Patru judecători au demisionat benevol din sistem, iar preşedintele Nicolae Timofti a dat curs cererilor de demisie ale acestora. Decretele șefului statului au fost publicate în Monitorul Oficial de vineri, 11 noiembrie 2016.

Valentin Trișnevschi a declarat că pleacă din cauza reorganizării instanțelor

Unul dintre decretele semnate de Timofti îl vizează pe magistratul Judecătoriei Fălești, Valentin Trișnevschi. În vârstă de 54 de ani, Trișnevschi și-a început cariera profesională în 1987, în calitate de inspector al poliţiei economice a CP Călăraşi. A urmat activitatea ca anchetator superior al DA a MAI al RM, jurist în SRL „Codru” și avocat al biroul individual de avocaţi „Valentin Trişnevschi”.

Cariera de judecător, Trișnevschi a început-o în 2004, când a fost numit magistrat la Judecătoria Fălești, pentru un termen de 5 ani. În 2009, magistratul a fost numit vice-președinte al instituției pe un termen de 4 ani, iar în 2010 – președinte, pentru același termen. În 2014, Trișnevschi devine președinte interimar la aceeași instanță.

Pe 1 noiembrie curent, CSM a propus Președintelui Timofti, eliberarea din funcție a lui Trișnevschi, la cererea judecătorului. Magistratul a anunțat atunci că pleacă din funcția de judecător din cauza reorganizării instanțelor și că va fi nevoit să facă naveta zilnic, aproximativ 70 de kilometri, însă nu a spus dacă renunță și la funcția de președinte de instanță, pe care o deține prin interimat.

Dintre colegii care au fost eliberați recent, Trișnevschi pare să aibă cele mai puține apariții în scandaluri publice. De asemenea, hotărârile adoptate de către acesta, nu au fost obiect de examinare la CEDO.

În 2015, acesta a judecat cazul activistului Anatol Mătăsaru, învinuit că a înjurat-o pe judecătoarea Maria Malanciuc.

Potrivit ultimei declarații de avere, Trișnevschi deține un apartament la sol în valoare de circa 60 mii lei, procurat în 2007 și un automobil de model Renault Megane, în valoare de circa 80 mii lei, procurat în 2013. Magistratul a declarat și datorii de peste 400 mii lei, contractate în perioada 2013-2015. Venitul familiei în ultimul an de raportare a fost de peste 200 mi lei.

Iurie Palade – judecător pentru mai puțin de un an

Un alt judecător eliberat din sistem, în baza cererii de demisie este magistratul Judecătoriei Cimișlia, Iurie Palade.

magistrat.md.jpg

Iurie Palade/ Sursa: magistrat.md

Magistratul a fost numit în această funcție, în iunie 2015, pentru un termen de 5 ani, deși în 2014 a obținut doar media de 6 la examenul susținut la Institutul Național al Justiției.

În cariera sa, Palade a mai activat în cadrul Departamentului Juridic CS „Mercur”, secției de analiză și avizare juridică a Cancelariei de Stat. De asemenea a avut stagii la Procuratura Briceni, a fost cadru didactic la 2 Universități și membru al Uniunii Avocaților.

Pe portalul magistrat.md, un utilizator l-a acuzat pe Palade că ar fi un judecător „ingrat, incompetent și corupt” și că din cauza lui și corupției, a devenit oficial „prima persoană din RM condamnată la 6 luni de pușcărie cu executare pentru art. 320 CP”.

În 2012, Palade a fost avocatul polițistului Radu Starinschi, acu­zat de mal­tra­ta­rea lui Ser­giu Cre­ţu, în timpul evenimentelor din apri­lie 2009. Polițistul a fost declarat ulterior nevinovat.

În ultima declarație de avere, Palade a indicat 3 terenuri, un apartament, o casă de 400 mp și 5 automobile. Magistratul nu a indicat valoare nici la unul dintre aceste bunuri, dar a indicat o datorie de 25 mii de euro și un venit de peste 200 mii lei. O parte din aceste bunuri se află în România.

Se pare că funcția de judecător nu a fost pe placul lui Palade, activitatea lui în sistem fiind foarte scurtă.

Oleg Cojocari a decis să părăsească sistemul după 10 ani de activitate

Oleg Cojocari este un alt magistrat eliberat din funcție printr-un decret din 7 noiembrie curent. Acesta activa în instanța din Criuleni.

Cojocari activează în sistemul judecătoresc de 10 ani. Acesta a fost numit în funcție de judecător de instrucție în 2006, iar în anul curent, CSM a propus eliberarea lui, în temeiul cererii de demisie.

Ca și în cazul lui Trișnevschi, hotărârile adoptate de Oleg Cojocari, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit ultimei declarații de avere, Cojocari a avut în 2015 un venit de peste 200 mii lei. Acesta a mai declarat 2 apartamente, obținute înainte de a deveni judecător și 2 mașini, obținute în 2007 și 2013. Judecătorul a mai indicat că a contractat în ultimii doi ani, datorii de peste 100 mii lei și circa 25 mii euro. Cu un an înainte, Cojocari declarase că primise o donație de 12 mii de euro, fiind astfel vizat în investigația portalului Anricorupție. MD „Judecătorii cu lipici la donații”.

Tatiana Duca nu a dorit să explice de ce pleacă din sistem

Judecătoarea Curții de Apel Bălți, Tatiana Duca, activează în sistemul judecătoresc din 1991. Activitatea profesională aceasta a început-o în 1980, în calitate de grefieră la Judecătoria populară din raionul sovietic, or. Chişinău. Ulterior a activat ca secretară pe dosarele penale la Judecătoria din raionul sovietic, iar în 1991 a fost numită judecător la Judecătoria Şoldăneşti. În 2000, magistrata a fost transferată la Tribunalul mun. Bălţi, actuala Curte de Apel, unde a activat până în prezent.

Spre deosebire de colegii de breaslă, despre care am scris mai sus, Tatiana Duca a apărut în mai multe investigații jurnalistice.

duca_tatiana.jpg

Tatiana Duca/ Sursa: magistrat.md

Astfel, magistrata CA Bălți a apărut în investigația ZDG „Judecătorii cu nouă vieți”, în care se arăta că în 2008, aceasta urma să ajungă vice-președinte la CA Bălți, însă candidatura ei a fost respinsă de președintele de atunci, Vladimir Voronin. Motiv al respingerii a servit un dosar examinat de judecătoare în 2004, prin care Biroul Vamal Nord a fost obligat să achite unei companii private 1,35 mln euro drept prejudiciu moral în urma unui litigiu. Ulterior această hotărâre a fost anulată de instanțele superioare. Chiar dacă nu a ajuns vice-președinte al CA Bălți, Duca a continuat să activeze ca judecător în această instanță.

O altă investigație în care Duca a fost vizată, a fost investigația „Judecători cu case „fără preț” și pământuri „fără valoare””, realizată de Moldova Curată, care arăta că în 2012, judecătoarea a dobândit de la Consiliul municipal Bălţi un teren aferent casei de locuit cu suprafaţa de 0,08 ha, fără a indica şi valoarea acestuia. 

Tatiana Duca a mai fost vizată și în articolul „Dinastii de judecători”, potrivit căruia, magistrata a cerut înma­tri­cu­la­rea fii­cei sale, Zinai­da Duca, la Facul­ta­tea de Drept a Uni­ver­si­tă­ţii de Stat „Ale­cu Rus­so” din Bălţi.

Totuși, hotărârile judecătoarei Duca, ca și în cazul celorlalți colegi, nu au fost obiect de examinare la CEDO, dar, două hotărâri ale completului de judecată din care judecătoarea a făcut parte, au fost identificate ca obiect de examinare la Curte.

Potrivit ultimei declarații de avere, Tatiana Duca a avut în 2015 un venit de circa 500 mii lei. Judecătoarea a mai declarat 2 terenuri, o casă de locuit și un automobil de circa 100 mii lei, procurat în 2015.

După ce CSM a propus președintelui Timofti, eliberarea Tatianei Duca din funcție în baza cererii de demisie a acesteia, judecătoarea nu a explicat motivul deciziei de a pleca din sistem.

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii