Curtea Constituțională a stabilit la 3 noiembrie, că un articol din Codul Vamal este contrar prevederilor constituţionale. Norma contestată a condus anterior la aplicarea penalităţilor de milioane de lei. Curtea s-a pronunţat după ce un avocat a solicitat „ridicarea excepției de neconstituționalitate” în cadrul unui proces. 

Sesizarea avocatului s-a referit la admiterea temporară a mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova. Compania reclamantă a depus în 2012 o cerere de admitere temporară pe teritoriul Republicii Moldova a unor autovehicule, având la bază un contract de leasing cu o companie din Germania. O autorizație de admitere temporară a fost emisă până în octombrie 2015 care, conform legislației de atunci, nu prevedea „aplicarea măsurilor de politică economică”.

Ulterior, Codul Vamal a fost modificat, astfel încât s-a instituit obligația de a plasa sub regim vamal de import, achitarea drepturilor de import a bunurilor admise temporar sau scoaterea bunurile vizate de pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, compania a fost nevoită să achite o amendă de 1,8 milioane de lei, plus o penalitate de întârziere.

Avocatul companiei a invocat în sesizarea sa caracterul contradictoriu al modificărilor operate în legislație. El a insistat pe faptul că statul a încălcat dreptul clientului său la proprietate, făcând trimitere la articolul 1 al Protocolului nr.1 de la CEDO,  care prevede respectarea dreptului persoanelor fizice și juridice la bunurile sale.

Astfel, autorul excepției a pretins că, dispozițiile art.73 alin.(4) din Codul Vamal contravin și prevederilor articolelor 46 alin.(1) și 54 din Constituție. Curtea a subliniat că deşi este dreptul exclusiv al legiuitorului de a reglementa regimul vamal al mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, totuşi, acest fapt nu poate afecta securitatea raporturilor juridice care au demarat anterior.

Curtea a constatat că deşi posesorilor de autorizații  li s-a acordat timp pentru a se conforma noilor norme, totuşi,  în lipsa unor măsuri compensatorii,  prevederile contestate „au constituit o sarcină disproporționată între cerinţele interesului general al statului şi cerinţele de protecţie a drepturilor fundamentale ale individului”.

În concluzie, Curtea a stabilit că a existat o ingerinţă excesivă în dreptul persoanelor de a poseda și utiliza bunurile contractate, fapt care aduce atingere articolului 46 din Constituție.
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii