În Armata Națională există diferite scheme de sustragere a bunurilor, inclusiv și a tehnicii militare. Puțina tehnică de care dispune Armata Națională este în mare parte de producție sovietică și depășită de timp. Chiar dacă s-a investit în reparație și continuă să mai fie alocați bani, o bună parte din această tehnică se află la pământ. Este vorba și despre tehnica Brigăzii de Infanterie Motorizată nr.1 „Moldova”, dislocată la Bălți, care a fost reparată în 2015, iar acum Ministerul Apărării este gata să investească din nou bani în reparație.

Forțele aeriene ale Republicii Moldova au în dotare doar șase avioane ușoare și tot atâtea elicoptere de transport. Se contează pe două avioane An-72 care pot atinge o viteză maximă de 700 km/h. După ce în 2016 au fost vândute trei complexe de rachete antiaeriene unei firme off-shore din Marea Britanie, protecția spațiului aerian al Republicii Moldova a rămas practic neacoperit. 

Mai sunt și cele 6 MIG-uri de la Mărculești, pe care autoritățile ar fi încercat să le vândă în 2015 Libiei.

Tot în 2015 procuratura a anunțat despre pornirea unui dosar penal privind sustragerea de piese din metale prețioase de la MIG-urile de la Mărculești.

„Greul” armatei îl reprezintă forțele terestre, care au în dotare 200 de mașini de luptă, atât pe roți, cât și pe șenile.  Cea mai performantă tehnică o reprezintă cele 22 de blindate Hummer, donate de Guvernul American în noiembrie 2014, care au ajuns în gestiunea Batalionului nr.22 de menținere a păcii. Deși aceste blindate sunt vechi și se presupune că ar fi fost folosite în războiul din fosta Iugoslavie, pentru armata moldovenească au constituit un cadou generos. 

22 de blindate Hummer.png

Cele mai multe blindate din dotarea armatei moldovenești, în jur de 60 la număr, sunt de model TAB-71, blindate amfibiu de producție românească, care pot înainta prin apă. TAB-urile, care au peste 40 de ani, au fost donate la începutul anilor 90 de către Guvernul României, iar astfel de mașini demult nu se mai produc, la fel ca și piesele de schimb pentru ele. 

Aceste blindate se află în dotarea Brigăzii de Infanterie Monitorizată din Bălți. Chiar dacă au fost reparate în 2015, majoritatea mașinilor se află într-o situație deplorabilă, o parte de piese au fost sustrase și vândute la metal uzat și nici nu poate fi vorba că ar putea fi folosite în luptă.

Cum a fost reparată tehnica militară

În 2014, după anexarea Crimeii la Rusia și începutul războiului din Estul Ucrainei, la Chișinău tot mai multă lume a început să vorbească despre pericolul unei invazii asupra Republicii Moldova și necesitatea consolidării capacității de apărare a țării.

În aprilie 2014, la conducerea Ministerului Apărării a fost numit Valeriu Troenco. Acesta a efectuat o revizie a tehnicii militare și a constatat dotarea precară a armatei. Potrivit lui Troenco, de ani de zile nu se mai făcuse nicio achiziție, iar alocările bugetare abia de acopereau salariile ofițerilor, uniformele și hrana soldaților. Generalul Troenco a reușit să convingă Guvernul să aloce mijloace financiare din fondul de rezervă pentru reparația tehnicii militare.

Ministerul Apărării de atunci a pus accentul pe Brigada de Infanterie Motorizată din Bălți, care are capacitatea de a riposta unei invazii cu tancuri, blindate din dotarea armatei din stânga Nistrului.

În iulie 2014, la conducerea Brigăzii „Moldova” a fost numit Veaceslav Rusu. Acesta era responsabil de reparația tehnicii militare.

 

În vara anului 2015, tehnica militară de la Brigada nr.1 a fost reparată și folosită în aplicațiile militare.

 tehnica militară7.png

Ministrul Șalaru decorează Brigada nr.1 și demite conducerea

La 30 iulie, 2015, odată cu numirea Guvernului Streleț, la conducerea Ministerului Apărării vine Anatol Șalaru. În august 2016 acesta a asistat la un exerciţiu al militarilor din Brigada „Moldova”. La 25 septembrie, 2015, Brigada din Bălți a fost decorată cu ordinul de stat „Credinţă Patriei” clasa I. Distincţia a fost înmânată de Anatol Şalaru, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat pe platoul unităţii. „Distincţia Credinţă Patriei reprezintă un tribut de recunoştinţă adus pentru activitatea prodigioasă şi rezultatele meritorii obţinute de personalul brigăzii”, a declarat Alexei Barbăneagră, secretarul de atunci al Consiliului Suprem de Securitate.

conducerea.png

La sfârșitul lunii noiembrie 2015, Șalaru a semnat ordinul de concediere a comandantului Brigăzii, Veaceslav Rusu, și adjunctului său, Eduard Putină.

Cei doi au contestat în judecată demisia, iar la începutul anului 2016 s-au pomenit cu dosare penale pentru abuz de serviciu.

Dosare penale controversate și procuror reținut pentru mită

La 19 octombrie, 2015, o inspecție a Ministerului Apărării a efectuat un control inopinat la Brigada „Moldova”. În urma controlului s-a constatat că de la TAB-urile proaspăt reparate lipseau schimbătoarele de căldură și elicele propulsoarelor prin jet de apă. Suspectat de furt a fost plutonierul Vadim Goncear, care pe parcursul anilor 2014 și 2015 ar fi vândut piesele de la blindate la metal uzat.

Vadim Goncear și-a recunoscut vina și s-a ales cu o pedeapsă cu suspendare. La fel, a fost suspendat și căpitanul Andrei Cojuhari, responsabil de păstrarea tehnicii militare. Deși suma prejudiciului a fot evaluată la aproape jumătate de milion de lei, Goncear și Cojuhari nu au fost impuși să achite paguba

condamnă.png

Dosar penal la comandă?

Vadim Goncear, Andrei Cojuhari și alți foști subalterni de-ai lui Rusu și Putină, fiind audiați de către procurori, au dat declarații care îi incriminează pe foștii șefi de la Brigada „Moldova”. Inculpații susțin sub semnătură că au primit ordine de la cei doi colonei să sustragă piesele de la TAB-uri, să le vândă și să se împartă cu banii.

declarații.png

Rusu și Putină pledează nevinovați și susțin că dosarul le-a fost fabricat pentru că au devenit incomozi. „Noi am reparat toată tehnica, iar ca mulțumire ne-am ales cu dosare penale”, a declarat colonelul Rusu.

salaru.png

Ministrul Șalaru și colonelul Rusu

Acest lucru este recunoscut neoficial de către Vadim Goncear într-o înregistrare audio. 

În perioada investigării dosarului TAB-urilor din Bălți, pe banca acuzaților a ajuns și fostul procuror militar din Bălți, Vadim Cebotari. Acesta este învinuit că în iulie 2016, în timp ce deținea funcția de șef-interimar al Procuraturii militare din Bălți, a estorcat 1 mie de dolari de la colonelul Veaceslav Rusu pentru a asigura „cercetarea obiectivă” a cazului. 

Colonelul Rusu a declarat în instanță că Vadim Cebotari s-a adresat la el cu rugămintea de a-i găsi un loc de muncă în armată, deoarece Procuratura militară urma să fie lichidată. Atunci colonelul l-a rugat pe procuror să examineze obiectiv dosarul. Cebotari i-a dat garanții că dacă îi achită 1 mie de dolari, cazul va fi cercetat obiectiv și nu v-a fi transferat la altă Procuratură.

La începutul anului 2017, Rusu a depus un denunț la Procuratură, în care susține că i-ar fi fost falsificată semnătura de pe actele de primire-predare a tehnicii militare. 

Procuratura municipiului Bălți a anunțat despre pornirea unui proces penal, care însă nu a fost finalizat. 

Ce se ascunde după „misterul” TAB-urilor?

Unele surse din cadrul Ministerului Apărării susțin că scandalul blindatelor de la Bălți ar avea la bază un conflict dintre factorii de decizie din actuala și fosta conducere a Ministerului Apărării. Neînțelegerea a apărut după ce trei complexe de rachete antiaeriene au fost comercializate de Ministerul Apărării prin intermediul Aeroportului Internaţional Mărculeşti în luna februarie 2016. Potrivit unei investigații a Ziarului de Gardă, ele au ajuns la o firmă off-shore din Marea Britanie, condusă de personaje cu implicări obscure.

Procedura de comercializare ar fi fost inițiată de ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru. La 10 decembrie, 2015, Șalaru a semnat un ordin, prin care l-a obligat pe şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, ca în perioada 14-24 decembrie, 2015, să organizeze transmiterea din gestiunea Ministerului Apărării către Aeroportul Internaţional Mărculeşti a trei complexe de rachete antiaeriene „S-125 M1 Neva”. Rachetele ar fi fost vândute „în scopul fortificării bazei materiale” a întreprinderii.

Cele trei complexe de rachete au fost vândute cu 600 de mii de dolari. Un grup de veterani ai Armatei Naționale au declarat într-o conferință de presă că ar fi fost prejudiciat bugetul de stat cu aproximativ 30 de milioane de dolari, dar şi periclitată capacitatea de apărare a ţării, Republica Moldova rămânând cu un singur complex de rachete antiaeriene. 

Un complex de rachete antiaeriene nou costă aproximativ 20 de milioane de dolari. Unul vechi, dar funcţional, ar valora, afirmă experţii militari, în jur de 10 milioane, în timp ce pentru readucerea la viaţă a unui complex vândut de Republica Moldova ar fi fost nevoie doar de 3-5 milioane USD.

Sursele noastre susțin că Șalaru ar fi inițiat vinderea rachetelor imediat după venirea sa la conducerea Armatei Naționale. Generalul Igor Gorgan, care deținea funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale, s-a opus vehement și a raportat președintelui de atunci, Nicolae Timofti. După aceasta, între cei doi a început un adevărat război, iar Șalaru l-a acuzat public pe general că a instaurat în funcțiile cheie oamenii săi. În aprilie 2016, la insistența lui Șalaru, Gorgan a fost demis. 

Igor Gorgan.png

Igor Gorgan. Sursa moldova.org

La rândul său, generalul l-a acuzat pe Șalaru de distrugerea armatei. Gorgan susține că a fost demis pentru că era incomod și s-a opus delapidărilor, iar din această cauză au fost concediați mai mulți profesioniști din armată. Igor Gorgan este nașul de cununie al colonelului Veaceslav Rusu.

La 3 noiembrie, 2016, generalul Igor Cutie a fost numit șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale. Ulterior, adjunctul lui Igor Cutie a fost numit un militar, care ar fi rudă cu Șalaru.

Precizăm că, la 15 decembrie, 2015, Igor Cutie, în timp ce deținea funcția de șef-adjunct al Marelui Stat Major al Armatei Naționale, a semnat o dispoziție prin care a fost instituită o comisie. Deși Gorgan s-a opus, această comisie a organizat predarea bunurilor materiale de la balanţa Ministerului Apărării la balanţa ÎS „Aeroportul Internaţional Mărculeşti”.

La finele anului 2016, la scurt timp după investire, președintele Igor Dodon a semnat unul din primele sale decrete prin care îl demite din funcția pe ministru al Apărării, Anatol Șalaru.

Ulterior, Igor Goran este văzut în anturajul lui Igor Dodon, la o recepție organizată în februarie 2015, de către Ambasada Federației Ruse la Chișinău.

Pe de altă parte, Anatol Șalaru infirmă acuzațiile și spune că nu este implicat în vinderea rachetelor.

„Parlamentul a dispus vinderea acestor sisteme antiaeriene încă în 2001. Eu le-am transmis în gestiunea ÎS „Aeroportul Internaţional Mărculeşti”. Ministerul Apărării nu comercializează tehnică militară. S-a ocupat Guvernul de vinderea celor trei complexe de rachete. Aceste rachete nu pot fi folosite la noi. Ele trebuie modernizate, un proces foarte costisitor”, ne-a declarat Șalaru.

Întrebat despre scandalul TAB-urilor, fostul ministru al Apărării ne-a spus că i-a destituit pe cei doi șefi de la Bălți, dar nu este implicat în pornirea dosarului penal: „Ce are Bălțiul cu rachetele? Acolo s-au ocupat alte structuri. Eu am fost informat despre neregulile depistate și am fost nevoit să-i demit. Dacă procedam altfel, puteau să mă învinuiască de complicitate. Sunt aproape doi ani de când nu mai sunt ministru, iar dosarul continuă”.

Noi alocări pentru reparația TAB-urilor

În timp ce Ministerul Apărării este zdruncinat de lupta dintre partidele politice, iar justiția nu se poate descurca cu delapidările din Armata Națională, TAB-urile  reparate în 2015, din banii alocați din fondul de rezervă al Guvernului, au fost puse din nou pe brânci.

tehnică.jpg

La 5 martie, 2018, ministrul Apărării, Eugen Sturza, a semnat ordinul nr.168 prin care a dispus verificarea tehnicii militare din Brigada de Infanterie Motorizată nr.1. Controlul a fost efectuat în perioada 12 martie-6 aprilie, 2018, fiind verificată fiecare unitate de tehnică.

În urma controlului, comisia de verificare a elaborat un act de constatare, în care se arată că tehnica militară nu a fost păstrată în modul cuvenit, a fost scoasă din funcțiune, iar o bună parte din piese lipsesc. Prejudiciul material a fost estimat de comisie la 2 milioane 471 de mii de lei, dintre care peste 2 milioane de lei pentru transportatoarele blindate TAB, aproape 257 de mii pentru autovehiculele ZIL-131 și 86 de mii de lei pentru autovehicule GAZ-66.

Actul de constatare a fost transmis generalului Igor Cutie, care la 23 aprilie, 2018, i-a înaintat lui Sturza două propuneri, ca reparația blindatelor să se desfășoare cu forțele proprii sau să fie efectuată la întreprinderile de stat, sau particulare. La propunerea generalului, în ambele cazuri piesele urmează să fie procurate din bugetul Ministerului Apărării.

De data aceasta s-a trecut cu vedere investigarea vinovaților și atragerea la răspundere. O explicație ar fi că Valeriu Chilaru, comandant al Brigăzii „Moldova” în perioada noiembrie 2016-mai 2017, ar fi rudă cu Igor Cutie, iar succesorul lui Chilaru, Igor Chilivnic, ar fi cumătru cu generalul.

La 15 mai, 2018, Ministerul Apărării anunță un tender pentru procurarea pieselor de schimb în special pentru blindatele TAB-71, ZIL-131 și GAZ-66. 

În solicitarea de oferte lipsesc însă elicele și propulsoarele cu jet de apă.

Agenții economici nu s-au grăbit să profite de ofertă și la 3 august, 2018, Ministerul Apărării a anunțat licitație repetată, cu termenul de depunere a ofertelor până la 21 august curent. 

O nouă diversiune la Bălți?

În luna mai 2018, un incendiu suspect a distrus un autocamion de model ZIL, aflat în boxele Brigăzii de Infanterie Motorizată nr.1 din Bălți. Camionul se afla în imediata apropiere a sistemelor antitanc. Fumul a fost observat de către o santinelă, care a alertat colegii și superiorii, iar incendiul a fost localizat în scurt timp. Sursele noastre susțin că experții militari au rămas uimiți de faptul că în scurt timp flăcările au topit motorul, confecționat din fontă. Totodată, autocamionul staționa de mai mult timp și lipsea acumulatorul, ceea ce exclude din start versiunea unui scurtcircuit.

Investigații
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii