Vladimir Voronin – al treilea președinte al Republicii Moldova. În această funcție a obținut două mandate: în 2001 și 2005. În acea perioadă, Partidul Comunist era forța politică care deținea puterea în stat. În 2009, odată cu plecarea unor importanți membri din partid, numărul mandatelor din parlament s-a micșorat și acum PCRM-ul este în minoritate. Ne-am amintit cele mai importante evenimente și acțiuni ale președintelui Vladimir Voronin, care au influențat atât cariera sa politică cât și viața cetățenilor din Moldova.

PCRM: de la cea mai mare putere politică la minoritate

Partidul comunist există de mai bine de douăzeci de ani și este unicul partid comunist din fosta Uniune Sovietică care a  fost în măsură să se întoarcă la putere, după prăbușirea URSS-ului.

Cel mai mare succes, partidul l-a înregistrat la alegerile parlamentare din 2001, când PCRM-ul a obținut 50,07% din voturi și 71 de locuri în parlament din 101. Acest fapt a permis partidului să-și formeze propria guvernare și să-l aleagă pe Voronin în calitate de președinte a Moldovei.

La alegerile din 2005, PCRM a obținut 45,98% din voturi și respective 56 fotolii de deputați iar Voronin a fost reales în funcția de președinte al RM.

La alegerile din 5 aprilie 2009, PCRM a obținut 49,48% voturi și 60 de locuri în parlament. Atunci partidului i-a lipsit un singur vot ca să aleagă președintele de sine stătător. În rezultatul s-a instalat o criză politică iar la 29 iulie 2009, a fost numite alegeri  parlamentare anticipate.
La câteva săptămâni , înainte de alegeri, Marian Lupu , unul dintre liderii Partidului Comunist, a anunțat că „nu vrea să participe la jocurile murdare ale PCRM " și a părăsit partidul aderând la Partidul Democrat din Moldova (PDM).

La alegerile anticipate comuniștii s-au ales cu 48 de mandate în parlament, adică 44,69% din voturile alegătorilor, ne mai fiind „marea majoritate” ei au trecut în opoziție contra altor 4 partide reunite în „Alianța pentru Integrare Europeană” care au format majoritatea parlamentară din  această alianță făceau parte: Pl, PDM, PLDM și Alianța Moldova Noastră.

Următoarea mare pierdere a PCRM  este asociată cu plecarea din partid a deputaților Vladimir Țurcan , Victor Stepaniuc , Ludmila Belcenkova și Valentina Guznac . Vladimir Voronin a declarat atunci că plecarea  celor patru deputați din fracțiunea PCRM nu produce nici o deteriorare în partid, ci dimpotrivă , creează condiții mai favorabile pentru activitate.

 „Am scăpat de gunoi, de murdărie, de oameni care niciodată nu au fost demni de echipa nostră”, – afirma Voronin.

După alegerile parlamentare  anticipate din  28 noiembrie 2010, PCRM a câștigat 39,34% din votul populației și 42 mandate de deputat. După un an încă 3 comuniști au părăsit PCRM-ul: Igor Dodon, Zinaida Grecianîi și Violeta Abramciuc. După încă jumătate de an pleacă și Vladimir Mișin, Oleg Babenco și Tatiana Botnariuc. În anul 2012, în partidul Socialiștilor, condus de fostul comunist Igor Dodon, s-a mutat Ion Cheban. În decembrie , Sergiu Sârbu pleacă în PDM. În 2014, pierderile au continuat, pentru violarea statutului au fost excluși din partid  Grigori Petrenko și Alexander Petkov, printre ultimii dintre cei plecați se numără și ideologul Mark Tkaciuk .

La alegerile parlamentare din 2014, PCRM a obținut 17,48% din voturi și 21 fotolii de deputat. În decembrie 2015 încă 14 deputați părăsesc fracțiunea PCRM. În momentul actual în parlament au rămas 7 deputați comuniști. Vladimir Voronin s-a arătat indignat de faptul că Adunarea CSI Inter-Parlamentară a acordat la 3 iunie foștilor deputați PCRM, Vladimir Vitiuc, Violeta Ivanov și Anatoli Zagorodni, ordinul Asociației Deputaților Ex-comuniști. Acești trei foști membri PCRM se numără printre cei 14 deputați care au părăsit fracțiunea aderând la „platforma social-democrată". Liderul comunist a apelat la șeful IPA Valentina Matvienco, printr-o scrisoare, în care a scris că acest „trio", în decembrie 2015, au trădat Partidul Comunist pentru o sumă mare de bani  și s-au mutat în coaliția de guvernământ. Coaliție, care are o politică ce tinde să distrugă statul moldovenesc și vrea să se unească cu România, totodată optând pentru aderarea Republicii Moldova la NATO și UE".  Voronin accentuează faptul că  foștii comuniști împreună cu actuala coaliție de guvernare tind să eradicheze tot ce ține de Rusia: reduc instruirea în limba rusă, închid școli și lichidează grupele cu predare în limba rusă din universități.

Vladimir Voronin a mai declarant că decorarea acestor deputați a produs un val de nedumerire în rândurile simpatizanților partidului atât și printre oamenii obișnuiți, iar această decizie nu a fost discutată cu nimeni în Moldova .

Motivele pentru care „dezertorii" au ieșit de sub aripa lui Voronin, a fost numite „jocurile politice ale conducerii  PCRM", „dictatura lui Voronin", „lipsa de discuții în partid", „refuzul de a împărți puterea cu alți lideri politici" și altele. Cu toate acestea, Vladimir Voronin, consideră că „Partidul Comunist este singurul partid care și-a păstrat poziția promoldovenească de dezvoltare a țării . "

Voronin și Planul Kozak

Fostul președinte este acuzat de eșecuri politice în politica externă cât și cea internă.

Voronin ar fi avut toate șansele să rezolve problema transnistreană. Proiectul de rezoluție a conflictului transnistrean a fost elaborat în 2003, de către șeful adjunct al Administrației Prezidențiale a Federației Ruse, Dmitri Kozak. Potrivit lui, Moldova a devenit „federație asimetrică", iar Transnistria și Găgăuzia ar fi primit statut autonom cu dreptul de a bloca proiectele de lege nedorite .

În ajunul semnări la 25 noiembrie 2003, Vladimir Voronin, născut în stânga Nistrului, a refuzat memorandumul. Declarând atunci că scopul ascuns al actului fiind recunoașterea independenței Transnistriei.

Voronin a mai spus că una dintre condițiile memorandumului a fost introducerea până în 2020 pe teritoriul Moldovei a trupelor rusești. Fostul Președinte al Republicii Moldova, ar fi aflat despre aceasta cu doar câteva ore înainte de semnarea prevăzută. „A fost o surpriză de ultima oră. Și, în mod firesc, am fost investit în funcția de președinte cu mâna pe Constituție, care indică în mod clar statutul neutru al statului– în nici un caz nu puteam semna așa ceva. Și chiar dacă aș fi semnat Curtea Constituțională ce ar fi făcut? Ar fi anulat" - a explicat Voronin.

În mass-media se vehicula faptul Voronin a refuzat să semneze „memorandumul Kozak" din cauza presiunii Occidentului și în mod special a Statele Unite ale Americii. Despre acest lucru ar fi discutat viceprim-ministru Federației Ruse și reprezentantul special al președintelui în Transnistria, Dmitri Rogozin.

Subminarea semnării planului de gestionare a problemei transnistrene a dus la  răcirea relațiilor dintre Moldova și Rusia, drept consecință a fost creșterea prețurilor la gazele naturale și embargoul alimentelor, care a dus la interzicerea exportului de vinuri moldovenești în Rusia.

Revoluţia Twitter

Au trecut deja 7 ani de la protestele violente din 7 aprilie 2009. A doua zi după ce au fost publicate rezultatele alegerilor parlamentare, în care PCRM a obținut 49,48% din voturi, în centrul Chișinăului cât și în alte orașe au ieșit să protesteze sute de oameni. Protestatarii au învinuit comuniștii de falsificare a alegerilor și trucarea rezultatelor. Oamenii scandau lozinci: „Moldova fără comuniști”, „Libertate”, „Nu dictaturii”. Demonstrațiile pașnice au degenerat în revolte violente, ceia ce a dus la distrugerea clădirii Parlamentului și a Președinției.

Conform unor estimări, la protest au fost aproximativ 30-40 de mii de oameni. Protestele în masă din Chișinău au fost botezate ulterior „Revoluţia Twitter" pentru că participanții la demonstrațiile împotriva fraudării alegerilor se mobilizau prin anunțurile de pe rețelele sociale. Activiștii au încercat să facă acest protest cât mai vizibil răspândind informația cu scopul de a ajuta organizatorii  sau pentru prevenirea atacurilor.

Organele de drept, apărau  Parlamentul și Președinția folosind scuturi umane și nu au folosit arme împotriva mulțimii. "Am depășit atribuțiile la 7 aprilie, când am ordonat ministrului de Interne, Gheorghe Papuc, să nu folosească forța",- a spus Vladimir Voronin mai târziu. Acest ordin l-a explicat prin faptul că în mulțime erau mulți tineri. Cu toate acestea, în timpul revoltelor a fost omorât un tânăr de 23 de ani din satul Băcioi, Valeriu Boboc. Au fost  prezentate diverse versiuni ale decesului. Vladimir Voronin a declarant: „Am informații că Boboc a fost aruncat de la etajul 3 sau 4 al Parlamentului. Așa am fost informat de către forțele de ordine care au verificat clădirile instituțiilor de stat noaptea târziu".

Cauza morții este și otrăvirea cu substanțe necunoscute. După investigarea tuturor circumstanțelor decesului acestui tânăr, de moartea sa a fost a acuzat polițistul  Ion Perju. Examinarea secvenţelor video înregistrate de camerele de supraveghere instalate pe clădirea Parlamentului, s-a constatat că Ion Perju l-a bătut  pe Valeriu Boboc. „Ion Perju figurează în șase videoclipuri. Astfel, ancheta a concluzionat că Boboc a murit în urma loviturilor aplicate în timpul revoltelor din 7 aprilie",- a declarat publicația „Adevărul”.

Verdictul final a fost pronunțat de Curtea Supremă la 22 ianuarie în 2016. Ofițerul de poliție a fost condamnat la 10 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis, cu privarea dreptului de a lucra în organizații guvernamentale timp de cinci ani. Cu toate acestea, în decembrie 2015, Ion Perju a fost lăsat liber la Curtea de Apel înainte de pronunțarea verdictului, acesta a părăsit Moldova și este dat în căutare.

Trași la răspundere au fost și alți câțiva inculpați. Prin urmare, fostul ministru de Interne, Gheorghe Papuc, și fostul comisar al capitalei Vladimir Botnari, au fost justificați  în dosarul 7 aprilie 2009. Ambii au fost acuzați de neglijență în timpul serviciului și uciderea lui Valeriu Boboc în timpul protestelor. Instanța a dispus în cazul lui  George Papuc să plătească o amendă de 20 mii lei, iar pentru cealaltă plângere l-au privat de dreptul de a ocupa un post în instituția pe care a condus timp de cinci ani. Fostul președinte al Republicii Moldova a catalogat evenimentele din 7 aprilie drept „tentativă de lovitură de stat".

foto2.jpg

Sursa: © SPUTNIK/ ИГОРЬ ВЗОРОВ

Voronin între Uniunea Vamală și Uniunea Europeană

Înainte de alegerile din 2001, Partidul Comunist a subliniat drept prioritate aderarea  la Uniunea Rusia-Belarus. „În anul 2000, această uniune era percepută foarte bine deoarece anul 2000 – era doar la nouă ani distanță de la  prăbușirea Uniunii Sovietice. Toți se gândeau că o să apară cineva care va reuni acea țară mare" declara Vladimir Voronin într-un interviu la Radio „Europa Liberă". Dar Uniunea nu a avut loc. Primul apel pentru integrarea europeană a comuniștilor a apărut în anul 2002, când au fost la putere. De atunci, Voronin a declarat în repetate rânduri că prioritatea politicii externe a Moldovei este integrarea europeană și aderarea la Uniunea Europeană.

În 2003 a fost semnat primul plan de acțiuni comune Republica Moldova- Uniunea Europeană, care prevedea un program amplu de evenimente și activități. La alegerile parlamentare din 2009  PCRM în frunte cu Vladimir Voronin, a avut drept sloganul „Moldova europeană o construim împreună" În conformitate cu cercetările sociologice, aproape 70 % din populația Republicii Moldova, sprijinea integrarea europeană. Între timp, sprijinul integrării europene începe să scadă.

În 2012, Vladimir Voronin reiterează aprecierea față de Uniunea Vamală cu Rusia și Uniunea Economică Euroasiatică. El credea că beneficiile aderării Moldovei la la UV  sunt evidente. „Uniunea Vamală stabilește prețuri uniforme la energie, creează condițiile pentru o puternică cooperare industrială  precum oferă și posibilitatea utilizării unor avantaje competitive la nivel național, în special în domeniul legislativ”– declara Vladimir Voronin.

foto3.jpg

Sursa: Actualitati.md

Planuri de viitor

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, v-a candida pentru președinție. El a spus acest lucru la emisiunea „Loc de dialog" la postul de radio- Radio Moldova. „Sunt sigur că voi candida. Dar acum, nu vom fi pro-activi, pentru că nu este clar ce se va întâmpla cu aceste alegeri prezidențiale directe" a spus Voronin , cu referire la IPN.

Vladimir Voronin a spus că el nu v-a intrat în nici o alianță cu alte partide. „Înainte, am încercat să negocieze cu unele partide, dar tot ce am auzit de la liderii acelor formațiuni politice se referea doar la loc vor primi în lista electorală, sau ce funcții vor ocupa", a spus Vladimir Voronin .

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii