Începând cu 2005, Moldova a început a fi transformată în spălătorie regională de bani, scrie organizația anti-corupție Transparency Moldova. Potrivit sursei, sectorul financiar și cel bancar a fost afectat de probleme indiferent de regimurile şi partidele aflate la guvernare și a fost utilizat pentru stoarcerea resurselor financiare din rezervele Băncii Naţionale în 2014, furtul miliardelor și transformarea lor în datorie publică, în anul curent.

În comunicatul organizației se arată că ultimele evenimente din sectorul financiar, arată 2 etape diferite de accentuare a problemelor sectorului, care la un moment dat s-au intercalat:

2005-2014 – spălarea banilor prin sistemul bancar, cu ajutorul sistemului judecătoresc şi sub protecţia/îndrumarea/ghidarea celor de la putere;

2014-2016 – furtul miliardelor din sistemul bancar, inclusiv din BNM și transformarea lor în datorie publică.

Transformarea Moldovei în spălătorie regională de bani a fost favorizată de grupuri de interese, prin mai multe schimbări de ordin legislativ.

În comunicat este amintit cazul Băncii de Economie, care era deținută majoritar de către Stat. În 2011, asupra celor 18,5% ale băncii a avut loc un atac raider pentru preluarea acțiunilor.

Astfel, BEM a fost controlată periodic de către stat, iar la anumite perioade – de către grupuri de interese intrate netransparent în acționariatul său. Pentru a lipsi statul de pachetul majoritar, BEM a fost atacată în două etape diferite. Prima dată (până în august 2012), scopul atacului a fost declararea neconstituționalității a 2 hotărâri de Guvern, iar ca urmare, statul a devenit acționar minoritar, însă acest scenariu a fost anulat. A doua oară (septembrie 2012 - septembrie 2013), scopul a fost decapitalizarea BEM. În acest sens au fost simulate probleme financiare care au determinat statul să cedeze controlul asupra BEM – fapt realizat în septembrie 2013.

Transparency menționează că listă băncilor din Moldova, implicate în scheme de spălare a banilor este în creștere.

Potrivit organizației, din iunie 2014 a început trecerea de la spălătorie regională, la furtul miliardelor din sectorul bancar local, cu implicarea, susţinerea şi coordonarea instituţiilor, conducătorilor acestora şi oamenilor politici.

Astfel, din iunie 2014, în lipsa unei supravegheri speciale instituite de BNM, BEM începe atragerea masivă a depozitelor bancare de la populaţie, oferind cele mai mari dobânzi, pentru a cere ulterior credite de urgență de la BNM.

Peste câteva luni, au loc modificări ale legislaţiei bancare şi financiare. Deja în  noiembrie 2014,  guvernul Leancă alocă secret 9,6 miliarde lei de la BNM celor trei bănci (BEM, Banca Socială şi Unibank). Potrivit Transparency, decizia a fost luată contrar legislației, întrucât nu a fost instituit nici organul abilitat să declare situații de criză, și nici criza nu a fost anunțată oficial.

Mai mult ca atât, instituțiile de stat au acționat și coordonat în complicitate deciziile în privința problemei din sector. Astfel, în aceeaşi zi, pe 27 noiembrie 2014, BNM instituie administrare specială; CSJ întoarce statului poziţia de acţionar majoritar la BEM, iar Consiliul Concurenţei iniţiază o investigaţie privind ajutorul de stat acordat de BNM celor 3 bănci. Prin aceste acțiuni concertate, statului i-au fost transmise datoriile şi gaura de la BEM.

Prin a doua decizie secretă, în martie 2015, guvernul Gaburici a alocat încă 5,4 miliarde lei pentru acoperirea şi achitarea depozitelor persoanelor fizice.

Ca urmare, au avut loc extragerea miliardelor din băncile comerciale, iar apoi şi extragerea din rezervele valutare ale BNM. Găurile financiare au fost trecute din nou pe seama statului, și respectiv a cetățenilor, sub formă de povară fiscală, prin asumarea răspunderii, de către guvernul Filip, pe 26 septembrie curent.

Printre consecințele acestei măsuri, Transparency menționează: triplarea datoriei interne de stat de la 7,2 miliarde lei, la peste 22 miliarde lei și costuri bugetare de 25 miliarde lei, pentru stingerea şi deservirea celor 13,34 miliarde lei, în următorii 25 de ani. 

Drept concluzie, experții organizației menționează că riscurile de fraudare a sistemului financiar persistă, iar parte ale aceluiaşi scenariu pot fi și alte instituţii financiare (nu doar instituții bancare, dar şi de asigurări, leasing şi asociaţii de economii şi împrumut). 

„Banii cetăţenilor încredinţaţi acestor entităţi sunt în pericol, în mare parte, din cauza complicităţii autorităţilor statului cu diferite grupuri de interese care administrează fluxurile financiare din Republica Moldova”, este concluzia organizației.

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii