Jude­că­to­rii pot deveni pen­sio­nari de la vâr­sta de 50 de ani, având un sta­giu de muncă de cel puţin 20 de ani, putând beneficia de pensie în paralel cu salariile. 17 din cei 27 de judecători de la Curtea Supremă de Justiție, inclusiv președintele instanței sunt pensionari, ridicând, pe lângă salariile de peste 20 mii lei lunar și pensii de peste 10 mii de lei, la fel ca și o parte din judecătorii CSM. O parte din aceștia au pensii mari datorită cauzelor câștigat împotriva Casei Naţio­nale de Asi­gu­rări Soci­ale (CNAS) privind recal­cu­la­rea pen­siei.

Pensionarii cu imobile de peste 1 milion de lei


10 dintre judecătorii CSJ, care primesc și pensie, au imobile a căror valoare depășește sau ajunge la 1 milion de lei. Este vorba de judecătorii Alerguș, Filincova, Gordilă, Moldovan, Sîrcu, Ursache, Stratulat, Timofti,Vieru și Poalelungi.

constantin-alergus.jpgAlerguş Constantin este judecător CSJ din 2005. Împreună cu soția sa, judecătorul CSJ a avut în 2015 un venit de 606271 lei din salarii, activitate didactică, pensii și îndemnizație de război.

Familia nu a avut achiziții noi în 2015. Judecătorul declară 2 terenuri în valoare de 137378 lei, o casă de locuit nefinisată de 578983 lei și încă un imobil (1/2) în valoare de 1774268 lei, dobândit prin moștenire.

Judecătorul are și o mașină în valoare de 15 mii de euro, carduri salariale și 15 bonuri a câte 10 lei la Moldagroconstrucţia S.A. 

Potrivit portalului avere.md, Constantin Alerguş nu a declarat în 2011, dobândirea unui automobil, iar în declaraţiile din 2012 şi 2013 nu a arătat că deţine acest automobil, încălcând astfel legislația.

sfetlana.jpgSvetlana Filincova este la CSJ din 2007, și a fost și vice-președinte al instanței.

În 2015, judecătoarea a avut un venit de aproape jumătate de milion de lei, obținut din salariu, pensia sa și a soțului, și înstrăinarea unui teren, dar nu a făcut nici oachiziție.

Filincova este în categoria judecătorilor care are în proprietate imobile valoroase, majoritatea obținute în 2012. Judecătoarea are o casă de locuit de peste 2 mln de lei, un apartament de peste 300 de mii de lei și încă un imobil de peste 100 mii lei.

De asemenea, Filincova declară și 3 terenuri, a căror valoare cumulativă este de aproape jumătate de milion de lei. Judecătoarea deține și un depozit de 2000 de euro.

Într-un top realizat de ZDG în 2013, ”TOP 10: Automobilele judecătorilor de la CSJ”, Filincova s-a clasat pe locul 2, după președintele CSJ. Ea decla­ra la acel moment că deţine 2 auto­mo­bile Toyota, în valoare de aproxi­ma­tiv 300 mii de lei. Potrivit ZDG, în decla­ra­ţia de avere pe anul 2012, jude­că­toa­rea nu a indi­cat că deţine şi un Porsche Cayenne, în valoare de 612 mii de lei, înregistrat pe numele soţu­lui. În declarația din 2015, este declarată doar mașina Toyota în valoare de de 50 mii lei și o remorcă de 1000 de lei.

Filincova, alături de alte 4 judecătoare, apare și în topul realizat de portalul bani.md ”10 cele mai bogate femei - persoane publice din Moldova”, unde s-a clasat pe locul 7.

Judecătoarea a fost vizată în foarte multe articole din presă, în special pentru implicarea în dosarul legat de fra­u­da­rea Pro­gra­mu­lui Inte­grat de Ges­tio­nare a Dosa­re­lor, fiind acuzată de președintele CSM, Victor Micu, că, a influențat repar­ti­zarea dosarelor prin inter­me­diul opţiu­nii de blo­care a uti­li­zato­ri­lor.

Filincova și-ar fi atribuit dosare în care figurau sume de milioane de dolari. În urma acestui dosar, judecătoarea şi-a pre­zen­tat demi­sia din fun­cţia de vice­preşe­dintă a CSJ şi preşe­dintă a Cole­gi­u­lui Civil, Comer­cial şi de Con­ten­cios Admi­nis­tra­tiv.

Potrivit ZDG, în decem­brie 2014, Filin­cova a ajuns în atenţia CNI, care i-a veri­fi­cat decla­ra­ţia de veni­turi şi pro­pri­e­tăţi. Mem­brii CNI au con­sta­tat că judecătoarea nu a decla­rat veni­turi sala­ri­ale de apro­xi­ma­tiv 13 mii de lei, veni­tu­rile soţu­lui de 358 mii de lei, 2 auto­mo­bile Porsche Cayenne (nu apare nici în declarația pentru 2015) şi Toyota Auris, uti­li­zate de soţul său, dar şi o con­stru­cţie accesorie de 36 m.p. Actul de con­sta­tare a fost remis Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale pen­tru ini­ţi­e­rea unui dosar penal pe numele jude­că­toa­rei, doar că acesta nu s-a miş­cat din loc, pen­tru că, în iunie 2015, judecătorul Ghe­or­ghe Mâţu, de la Jude­că­to­ria Râş­cani, printr-o înche­iere, a decis să anu­leze actul CNI, „ca fiind ile­gal în fond şi emis cu încăl­ca­rea pro­ce­du­rii sta­bi­lite”.

În 2013, Filincova a fost decorată de către Președintele Timofti cu Ordi­nul „Glo­ria Mun­cii”.

Nicolae Gordilă a venit la Curtea Supremă de Justiţie tot în 2007. Gordilă a ridicat în 2015 un salariu de 263 mii lei și o pensie de 155 mii lei. Soția acestuia, care este angajată la un birou de avocați a avut un salariu de 26 mii lei.

Anul trecut, judecătorul a vândut un automobil în valoare de 167 mii lei, și și-a procurat alte 2 mașini, una de 50825 lei și alta de 313082 lei.

Gordilă deține active financiare în valoare de peste 2000 de euro, bonuri de privatizare la Daac Hermes în valoare de 304 mii lei  și 9 acțiuni la Hotelul Chișinău.

Funcționarul mai declară 2 terenuri cu valoarea totală de 460 mii lei, o casă de locuit de peste 2 mln lei, o casă de odihnă de cca 27 mii lei și un oficiu de 29 mii lei. Casa, potrivit ZDG a fost construită pe terenul sportiv al unui liceu din capitală, în mod fraudulos.   
           
Gordilă este unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO. Tot el se numără printre 17 magistrați decorați în 2014 de președintele Nicolae Timofti, chiar dacă în 2013 a ajuns în vizorul Comisiei Naționale de Integritate.
  
În 2015, judecătorul a fost propus la funcția de vicepreședinte al CSJ în locul Svetlanei Filincova, care a fost demisă în urma scandalului legat de distribuirea dosarelor.

moldovan.jpgSveatoslav Moldovan este la CSJ din 2003. În 2015, membrii familiei Moldovan au acumulat un venit de cca 600 mii lei din salarii, pensii, bursă, depuneri financiare și dare în locațiune.

Judecătorul declară că a deschis 6 carduri salariale în 2015 și a achitat 12445 lei pentru un apartament procurat în baza unui contract investițional în 2014.

Moldovan are în proprietate 3 apartamente, a căror valoare totală este de cca 1,8 mln lei. Judecătorul mai declară o mașină de doar 10 mii de lei, active financiare de cca 200 mii lei, dar și datorii de 692 mii lei, apărute în 2014. Moldovan deține și 240 acțiuni la SA Alfa-Nistru.

În 2008 el a fost în lista persoanelor vinovate de pierderea de către Moldova, în anul 2008, a cauzelor la CEDO. Deși a avut 2 cazuri care au ajuns la CEDO, Moldovan a fost evaluat în 2013, cu calificativul excelent.

iu_sarcu2.jpgIulia Sîrcu are o experiență de 4 ani la CSJ. În 2015 ea avut, pe lângă salariul de 281 mii lei, și una din cele mai mari pensii de la CSJ – 201 mii lei. Și soțul acesteia, care este procuror a avut și salariu – 158 mii lei, și pensie – 72 mii lei. Încă cca 12 mii lei, judecătoarea i-a obținut din activitatea didactică, iar cca 20 mii lei din dobânzi.

Iulia Sîrcu deține la capitolul avere imobiliară un teren de peste 300 mii lei, o casă de peste 700 mii lei, un apartament de peste 300 mii lei și un subsol de cca 17 mii lei.

Judecătoarea mai deține un automobil de cca 74 mii lei, active financiare de 765 mii lei și 106 acțiuni la SA Zorile, câte 18 lei fiecare.

top sircu.pngÎn topul ”10 cele mai bogate femei - persoane publice din Moldova ” realizat de portalul bani.md, în care a figurat și judecătoarea Filincova – locul 7, Iulia Sîrcu s-a clasat pe locul 3.

Fiica Iuliei Sîrcu – Diana Scobioală, a obținut în 2015 funcția de director al Institutului Național de Justiție (7 voturi din 12 posibile), unde sunt salarizați mai mulți judecători de la CSJ, dar și de la CSM. Fiica judecătoarea a fost și mem­bru al Cole­gi­u­lui de eva­lu­are a per­for­manţe­lor jude­că­to­ri­lor din cadrul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM).

În aprilie 2014, judecătoarea a fost decorată de Timofti cu Ordinul ”Gloria Muncii”.

418-casa-ursache.jpgPetru Ursache este la CSJ din 2007 și a fost și vicepreședinte al instituției. În 2015 acesta a ridicat un salariu de 286 mii lei din activitatea la CSJ și unul de cca 3 mii de lei din activitatea didactică, dar și o pensie de 179 mii lei.

Judecătorul nu a avut achiziții în 2015. Valoarea unora dintre bunurile sale este indicată în ruble rusești: o casă de 10385 ruble și o mașină de 11500 ruble. În lei este indicată valoare a 4 terenuri (773922), deși deține 5; o casă (1326331 oficial, 3-4 mln valoare de piață) și o mașină (12000).

De asemenea, magistratul declară că deține investiții de 368 mii lei la Fondul Vork-Invest. Ursache face parte din categoria judecătorilor din cauza cărora au fost pierdute dosare la CEDO, dar cu toate astea, a fost decorat în 2012 cu Ordi­nul de Onoare.

stratulat.jpgGalina Stratulat are o experiență de judecător CSJ, de 13 ani. În 2015, judecătoarea a avut un salariu de 258 mii lei, pensie de 162 mii lei și cca 30 mii lei obținuți din depuneri la instituții financiare.

Magistrata deține în proprietate un apartament în valoare de peste un milion de lei, obținut în 2014 cu titlu de donație în schimbul întreținerii pe viață. Aceasta are și o mașină de 375 mii lei (locul 4 în topul ZDG ”10 cele mai luxoase automobile ale judecătorilor de la CSJ”), active financiare de 472 mii lei și 960 de acțiuni la SA„Grupa Hermes”, instituție la care mai dețin acțiuni și colegii Valentina Clevadî și Nicolae Gordilă.

În 2013, fiul judecătoarei – Sergiu Stratulat a fost reținut la volan, fiind drogat și fără permis de conducere, iar mașina în care se afla acesta era dată în căutare pentru 80 de încălcări.

vladimir_timofti (1).jpgVladimir Timofti este la CSJ de 13 ani. În 2015 el a acumulat un venit de 246 mii lei din salariu, 162 mii lei – pensie, 7,7 mii lei – activitate didactică. Soția acestuia, care este notar a avut un venit salarial de 775 mii lei.

Familia Timofti deține 3 terenuri cu valoare de 370 mii lei, total; o casă de 1,3 mln lei, un garaj de cca 100 mii lei și 3 mașini, în valoare totală de peste 300 mii lei (și Timofti a intrat în topul ”10 cele mai luxoase automobile ale judecătorilor de la CSJ”). 

Judecătorul declară și active financiare de 45 lei, 21 euro și 333 dolari. În declarație, magistratul menționează că a investit peste 10 mii de euro în construcția unui bloc locativ, care nu a mai fost finisat, deoarece firma care se ocupa de aceasta a intrat în proces de insolvabilitate.

tatiana_vieru_csj.jpgTatiana Vieru a venit la CSJ în 2013. În 2015 aceasta a avut un salariu de 246 mii lei și o pensie de 162 mii lei, plus 27 mii lei obținuți cu titlu de dividente.

Judecătoarea nu a avut achiziții în 2015, dar și-a deschis 2 conturi: de 18219 lei și de 6180 dolari. Pe lângă acestea, judecătoarea mai are alte 5 conturi în lei și euro, o parte din care au fost închise în perioada 2015-2016. În total, activele financiare ale magistratei sunt de 213 mii lei, 17 mii euro și 16 mii dolari.

La capitolul bunuri imobile, Vieru atinge de aproape cifra de 1 milion. Judecătoarea declară un teren de 75 mii lei, 2 apartamente (unul de 616 mii și altul de 213 mii lei) și o vilă de 169 mii lei. Vieru nu a indicat valoare mașinii pe care o deține. Aceasta este cea de-a 4-a deținătoare de acțiuni la Daac-Hermes (300 acțiuni).

Pentru judecătorii Oprea și Doagă, salariul și pensia e cea mai mare avere

Ioprea_iuliana.jpguliana Oprea este la CSJ deja de 12 ani. Cu toate acestea, judecătoarea nu declară prea mari averi.

În 2015 ea a avut un salariu de 254 mii lei și o pensie de 162 mii lei. Încă 30 mii de lei a fost pensia soțului. Alte venituri Oprea nu a declarat.

Bunurile pe care judecătoarea le declară, au valori nesemnificative: 2 terenuri (cca 44 mii lei), clădiri (cca 75 mii lei), mașină (2000 lei) și 2 acțiuni la ÎM Fabrica de drojdii.

Spre deosebire de Covalenco și Nicolaev, care au solicitat apartamente ieftine, dar s-au retras ulterior din listă, Oprea a rămas în lista magistraților pretendenți la apartamente ieftine.

Oprea este în fruntea magistraților pe numele cărora există cele mai multe plângeri, iar la un protest organizat în martie 2013, un grup de 80 de tineri au scandat că ”Oprea și legea sunt  incompatibile”, cerând eliberarea din funcție a judecătoarei. Conform ziarului "Молдавские ведомости", Iuliana Oprea, alături de judecătorii Vera Macinskaia și Nicolae Clima sunt primii trei cei mai corupți judecători de la Curtea Supremă de Justiție. Ultimii doi numai activează în cadrul instituției.

metodol_cpc_1.jpgValeriu Doagă este la CSJ deja de 10 ani. În 2015, Doagă și soția acestuia, profesoară la un liceu din capitală, au ridicat salarii în valoare totală de 344423 lei. Soții au mai avut un venit de 172123 lei din alte surse (pensie, bursă, ș.a).

Familia Doagă nu se laudă nici cu bunuri imobile impresionante, nici cu mobile. Judecătorul declară un teren, la care nu indică valoarea, o casă de locuit de puțin peste 65 mii lei și o mașină cu cca 10 mii lei mai scumpă decât casa. Judecătorul mai declară 21 de acțiuni, câte 10 lei fiecare la SA Frăţie-94.  

Potrivit unui articol al Ziarului National, Valeriu Doagă este unul dintre judecătorii care au contribuit la „legalizarea” sustragerii insulelor din Parcul „La izvor”, cu o suprafață de peste un hectar.   

În 2013, acesta a fost decorat cu „Ordinul de Onoare”, în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite faţă de stat, pentru muncă prodigioasă în activitate şi înaltă măiestrie profesională.

Diaconu a avut în 2015 venituri de 3,8 mln lei

Iurie Diaconu este la CSJ din 2008. În 2015, pe lângă venitul de 429294 lei, obținut din salariu (inclusiv al soției), pensie și activitate didactică, Diaconu a mai avut un venit de 3,3 mln de lei, în urma înstrăinării mai multor bunuri imobile. În averea imobiliară a judecătorului a mai rămas un teren de 426912 lei, un apartament de 647407 lei și un garaj de 46927 lei.

Diaconu are în proprietate și 2 mașini cu o valoare totală de 201553 lei. Judecătorul mai declară și active financiare de puțin peste 1000 de lei. 

Chiar dacă este printre puținii judecători care nu au adoptat hotărâri care ar fi încălcat prevederile CEDO, numele lui Diaconu este legat de eliberarea interlopului Ion Druţă, cunoscut în lumea criminală drept "Vanea Pisateli", după ce acesta fusese condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru comandarea unui triplu omor, iar pentru aceasta, judecătorul a fost sancționat doar disciplinar.

Clevadî și Covalenco fără mașini

Dacă unii dintre judecătorii CSJ au intrat în topul ZDG ”10 cele mai luxoase automobile ale judecătorilor de la CSJ”, două judecătoarea nu declară că ar deține mașini. Este vorba de magistratele Valentina Clevadî și Elena Covalenco.

Valentina Clevadî are deja 10 ani de experiență  în cadrul CSJ. Salariul judecătoarei în 2015 a ajuns la 245 mii lei. Încă cca 2 mii de lei, Clevadî i-a obținut din depuneri financiare. Judecătoarea a avut și pensie de aproape 200 de mii de lei, spre deosebire de soț, care a avut o pensie de 20 de ori mai mică.

Judecătoarea declară o casă de locuit în valoare de 769634 lei și un teren de 248318 lei. Clevadî nu deține oficial automobil. În 2015, judecătoarea și-a deschis un depozit bancar de 272 mii lei, pe care l-ar fi închis în același an. În 2015 a mai fost închis și un depozit în valoare de 262 mii lei.

Valentina Clevadî indică în declarația pentru 2015 că deține acțiuni la 3 companii: Combinatul de cereale Aur Alb (40 acțiuni), SA Yol Yapagisa (100 de acțiuni) și SA Grupa Hermes (366 acțiuni), la care mai sunt asociați deputatul liberal Ion Apostol (304 acțiuni), deputatul socialist Eduard Smirnov (464 acțiuni) și alți 3 colegi de la CSJ.

În 2013, Aur Alb a avut un contract de achiziții cu Comitetul Executiv al Găgăuziei în valoare de 524400 lei, pentru servicii de depozitare a grâului. Tot în 2013 și Yol Yapagisa a avut un contract de achiziții în valoare de 10 mii de lei cu primăria Ceadîr-Lunga, pentru servicii de curățenie și igienizare. Și Grupa Hermes este beneficiară de contracte cu statul. Despre aceasta am scris în articolul ”Stăpânii achizițiilor publice în 2015”.

Judecătoarea face parte din categoria magistraților ”excelenți” deși a avut 2 dosare care au ajuns la CEDO, dar și alte dosare dubioase în care au fost luate decizii în defavoarea statului.

Elena Covalenco este judecător CSJ din 2008. În 2015, judecătoarea a ridicat un salariu de 238491 lei și o pensie de 155750 lei. 

În 2010, Covalenco a intrat în posesia a 3 terenuri cu o valoare totală de cca 11 mii lei. Tot la categoria bunuri imobile, Covalenco declară un apartament, privatizat în 2004. Deşi deţine o treime dintr-un apartament în Chişinău, dar și terenuri, Elena Colavenco, a figurat pe lista solicitanţilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai, dar ulterior s-a răzgândit și și-a retras numele din listă.

Spre deosebire de mulți colegi, Covalenco nu are mașină. Ea declară că deține acțiuni la SA Combinatul de produse cereale din Chişinău și SA Acva-Gaz (lichidată), de la care nu a primit venit. De asemenea, Covalenco declară că a investit în construcţia spaţiului locativ la SRL „ExfacrorGrup,, în baza unui contract, conform căruia, costul total al apartamentului constituie 29520 euro. În perioada anului 2015 judecătoarea a achitat suma de 329322 lei.

Numele Elenei Covalenco este legat de mai multe dosare dubioase.

Judecătoarea Ghervas deține acțiuni la companii ”prietene” cu statul

ghervas.jpgMaria Ghervas este la CSJ din 2014, deși obținuse unul din cele mai mici punctaje din­tre can­di­da­ţii care au par­ti­ci­pat la con­cursul pentru un fotoliu la CSJ.

În 2015, judecătoarea, împreună cu membrii familie a avut un venit de peste 700 mii lei, obținut din salarii, pensii, activitate didactică și dobânzi. Amintim că soțul judecătoarei este și el parte a sistemului, activând în cadrul Procuraturii Generale.

Ghervas a obținut pensia de peste 15 mii lunar după ce a câștigat procesul intentat împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), care a fost obligată să-i recalculeze pensia.

Familia Ghervas deține în proprietate o casă de locuit care valorează 372778 lei, un apartament de 401638 lei, un garaj de peste 40 mii lei și un teren de peste 100 mii lei.

Familia declară doar o singură mașină în valoare de 220 mii lei și active financiare de puțin peste 10 mii lei.

De asemenea, în declarația judecătoarei sunt indicate câte 2 acțiuni la 3 societăți pe acțiuni: Belceanca, Montorul, Icam și o acțiune la SA Triada. Potrivit informațiilor de pe pagina Agenției de Achiziții Publice, ICAM SA are câștigate 75 contracte/acorduri de achiziții cu instituții publice, în valoare de peste 13 mln lei, dintre care, în 2015 au fost câștigate 4 contracte în valoare de 183552 lei.

Milionara care a trecut prin ”urechile acului CNI”

ala-cobaneanu.jpgAla Cobăneanu este la CSJ din 2003. Judecătoarea a figurat în articolul “Noii milionari ai justiției moldovenești” realizat de portalul moldovacurata.md în 2014. Pe marginea acestui articol, CNI s-a autosesizat, dar a constatat că nu există circumstanțe din care să rezulte încălcarea regimului juridic în declarația cu privire la venituri și proprietate a judecătoarei și a clasat cauza.

În 2015, aceasta a ridicat un salariu de cca 230 mii lei, iar încă aproximativ 5000 de lei au fost obținuți din activitatea didactică. Cobăneanu a avut și o pensie de peste 160 mii lei.

Începând cu 2014, judecătoarea deține în proprietate un teren pentru construcții în valoare de 171569 lei și o casă de locuit de 536424 lei. Din 2000, aceasta deține și un apartament de peste 332 mii lei.

Mașina judecătoarei - Mitsubishi Outlander, a fost procurată în leasing în 2010 și valorează mai mult decât apartamentul – 395 mii lei. Aceasta a fost inclusă pe locul 5, în topul: ”10 judecători de la CSJ cu cele mai luxoase automobile”, realizat de ZDG în 2013.

În 2014, judecătoarea a contractat o datorie de 1,6 mln de lei cu o dobândă de 10% anual. Aceasta este scadentă în 2028.

În 2012, Cobăneanu a figurat în lista judecătorilor apreciați negativ de către cetățeni, iar în 2010 în lista judecătorilor responsabili de condamnarea Republicii Moldova la CEDO.    
                      

Averea ”supremă” a președintelui CSJ

16001079_big1455027890.jpg
Spre deosebire de președintele CSM, care are averi mai modeste decât unii colegi, preşe­din­tele CSJ este cel mai înstă­rit jude­că­tor din cadrul instituției. Poalelungi Mihai este președintele CSJ din 2012. În perioada 2008-2012 el a fost judecător la CEDO. 

În 2015, președintele CSJ a ridicat un salariu de 300951,01 lei (peste 25 mii lunar), dar și 19668 lei din activitatea didactică. De asemenea, Poalelungi a avut și o pensie de 195479 lei. Soția acestuia, angajată la Ministerul Justiției, a ridicat un salariu de 114066 lei. 

În 2015, familia nu a făcut nici un fel de achiziții.

La categoria bunuri imobile sunt declarate un teren împreună cu casa de locuit în valoare de 2,2 mln lei (valoare de piață fiind de cel puțin 5 mln lei) și un apartament în valoare de 1694 lei (!).

Potrivit Ziarului National, Poalelungi și-a cumpărat casa în 2012, la scurt timp după ce a fost ales de către Parlament în funcția de președinte al CSJ.

Soții dețin și 3 automobile a căror valoare este de cca 1,6 mln lei. Impresionante sunt activele financiare ale familiei: peste 300 mii de euro la Victoriabank și peste 30 de mii de euro la o bancă din Franța. 
   
La ultimul concurs pentru selectarea Președintelui CSJ, Poalelungi a fost singurul candidat, ceea ce a pro­vo­cat pro­teste la sediul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii.   
  
Averea judecătorilor CSJ în cifre. Despre ceilați judecători din CSJ citiți în articolul Crime Moldova "Declarații de avere 2015. Averea de la Curtea Supremă de Justiție".
 
averea md.png
    

Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii