Nicu Şendrea este unul dintre candidaţii la funcţia de procuror adjunct al municipiului Chişinău, despre care se spune că are cele mai mari şanse. Este cunoscut faptul că Şendrea este omul de încredere al lui Igor Popa, adjunct al Procurorului General, cel care l-a sprijinit în ultimii cinci ani de carieră. Nicu Şendrea a devenit „celebru” pentru dosarele instrumentate ale unor activişti, politicieni, dar şi funcţionari incomozi. În ultimii doi ani, starea materială a procurorului, care la moment are 34 de ani, s-a îmbunătăţit substanţial: a trecut în casă nouă, conduce un automobil de lux, iar părinţii acestuia sunt pe cale de a se muta şi ei până la finele anului într-o casă cu două nivele, pe care au început s-o construiască primăvara trecută.

Nicu Şendrea1.jpg

Nicu Şendrea, care activa în Procuratura din Străşeni, a fost desemnat procuror în sectorul Râşcani al municipiului Chişinău în august 2012, la câteva luni după ce Igor Popa ajunge şef al instituţiei respective. Presa a scris în repetate rânduri despre controversatul Igor Popa şi dosarele fabricate de către acesta pe timpul guvernării comuniste, dar şi în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Despre Popa se ştie că este finul de cununie şi protejatul temutului procuror, Nicolae Chitoroagă, care la moment conduce Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Excepţionale.

În decembrie, 2015, Igor Popa este numit interimar, iar peste puţin timp şef al Procuraturii municipiului Chişinău. Popa nu pleacă singur de la Râşcani, dar îl ia cu el şi pe Nicu Şendrea, care, la 30 decembrie, 2015, este desemnat şef-adjunct al Secției exercitare și conducere a urmăririi penale din cadrul Procuraturii municipiul Chișinău.

Nicu Şendrea2.png

Igor Popa (stânga), adjunct al Procurorului General și Nicu Şendrea (dreapta), unul dintre candidaţii la funcţia de procuror adjunct al municipiului Chişinău. Sursa: procuratura.md

Potrivit mai multor surse, în perioada activării în cadrul Procuraturii Strășeni, Nicu Șendrea a ajuns în vizorul celor de la Anticorupție, iar Igor Popa i-ar fi întins o mână de ajutor.Informaţia însă nu a fost confirmată oficial.

Totuși, este documentat faptul că, în timpul când activa la Străşeni, Nicu Şendrea a fost supus unei proceduri disciplinare pentru încălcarea Codului de etică al procurorului, însă nu a fost pedepsit pe motiv că fapta lui Şendrea „nu a avut consecinţe grave”. 

După transferul în Chişinău, procurorul Şendrea a fost decorat cu medalia „Pentru serviciu impecabil”, clasa III-a, Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria I-a şi insigna „Eminent al Procuraturii”.

Dosarele de „rezonanţă” ale procurorului Şendrea

Cel mai cunoscut dosar instrumentat de către procurorul Şendrea este cel al grupului Petrenco pentru protestul din faţa Procuraturii Generale în 2015. Fostul deputat comunist, Grigore Petrenco, şi alţi protestatari au stat mai bine de patru  luni în arest, fiind învinuiţi de procurorul Şendrea de organizarea dezordinilor în masă. Cu puţin timp înainte, Petrenco şi susţinătorii săi au organizat un protest non-stop lângă locuinţa lui Vladimir Plahotniuc, de unde au fost evacuaţi de către forţele de ordine. Atunci Petrenco a scăpat fără de dosar. 

Avocaţii celor din grupul Petrenco au solicitat în repetate rânduri recuzarea lui Nicu Şendrea, acuzându-l de lipsă de profesionalism și „destabilizarea ședințelor de judecată”. Pentru eliberarea lui Petrenco din arest au pledat deputaţii socialişti şi unii europarlamentari de stânga, iar şedinţele de judecată erau marcate de proteste în faţa instanţei. În final, Petrenco şi ceilalţi din grupul său au fost condamnaţi cu suspendare. 

Sentinţa a fost atacată la Curtea de Apel, care deocamdată nu s-a expus. Recent, Grigore Petrenco şi membrii familiei sale au primit azil politic în Germania. 

Tot procurorul Şendrea este cel care i-a intentat dosar penal avocatului Vitalie Ţaulean. Acesta a fost învinuit de huliganism, după ce a intrat fără permisiune în biroul unui procuror din Procuratura Generală, pentru a acorda asistenţă unui client de al său, care era interogat. Şendrea a solicitat în instanţă condamnarea cu executare a avocatului, însă acesta a fost achitat. Procurorul a contestat la Curtea de Apel decizia primei instanţe şi insistă ca Ţaulean să fie pedepsit cu închisoarea.

Cunoscutul activist, Anatol Mătăsaru are două dosare penale pentru huliganism, care au fost gestionate de Nicu Şendrea. Unul din ele a fost intentat pentru protestul cu macheta de doi metri a unui falus în faţa Procuraturii Generale. Deşi Şendrea a solicitat mai mulţi ani de detenţie pentru activistul Mătăsaru, instanţa l-a condamnat la doi ani cu suspendare. Vara trecută, Curtea Europeană a comunicat Guvernului de la Chişinău cererea lui Mătăsaru pe acest caz şi a propus soluţionarea pe cale amiabilă cu achitarea sumei de cinci mii de euro în calitate de prejudiciu moral lui Mătăsaru. Guvernul urmează să ofere un răspuns până la 15 noiembrie, 2017. 

Tot, Nicu Şendrea este cel care l-a învinuit pe Mătăsaru de huliganism, după ce acesta a insistat ca un magistrat din Judecătoria Râşcani să-i elibereze decizia luată în absenţa lui. În acest caz, Mătăsaru a fost condamnat la patru ani cu suspendare. Dosarul se află pe rol la Curtea de Apel Chişinău, iar Nicu Şendrea insistă ca activistul să fie băgat la închisoare.

Este cunoscut faptul că, Mătăsaru a protestat în repetate rânduri şi a solicitat demiterea şi atragerea la răspundere penală a lui Igor Popa pentru dosarele fabricate în urma evenimentelor din aprilie 2009.

Un alt caz recent este cel al judecătorului din Chişinău, Dorin Munteanu. Nicu Şendrea a pornit pe numele magistratului dosar penal, după ce acesta a refuzat să dea curs demersului său privind prelungirea mandatului de arestare unei persoane suspectate de escrocherie. Magistratul se justifică şi spune că a procedat legal şi nu a putut să ia o altă decizie, deoarece procurorul nu s-a conformat indicaţiilor instanţe de a prezenta probe suplimentare. ”Termenul de 20 de zile de arest preventiv acordat de instanța de judecată, inclusiv și pentru verificarea de către procuror a argumentelor învinuiților, a fost utilizat ineficient de către procuror, ultimul refuzând categoric la acel moment să verifice versiunea învinuiților, bazându-se doar pe poziția pretinsei părți vătămate, prin ce a dat dovadă de o evidentă poziție de părtinire”, a scris judecătorul în explicația sa.

Potrivit magistratului, Şendrea ar fi estorcat mită de la învinuit: „După pronunțarea încheierii, avocatul învinuitului, neoficial, mi-a comunicat despre faptul că, de la clientul său a aflat că în anul 2015 A.V., fiind reținut pe acest dosar pentru 72 de ore de către organul de urmărire penală, sub influența procurorului Nicu Șendrea, i-a transmis ultimului suma de 2.000 de euro, după ce a fost eliberat din reținere fără a fi dus la arest, iar ulterior și scos de sub urmărire penală”.

Precizăm că, mai multe organizaţii neguvernamentale au pledat în apărarea lui Dorin Munteanu.

În 2015, instanţa de judecată a dispus ca statul să-i achite fostei avocate, Elena Organ, (actuala preşedintă a Federaţiei moldoveneşti de tenis) cinci mii de lei drept prejudiciu moral pentru percheziţia ilegală, efectuată în biroul său la comanda procurorului Nicu Şendrea. 

Nicu Şendrea a fost învinuit de percheziţie ilegală la domiciliu şi de către vice-preşedinta „Partidului Nostru”, Elena Panuş. Femeia a declarat într-o conferinţă de presă că este intimidată din cauza că a participat la proteste anti-guvernamentale. 

În 2014, Valeri Tretiacenko, un antreprenor din SUA, l-a acuzat public pe Nicu Şendrea de protecţionism şi fabricarea unui dosar penal, după ce a investit 200 de mii de euro pentru procurarea unor terenuri în Republica Moldova, dar a rămas fără bani şi fără terenuri. 

În 2014, procurorul Nicu Şendrea a condus urmărirea penală în cazul tentativei de asasinat a lui Alexandru Harghel, fostul bodyguard al omului de afaceri, Ion Vânaga. În 2012, Harghel a fost numit  administratorul întreprinderii„Global-Investment” SRL, cea care deţinea 49 la sută din firma „Elat Rentservice” SRL, având în proprietate Centrul Comercial „Elat”, dar şi hotelul de trei stele, cu acelaşi nume, din centrul Chişinăului. Ion Vînaga, având o procură eliberată de către businessmanul rus, Roman Gudcov, ar fi vândut pachetul de acţiuni al firmei „Global-Investment” SRL, iar noul proprietar ar fi devenit Alexandru Harghel, un nume necunoscut în lumea afacerilor. Gudcov a declarat în repetate rânduri că a fost deposedat de acţiuni în urma unui atac raider. 

Dosarul Harghel nu a avut finalitate. 

Nicu Şendrea este și autorul dosarului penal intentat pe numele lui Iurie Drăniceru, un activist care a protestat  împotriva construcţiilor ilegale. 

Imobilele declarate ale procurorului Şendrea

În 2015, Nicu Şendrea a intrat în posesia unui apartament cu suprafaţa de 83 de metri pătraţi. Blocul este situat întru-un complex rezidenţial nou, pe strada Mihail Sadoveanu din Chişinău, la marginea pădurii dintre sectoarele Râşcani şi Ciocana. 

colaj.jpg

Potrivit datelor cadastrale, procurorul a ajuns în posesia locuinţei în septembrie 2015, la mai puţin de un an după ce a semnat un contract de investiţii cu compania de construcţii.

/upload/iblock/b28/b28886172537e8eff70d002d55dffe11.pdf

Nicu Şendrea indică în Declaraţia de avere pentru anul 2016 că locuinţa l-a costat 33 200 de euro, câte 400 de euro pentru un metru pătrat sau cel puţin 100 de euro sub media preţurilor de piaţă. 

În 2015, Nicu Şendrea intră şi în proprietatea unui garaj cu suprafaţa de 25,7 metri pătraţi, pe care l-a procurat de la aceeaşi companie de construcţii cu 3804 euro.  

Procurorul Şendrea mai declară şi un teren pentru construcţii, cu suprafaţa de 8 ari, care i-a fost repartizat de către Primăria din satul Hruşeva, raionul Criuleni, localitatea sa de baştină situată la cca 30 de km de Chișinău. Potrivit Declaraţiei de avere, lotul i-a fost atribuit cu titlu gratuit de către administraţia publică locală la o lună, după ce a fost transferat de la Procuratura raionului Străşeni la Procuratura sectorului Râşcani al capitalei.

Casa de la ţară şi „plecarea în America”

Mai mulţi locuitori din Hruşeva ne-au comunicat că Nicu Şendrea a construit într-un termen record  o casă cu două nivele în ograda părinţilor.

Un muncitor, care tocmai ieşise din ogradă, ne-a comunicat că „Domnul Nicu nu este acasă şi că posibil va veni seara”. Muncitorul a chemat-o pe mama procurorului, care ne-a spus că nu este casa feciorului ei şi că acesta nu i-a vizitat de la sărbătorile de Paşti. Femeia, care ne-a comunicat că este medic, a avut un comportament agresiv şi chiar ne-a ameninţat că ne va stropi cu acid în ochi. 

Tatăl procurorului, fostul poliţist Petru Şendrea, s-a dovedit a fi mai tolerant. Acesta ne-a demonstrat prin mai multe acte că imobilul este pe numele său. „Am muncit o viaţă şi vreau să am o casă normală atunci când mă vor scoate pe ultimul drum. Am luat credit de 200 de mii de lei, m-a ajutat nepotul meu de pe frate, Isidor Şendrea, director la „Alina Cosmetics”, care este milionar. M-a ajutat şi Nicu, căci îmi este copil, nu putea să nu mă ajute. Dar nu are nimic Nicu aici”, ne-a declarat Petru Şendrea. Oricum, fostul poliţist nu a ezitat să ne ameninţe că ne va găsi oriunde, dacă îl vom face „de pozor” (de rușine) pe Nicu.

La despărţire, dna Şendrea ne-a mărturisit că Nicu Şendrea intenţionează să părăsească Procuratura: „Am un singur băiat şi l-am educat aşa cum trebuie. Nu are nevoie el de posturi mari. Pe dânsul îl aşteaptă verişorul în America. Nicu va pleca în America”. 

Maşinile procurorului Şendrea

Nicu Şendrea circulă cu un automobil Volvo XC 60, fabricat în 2015. Procurorul susţine că automobilul i-a fost transmis „în folosinţă temporară” în decembrie, 2016. 

Preţul unui automobil de acest model începe de la 39 de mii de euro.

prețuri.jpg

Omul legii mai declară în proprietate un automobil Toyota Prius, fabricat în 2007, pe care l-ar fi procurat în 2015 cu zece mii de lei.

Pe piaţa moldovenească, preţul unui automobil Toyota Prius, cu vechime de 10 ani, este de 6000 euro. 

În 2015, Nicu Şendrea declara că i-a fost dată în folosinţă temporară o maşină Toyota Avensis, produsă în 2013. Preţul unui automobil nou de acest model este de 16 mii de euro. 

Veniturile procurorului Şendrea

Potrivit declaraţiilor de avere, Nicu Şendrea are venituri modeste, constituite din salariul său şi al soţiei, care activează ca vameş. În perioada anilor 2012-2016, Nicu Şendrea a avut venituri din salariul de procuror de 447 720 de lei (cca 21 320 euro) şi 9793  de lei (cca 466 euro), onorariu în calitate de conducător de practică pentru audienţii Institutului Naţional de Justiţie.

Soţia procurorului a avut în perioada respectivă un venit de 86 de mii 675 (cca 4127 euro) din salariu şi indemnizaţia de întreţinere a copilului. În total,  veniturile celor doi soţi au fost de puţin peste 25 de mii de euro, mult mai puțin în comparație cu suma pe care au trebuit s-o achite pentru procurarea locuinţei. 

În Declaraţia de venit pentru anul 2013, Nicu Şendrea a indicat un credit de 23 mii 116 euro, contractat în 2011 şi scadent în 2015. 

Procurorul Şendrea: „Sunteţi fără moralitate!”

Solicitat de CrimeMoldova pentru a se expune asupra veniturilor şi averii sale, Nicu Şendrea a refuzat categoric, motivând că investigaţia ar fi fost comandată de către o persoană care „nu-l iubeşte”. „Sunteţi fără moralitate, iar eu nu discut cu cei fără moralitate”, a punctat omul legii şi a închis telefonul.

Investigații, procuror, activiști, avere
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii