servit un raport al Curţii de Conturi din 2002, care a arătat că Lupu, activând în cadrul Ministerului Economiei şi Reformelor a admis „încălcarea actelor normative în vigoare, lipsa analizei proceselor de implementare a proiectelor finanţate de către organizaţiile internaţionale, implementarea şi monitorizarea nesatisfăcătoare a proiectelor de asistenţă tehnică, organizarea şi coordonarea insuficientă a activităţii Reprezentanţelor comercial-economice ale Republicii Moldova peste hotare”.

Un alt motiv a fost faptul că, Marian Lupu, deţinând funcţia de ministru-adjunct al Eonomiei, a încercat să promoveze interesele Uzinei metalurgice de la Rîbniţa, controlată de regimul separatist de la Tiraspol. Cazul a fost discutat la Consiliul coordonator de luptă cu corupţia, convocat de preşedintele V. Voronin. În 2007, în perioada campaniei electorale pentru alegerile locale, Marian Lupu  a fost atenţionat de Comisia Electorală Centrală să nu mai utilizeze funcţia pe care o deţinea pentru promovarea candidaţilor Partidului Comunist, iar în campania electorală din 2009, Marian Lupu a utilizat maşina de serviciu, escorta şi echipele de securitate în interesul partidului, contrar prevederilor legislaţiei electorale. 

La solicitarea lui Marian Lupu, Parlamentul a scos din ordinea de zi un raport al Curţii de Conturi pentru anii 2007-2009 privind privatizarea la preţuri derizorii de către Vladimir Plahotniuc a hotelului „Codru”, în urma căreia statul a fost prejudiciat cu 161 de mii de lei. Potrivit raportului Curţii de Conturi, imobilul a fost vândut lui Plahotniuc contra sumei de 3.988 lei pentru un metru pătrat, în timp ce preţul real constituia cel puţin 16.821 lei conferenţia. Astfel, Curtea de Conturi a stabilit că din vânzarea imobilelor deţinute de ÎS „Codru”, statul urma să încaseze, cel puţin, 212 milioane lei.

Lupu si plahotniuc.png

Lupu și Plahotniuc, sursa: independent.md

Despre modestia lui Marian Lupu

Judecând după declaraţiile de avere, Marian Lupu pare a fi unul dintre cei mai modeşti politiceni din conducerea ţării. Veniturile familiei Lupu constitue salariul de parlamentar al lui Marian Lupu, de 162 de mii de lei pe an şi salariul de conferenţiar universitar al soţiei, care constitue 23400 de lei pe an. 

Totodată, Lupu, declară că are în proprietate un apartament de 136 metri patraţi pe strada 31 august din Chişinău, cu valoarea cadastrală de 1.2 mln de lei, procurat în anul 2002. La aceiaşi adresă, Lupu mai declară un garaj de 18 metri pătraţi.

Lupu locuința.png

Declaraţiile de avere şi interese, arată că familia Lupu, nu deţine în proprietate alte imobile, automobile sau acţiuni în afaceri.

Pe de altă parte, s-a descoperit că Marian Lupu, are afaceri comune în România cu magnatul Sorin Ovidiu Vântu. Este vorba despre off-shorul Alianţa moldo-română Solidaritatea Limited, fondată în anul 2006, în paradisul fiscal Insulele Virgine Britanice. Solidaridate Limited, cu cifra anuală de afaceri de 300 de milioane de dolari, controlează mai muţi producători de vinuri din Moldova, precum şi societăţi imobiliare din Europa de Est. 

Solidaridate Limited_Lupu.png

Solidaridate Limited_2.png

Presa din România scria în 2010 că, Sorin Ovidiu Vântu şi Marian Lupu ar deţine împreună site-ul în limba rusă yaza.md, înregistrat pe MoldNet, cu un conţinut pro-comunist.

Curentul.png

Este cunoscut faptul că anume Sorin Ovidu Vântu, a deschis la Chişinău postul de televiziune Publika TV, iar când acesta s-a confruntat cu probleme financiare, televiziunea a fost preluată de Vlad Plahotniuc.

Jurnaliştii de investigaţie de peste Prut au mai scris că, Marian Lupu, ar deţine acţiuni într-o companie imobiliară din Bulgaria, Mirela Real Estate SRL, cu sediul în staţiunea balneo-climaterică Sandanski, str. Vassil Kunchev nr. 4, la poalele munţilor Pirin. Politicianul moldovean ar deţine aici şi 12 hectare de teren în valoare de cel puţin 6 milioane de euro.

Marian Lupu, nu a comentat niciodată aceste informaţii. În schimb, liderul PD s-a lăudat că el poartă costume de la fabrica Ionel, care sunt accesibile ca preţ şi susţine astfel producătorul autohton. Designerul vestimentar din Chişinău, Constanţa Balaban, susţinea într-un interviu pentru presă că, dintre politicienii moldoveni cele mai scumpe costume par a fi cele ale lui… Marian Lupu.

Lupu_selfie.png

Răzbunările şi gesturile obscene ale lui Marian Lupu

Pentru Lupu nu sunt străine gesturile obscene şi înjurăturile tari, pe care nu se sfieşte să le lanseze în public, uneori chiar şi în Parlament.

Peste câteva zile Lupu a oferit explicaţii: „Ceea ce unor li s-a părut un gest obscen, nu a fost decât o imitare a modului în care dai pinteni unui cal sau schiezi". 

Marian Lupu nu s-a reţinut de la gesturile obscene nici la o întâlnire cu alegătorii din 2010, la o fabrică din Bălţi. 

Lupu_fuck.png  

Sursa: hotnews.md

Mai mult, Lupu a fost surptins pronunânţând şi cuvinte necenzurate în şedinţa Parlamentului, cum ar fi “bl..di”.

Politicianul însă nu este la fel de tolerant cu cei care îl atacă cu gesturi obscene. Activistul Anatol Mătăsaru, care a protestat în 2013, prin instalarea în faţa Procuraturii Generale a machetei de doi metri a unui falus, cu portretul lui Lupu lipit în vârf, a fost condamnat de către justiţia controlată de PDM, la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru huliganism. 

Falos_actiune.png

Nu l-a iertat Lupu, nici pe fostul său coleg de partid, Grigore Petrenco, pe care l-a îmbrâncit  chiar în timpul şedinţei în plen a Parlamentul, în ajunul Crăciunului din 2013. Lui Marian Lupu nu i-a plăcut replica indecentă pe care i-a adresat-o comunistul.


Politică, Marian Lupu, PDM
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii