La fel ca în societate, deţinuţii din penitenciarele moldoveneşti se împart în două categorii: bogaţi şi săraci. În timp ce o bună parte dintre cei care îşi ispăşesc pedeapsa trăiesc în condiţii mizerabile, recunoscute de către Comitetul ONU Antitortură ca inumane şi degradante, există o categorie de deţinuţi care, cu acordul tacit al administraţiei, au în puşcărie condiţii pentru care i-ar invidia o bună parte dintre cei care se află în libertate.

Este vorba de aşa zişii „blatnîe”, o categorie de pușcăriași, care se conduc după un cod de legi din lumea interlopă, elaborat de către autorităţile criminale din Rusia încă la mijlocul secolului trecut. Acest cod exclude orice colaborare cu autorităţile statului, în special cu reprezentanţii organelor de drept sau angajaţii închisorilor.

Liderul absolut al celor „blatnîie” din închisorile moldoveneşti este aşa zisul hoţ în lege, Vladimir Moscalciuc, alias Makena. 

nota info makena

Până la deţinerea puterii absolute asupra interlopilor din închisorile moldoveneşti, Makena a parcurs cale lungă, înlăturându-şi treptat concurenţii. În 2000, când Petru Gâlcă, alias Micu, este condamnat la detenţie pe viaţă pentru organizarea mai multor asasinate, inclusiv pentru moartea lui Valeri Rotari, alias Zelionîi, şi Evhjeni Grişcenco, alias Jeka, Makena face tot posibilul pentru ca lui Micu să i se retragă titlul de hoţ în lege. Ulterior, titlul lui Micu este reabilitat datorită unui discipol de-al său, Ion Guşan, alias Patron. 

Un concurent serios pentru Makena a fost hoţul în lege Malhaz Djaparidze, care, ironia sorţii, a fost unul dintre cei care l-a „încoronat” pe Moscalciuc. 

Djaparidze controla închisorile din zona de Sud, dar şi Penitenciarul nr.13 din Chişinău. În ianuarie 2008, la Odesa, are loc o reunine a autorităţilor criminale de cel mai înalt rang din Ucraina şi Rusia. Malhaz pune în discuţie atunci problema lui Makena, acuzându-l pe acesta de încălcarea regulilor hoţeşti şi colaborarea cu organele de drept. Participanţii la adunare acceptă acuzaţiile aduse de Malhaz şi pun sub semnul întrebării reputaţia hoţească a lui Makena. 

În februarie, 2008, Malhaz este reţinut la Odesa, dar la scurt timp este eliberat de către instanţa de judecată. Forţele de ordine însă, îl reţin din nou şi-l predau autorităţilor din Republica Moldova, unde Djaparidze urmează să ispăşească o pedeapsă cu închisoarea pentru consum de droguri.


La 26 aprilie, 2008, Malhaz Djaparidze moare în închisoare, în condiţii suspecte. Versiunea oficială a fost că interlopul a decedat din cauza unui atac de cord. Fratele lui Malhaz, Gheorghi Djaparidze, a declarat la scurt timp, după înmormântare, că a discutat la telefon cu patru ore înainte de deces cu fratele său şi că acesta se simţea perfect.

După decesul lui Malhaz, Moscalciuc devine stăpânul neoficial al tuturor închisorilor din Moldova şi consolidează o organizaţie criminală bine pusă la punct. Clanul „Makena” deviază de la regulile interlopilor şi principiile lui Vasea Briliant (Vladimir Babuşkin, autoritate criminală din Rusia, decedat în 1992). Moscalciuc nu se sfieşte să colaboreze cu organele de drept, atunci când are interese şi să estorcheze bani de la deţinuţii de rând. Iar o bună parte, dintre cei care doresc să fie incluşi în categoria „blatnîie”, nu mai trebuie să dea dovadă de anumite „calităţi”, ci este suficient să achite o taxă clanului condus de Moscalciuc. Astfel, pentru a fi înscris în castă, deţinutul trebui să achite în jur de 1500 de euro. În rest, preţurile depind de poziţia pe care o va ocupa condamnatul în ierarhia criminală. Cea mai costisitoare este funcţia de „polojeneţ”, un fel de superior pe închisoare, numit de către hoţul în lege. Această funcţie costă în jur de 25 de mii de euro. Sursele noastre susţin că Moscalciuc acceptă în calitate de taxe și vestimentaţie de brand sau produse alimentare.

Cum trăiește Makena şi oamenii săi în închisoare

Vladimir Moscalciuc îşi ispășeşte pedeapsa în Penitenciarul nr.15 din Cricova. Makena nu şi-a afişat niciodată condiţiile de detenţie însă anterior, un pușcăriaș a declarat în presă că ar fi ca în hotelul „Jolly Alon”. 

Sursele noastre susţin că Makena este deţinut de unul singur într-o celulă de 20 de metri pătraţi, cu reparaţie modernă, mobilată luxos. Se vehiculează că acesta are un fotoliu, dotat cu un buton special, pe care apasă de câte ori are nevoie să-l cheme pe deţinutul care îl deserveşte. 

certificat makenacertificat makena2

În perioada 2005-2009, Moscalciuc ar fi avut un comportament exemplar, fiind stimulat de către administraţia închisorii cu o menţiune şi 10 întrevederi suplimentare cu rudele. În același timp, pentru încălcarea regimului de detenţie, Makena a fost sancţionat doar o singură dată, cu o mustrare.

În 2016, unul dintre şefii închisorii nr.15 i-a organizat lui Makena o plimbare cu automobilul prin capitală. Acesta este unicul caz documentat de autorităţi privind scoaterea ilegală a lui Moscalciuc în afara închisorii.

Unul dintre prietenii lui Makena, aflat acum la libertate, este fostul poliţist din Departamentul servicii operative al MAI, Veaceslav Murzacov. Instanţa de fond l-a condamnat pe Murzacov la 15 ani de detenţie, iar Curtea Supremă de Justiţie i-a redus pedeapsa la 7 ani.

Murzacov este fondatorul şi proprietarul Agenţiei de pază şi securitate Bercut

Despre colaborarea şi schemele comune dintre Moscalciuc şi Murzacov a vorbit Djaparidze la reuniunea din anul 2008, de la Odesa. 
 
Tot în Penitenciarul nr. 15, în condiţii ceva mai modeste, este deţinut şi Lilian Chirica, alias Lilic, mâna dreaptă a lui Makena în puşcărie. Chirica a fost  condamnat pentru escrocherie, după ce le-a scurs de sume impresionante pe mai multe femei bogate din capitală, care i-au fost amante. Ajuns în puşcărie, Lilic a aderat şi s-a implicat activ în schemele lui Makena de şantaj şi estorcare a mijloacelor băneşti de la deţinuţi, faptă pentru care, în 2012, a fost condamnat la alţi 20 ani de închisoare. 

certificat chirica

Anterior, Lilian Chirica a fost „polojeneţ” în Spitalul Penitenciar nr.16-Pruncul. În timp ce era deţinut în această instituţie, Lilic a fost „încurajat” de administraţia închisorii cu o întrevedere de lungă durată cu rudele pentru că ar fi reparat din cont propriu un veceu.   

decizie  

În Penitenciarul de la Cricova îşi ispăşeşte pedeapsa Andrei Efremenco, alias Belîi. În timp ce se afla în închisoare, în 2008, Efremenco l-a omorât pe Andrei Dasic, o autoritate interlopă, cunoscută sub pseudonimul Lvovski. Omorul lui Dasic ar fi fost comandat de Makena, în perioada luptei pentru influenţă în penitenciare, iar Efremenco ar mai fi avut complici, pe care nu i-a divulgat. Astfel, Belîi a ajuns unul din apropiaţii lui Moscalciuc, find mai întâi „polojeneţ” la Penitenciarul nr.13, apoi „smotreaşcii” (nr. supraveghetor numit de hoţul în lege) la Penitenciarul nr.15. 

Acum Efremenco trăieşte „pe picior larg” în închisoare, beneficiind atât de statutul înalt din ierarhia interlopă, cât şi de atenţia administraţiei penitenciarului, în calitate de căpitan al echipei de fotbal. 

fotbal

Efremenco, cel care ține cupa în mână, în stânga lui Aureliu Suhan, directorul DIP

fotbal2

Belîi împarte trofee coechiperilor

Sursele noastre susţin că jucătorii din echipa de fotbal a Penitenciarului de la Cricova ar face parte din casta celor „blatnîe”. 

fotbal3

Un veteran al fotbalului moldovenesc îi înmânează cupa lui Belîi 

Vitale Guşan, alias Boroda este un alt apropiat al lui Moscalciuc şi este complice cu „şeful” său într-un dosar penal, aflat pe rol la Judecătoria Chişinău de mai bine de doi ani. 

moscalciuc 

Guşan, pe banca acuzaţilor, alături de Moscalciuc

Boroda, la fel ca ceilalţi apropiaţi ai lui Makena, are condiţii de detenţie mult mai bune decât majoritatea puşcăriaşilor. Acesta are în celulă electrocasnice, telefon mobil performant, iar băuturile alcoolice de calitate reprezintă ceva obişnuit pe masa interlopului.

penitenciar2

penitenciar3

În pozele lui Boroda apare frecvent deţinutul Vasile Stâncă, originar din Cahul, condamnat la ani grei de puşcărie pentru trafic de persoane. Potrivit unor surse, Stâncă ar fi plătit grupării „Makena” pentru ca să fie trecut în casta lor. După „transfer”, condiţiile de detenţie ale lui Stâncă s-au îmbunătăţit semnificativ.

peniteciar4.jpg

penitenciar5.jpg

Vasile Stâncă

În anturajul lui Guşan apare şi Valentin Rimschi, un savant de la Academia de Ştiinţe, condamnat la ani grei de puşcărie pentru fabricarea şi punerea în circulaţie a banilor falşi. În timpul reţinerii, asupra savantului au fost gasiţi 16 mii de dolari falşi. Rimschi a pledat nevinovat şi a declarat că dosarul i-a fost fabricat.  
penitenciar7  

Valentin Rimschi, în stânga lui Guşan

La fel, o duce bine în detenţie şi Iurie Nazarenco, alias Figura. Nazarenco a fost condamnat pe când avea 20 de ani,  pentru un omor comis cu deosebită cruzime. A strangulat un bătrân în propria locuinţă, de unde a furat un televizor. Aderă la gruparea „Makena”, iar în 2012 este condamnat la încă 16 ani de detenţie pentru şantaj şi estorcare de bani de la pușcăriași. În prezent, Nazarenco este „polojeneţ” la Penitenciarul nr.9 din Pruncul. 

penitenciar6.jpg

intrevedere de lunga durat.jpg 

Întrevedere de lungă durată în penitenciar. Figura, primul din dreapta 

Ştefan Adam, deţinut în Penitenciarul nr. 9, face parte din categoria celor care fac presiuni asupra deţinuţilor, la comanda administraţiei penitenciarelor, pentru a-i determina să-şi retragă plângerile. Adam nu refuză nici comenzile ce vin din partea clanului „Makena”.

penitenciar9.jpg

Ştefan Adam petrece mult timp în sala de forţă

Sursele noastre susţin că Moscalciuc a ordonat apropiaţilor săi să ducă un mod de viaţă sănătos, să nu consume droguri şi să facă mult sport. 

penitenciar10

DeţinuI Igor Fomcenco, la fel, ca şi Adam, s-a remarcat prin presiunile făcute asupra deţinuţilor

peniteciar11

Deţinut din clanul „Makena”

Alexandru Covali, alias Şalun, îşi ispăşeşte pedeapsa în Penitenciarul nr.2 din Lipcani. A fost condamnat la 19 ani de detenţie pentru trafic de persoane, după ce a organizat cea mai mare reţea de prostituate, din Republica Moldova. 

Chiar dacă anterior a lucrat în organele de drept, această „pată” din biografie nu i-a încurcat să ajungă „polojeneţ” în Penitenciarul din Lipcani. 

salun+stati

Şalun cu milionarul Gabi Stati în Penitenciarul nr.13. Aprilie, 2009

În Penitenciarul nr.13 din Chişinău dictează regulilie „polojeneţul” Constantin Mardari, alias Maradona,condamnat pentru furt calificat şi tâlhărie. În 2012, Mardari a avut „norocul” să împartă celula cu Moscalciuc, în timp ce ambii erau deţinuţi în Penitenciarul nr.13. Recent, doi deţinuţi din Penitenciarul nr.13 au solicitat conducerii DIP să li se ofere protecţie specială, pe motiv că ar fi ameninţaţi cu moartea de Constantin Mardari, alias Maradona.

penitenciar12

Constantin Mardari, în dreapta

Regimul de detenţie nu pare a fi chiar greu nici pentru deţinutul Liviu Malai, condamnat pentru escrocherie şi aderant la casta autorităţilor interlope.

La fel ca şi ceilalţi membri ai grupării, Malai se bucură de condiţii bune de detenţie, dar şi de lucruri, care sunt absolut interzise în puşcărie. La una din întrevederile de lungă durată, Malai l-a impus pe un deţinut să îmbrace port popular şi să-l deservească ca la restaurant. 

malai.jpg

malai2

Liviu Malai (în maiou alb) la întrevedere

Şi în Penitenciarul din Rezina, unde sunt deţinuţi cei condamnaţi pe viaţă, unii pușcăriași par să se bucure de anumite privilegii.

Femeile din gruparea „Makena”

Aceeaşi situaţie este caracteristică şi pentru femeile din detenţie. În Penitenciarul nr.13 se află Laura Leonova, specializată în furturile de buzunar. Recent, au fost reţinuţi și părinţii, dar şi câteva rude de-ale Laurei din Bălţi, fiind suspectaţi de trafic de droguri. Leonova a fost numită de Makena „smotreaşceaia” (nr. supraveghetoare) pe femeile din Penitenciarul nr.13. Aceasta a luat sub protecţia sa mai multe deţinute, contra unor favoruri sau bani. Condiţiile de detenţie ale Laurei diferă de a celorlalte condamnate, iar masa îi este permanent încărcată cu bunătăţi.

Cum trăiesc deţinuţii de rând

Condamnații, care nu fac parte din casta celor „blatnîie”, o duc destul de greu, fiind ţinuţi în celule mizerabile şi supraaglomerate. Gestionarii penitenciarelor strâng din umeri şi invocă lipsa de mijloace financiare, iar Curtea Europeană, cu regularitate, dă câştig de cauză pușcăriașilor moldoveni, care s-au plâns pe condiţiile de detenţie.

penitenciar15 

penitenciar13.jpg

deținut

Deținut obișnuit

femei in inchisoare.jpg

Femei în închisoare

Nici hrana pe care o oferă statul zilnic celor care îşi ispăşesc pedeapsa  nu face faţă cerinţelor, iar deseori este pur şi simplu necomestibilă. 

mancare penitenciar.jpg

Şi asistenţa medicală din penitenciare, potrivit mai multor deţinuţi, lasă de dorit.

penitenciar14

Fost deţinut în Penitenciarul din Bălţi, care a ieşit cu picioarele umflate după 4 luni de detenţie, fiindcă nu i s-a acordat asistenţă medicală

Mai multe voci de după gratii spun că sunt supuse represiunilor atât din partea administraţiei, cât şi a autorităţilor interlope. 

mesaje.png

Unii deţinuţi încearcă să se apere cum pot: scriu plângeri la Procuratură, se adresează organizaţiilor neguvernamentale şi mass-mediei. Alţii protestează prin greva foamei sau se automutilează.

mutilare.jpg

Deținuți automutilați în Penitenciarul nr. 1 Taraclia și nr. 4 Cricova

Deşi mai mulţi pușcăriași susţin că sunt şantajaţi de către reprezentanţii lui Moscalciuc, puţini sunt dintre cei care au curajul să depună plângeri sau să facă declaraţii, deoarece nu se simt protejaţi. Un exemplu elocvent este cazul lui Serghei Marcovţev, care este deţinut în Penitenciarul nr.4. Acesta a depus mărturii în instanţă împotriva lui Moscalciuc şi a unor şefi din sistemul penitenciar. Deşi i s-a promis că va beneficia de prevederile Legii cu privire la protecţia martorilor, acestea nu au fost onorate. Dimpotrivă, potrivit mamei sale, Marcovţev a fost bătut de către gardieni şi s-a ales cu încă o condamnare de trei ani.

marcovțev  

Serghei Marcovţev

Presiunile se fac şi asupra deţinuţilor, care se plâng în mass-media. După ce un pușcăriaș a transmis presei o înregistrare video, în care spune că este persecutat de către autorităţile criminale, care ar colabora cu şefii de la penitenciare, un lider interlop a început să telefoneze unui activist civic, cerându-i să retragă filmuleţul de pe internet. 

Poziţia DIP

Conducerea Departamentului Instituţiilor Penitenciare respinge acuzaţiile, potrivit cărora în puşcării există o castă favorizată a liderilor interlopi, care beneficiază de anumite facilităţi şi care ar colabora cu administraţia. „În penitenciar există o singură autoritate, şeful instituţiei. Alte autorităţi nu recunoaştem. Poate că există, într-o măsură oarecare, o subcultura criminală, dar se depun eforturi pentru lichidarea ei. Noi nu o recunoaştem şi nici nu o susţinem. Toţi deţinuţii sunt egali, iar facilităţile, prevăzute de Codul de Executare, se acordă doar celor care respectă regulile de detenţie. Societatea acordă prea multă atenţie autorităţilor criminale. Dacă nu le-ar acorda atâta atenţie, nu ar exista aşa zisele autorităţi”, ne-a declarat Oleg Pantea, ofiţerul de presă al DIP.  

Investigații, penitenciar, deținuți
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii