Domeniul achizițiilor publice este foarte afectat de corupție și scheme dubioase, de aceea, reglementarea juridică a acestuia este foarte importantă. Lacunele legislației anterioare au creat condiții pentru suficiente scheme de spălare a banilor publici, care au afectat semnificativ bugetul de stat, iar noua legea vine, aparent, să schimbe această situație.

Legea nouă privind achiziţiile publice – nr. 131, a fost adoptată la data de 3 iulie 2015 şi va intra în vigoare din 1 mai 2016, cu excepția unor articole prevăzute în Dispozițiile finale și tranzitorii. Aceasta a fost adoptată în scopul transpunerii Directivelor Europene în domeniul achizițiilor publice, substituind Legea nr. 96 din  13.04.2007 cu privire la achizițiile publice. Contractele de achiziții publice aflate curs de executare şi procedurile de atribuire în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a noii legi vor fi definitivate în baza prevederilor legale în vigoare la data iniţierii acestora.

Pe 18 martie curent, Clubul Jurnaliștilor de Investigație au organizat o ședință cu tema: ”Ce schimbări aduce noua lege privind achizițiile publice”. Participanții la ședință au discutat principalele inovații pe care le aduce Legea 131 și avantajele acesteia față de legea veche.

19(810,455).jpg

Sursa: anticoruptie.md

Printre cele mai importante noutăți ale legii au fost menționate: includerea în grupurile de lucru a reprezentanților societății civile; atenția sporită privind conflictele de interese; structură nouă pentru soluționarea contestațiilor; modul de selectare a celor mai avantajoase oferte; majorarea pragurilor de achiziții, etc.

Ședința poate fi urmărită aici:

 

Structură nouă pentru soluționarea contestațiilor

Legea nouă privind achizițiile publice prevede crearea unei autorități administrative noi - Agenţia de Soluţionare a Contestaţiilor, care va fi responsabilă de soluționarea contestațiilor formulate în cadrul procedurilor de achiziție. Independența acesteia este însă pusă la îndoială de către experții din domeniul achizițiilor publice, deoarece Agenția urmează a fi creată în subordinea Ministerului Finanțelor: „Conform acestei legi, instituția este subordonată Ministerului Finanțelor, pe când directivele europene prevăd ca un astfel de organ să fie total independent”, a precizat Serghei Merjan, expert în domeniul achizițiilor publice citat de anticoruptie.md. Chiar dacă legea urmează să intre în vigoare la 1 mai curent și respectiv, agenția să fie deja funcțională, aceasta nu a fost încă creată.

Anterior contestațiile erau examinate de Agenția Achiziții Publice, care emitea decizii pe marginea acestora.

Participarea societății civile    

Participarea societății civile la procedurile de achiziție este considerată una din cele mai importante reglementări ale noii legi. Cu toate că autoritatea contractantă este obligată să includă în grupurile de lucru reprezentanți ai societății civile, există anumite restricții privind participarea acestora. Astfel, aceștia, pentru a participa la procedura de achiziție, trebuie să depună o cerere scrisă cu 2 zile până la data-limită de depunere a ofertelor, și nu pot constitui mai mult de o treime din componența totală a grupului, dacă autoritatea contractantă nu prevede altfel. Reprezentanții societății civile au doar drept de vot consultativ sau dreptul la opinie separată. Cu toate aceste restricții, participarea societății civile este o reglementare benefică, care nu se regăsea în legea veche.

Majorarea pragurilor de achiziții

Până în prezent, erau supuse procedurilor de achiziții publice, contractele a căror valoare estimativă, fără TVA, era egală sau mai mare decât 40 de mii de lei – pentru bunuri și servicii și 50 de mii de lei – pentru lucrări. Noua lege dublează aceste praguri, respectiv, 80 de mii de lei – pentru bunuri și servicii și 100 de mii de lei – pentru lucrări. Potrivit președintelui AGER, Olesea Stamate: „Acest fapt va simplifica munca autorităților contractante, care nu vor mai fi nevoite se înregistreze contractele la AAP în cazul bunurilor, serviciilor sau lucrărilor cu o valoare mică”.

Totodată, au fost micșorate pragurile privind contractele de achiziţii publice a căror valoare estimativă, fără TVA, era anterior egală sau mai mare decît 2,5 mln de lei – pentru bunuri și servicii și 99 mln de lei – pentru lucrări, în redacție nouă, aceste praguri sunt de 2, 3 mln de lei și respectiv, 90 mln.

Transparența    

Noua lege a achizițiilor conține și 3 anexe, care nu existau în legea anterioară. Una dintre aceste anexe (nr.3) stabilește informațiile care trebuie incluse în anunțurile cu privire la achizițiile publice, în anunțul de atribuire a contractului. 

Participanții la ședință au menționat că transparența este mai bună până la etapa de atribuire a contractului de achiziții și monitorizarea implementării acestora. 

Olesea_Stamate

Sursa: ipn.md

Preşedinta AGER, Olesea Stamate, a menţionat în cadrul ședinței că ar fi vrut ca în noua lege să fie prezentat mai clar dreptul la informaţiile cu privire la dosarele de achiziţii. „Din 10 autorităţi pe care le monitorizăm, doar trei ne-au oferit acces la informaţie, celelalte şapte refuzând total, nici măcar informaţii parţiale vizavi de contractele de achiziţie. Or, asta rămâne o piedică destul de mare în procesul de transparenţă a procesului de achiziţii publice”. 

Monitorizarea achizițiilor

Ca și Legea nr.96, Legea 131 nu conține nici un capitol care să reglementeze modul de monitorizarea a contractelor de achiziții. Monitorizarea este enumerată doar superficial, ca atribuție de bază a Agenției de Achiziții Publice și a grupurilor de lucru. Poate că acest aspect va fi tratat în cadrul de reglementare a mecanismelor de punere în aplicare a legii, dar asta rămâne de văzut.

Ținând cont de faptul că legea achizițiilor publice se referă mai puţin la etapa de administrare a contractului, aici intervenind, reglementări de natură contabilă, bugetar-financiară, privind respectarea calităţii în construcţii sau legislaţia comună în materie civilă, Curtea de Conturi a propus includerea unui capitol separat ”Monitorizarea realizării contractului” încă pentru legea veche, dar acesta așa și nu a fost inclus.


Participanții la ședință au menționat că nouă lege conține și lacune. Potrivit lor, noua lege nu prevede reglementarea achizițiilor efectuate de întreprinderile de stat și agenții economici cu capital statutar de stat, deși beneficiarul final este contribuabilul. De asemenea, aceștia au menționat că legea urmează să intre în vigoare fără mecanismele de punere în aplicare, care se află încă în lucru. 

Încă o lacună este faptul că, Legea nouă nu conține reglementări care să prevadă imposibilitatea participării la procedurile de achiziții, la aceeași autoritate contractantă, a operatorilor economici, care au acelaşi administrator sau fondator (fondatori), sau există alte împrejurări ce    denotă acţiuni de concurenţă neloială, deși o asemenea propunere a fost făcută încă pentru legea veche, de către Procuratura Generală și Serviciul Grăniceri, pentru a exclude de la participarea la achiziţii a operatorilor ce folosesc metode de concurenţă neloială (înţelegerea prealabilă între antreprenori), iar această reglementare să constituie temei pentru declararea nulității achizițiilor. Dar o asemenea prevedere nu se regăsește nici în Legea 96, nici în 131.

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii