Începând cu anul 2000, Colegiul de Construcții din Chișinău a rămas fără mai multe terenuri și imobile, inclusiv fără un cămin studențesc. Sub pretextul aprovizionări profesorilor cu spațiu locativ, administrația instituției de învățământ a cedat mai multe terenuri pentru construcții de pe teritoriul orășelului studențesc, dar și un cămin, care a fost reconstruit în apartamente. Acestea au fost privatizate și vândute, iar pe terenurile cedate au apărut blocuri moderne de locuit, case particulare și o cooperativă de garaje. Toate acestea s-au produs chiar dacă legea interzice privatizarea încăperilor de locuit din căminele studențești, precum și înstrăinarea sau transmiterea edificiilor, construcțiilor și terenurilor aferente, care aparțin instituțiilor de învățământ, în alte scopuri decât cele pentru instruire, educație și iluminare culturală. 

coleg1.png

Colegiul de Construcții din Chișinău a fost înființat în anul 1991 în baza Tehnicumului de Construcții fondat în 1940. Instituția a preluat patrimoniul Școlii speciale tehnico-industriale, fondate în 1932.

La 20 august, 1959, conducerea orașului Chișinău a alocat 10 hectare de teren pe șoseaua Costiujeni, în prezent strada Gheorghe Asachi, pentru construcția blocurilor de studii și căminelor studențești ale Tehnicumului de Construcții.

La 4 decembrie, 2015, Colegiul de Construcții este reorganizat în Centru de Excelență în Construcții, pe lângă colegiu fiind arondate și câteva școli de meserii în domeniul construcțiilor.

centrul de excelente.png

La moment, doar la Colegiul de Construcții din Chișinău își fac studiile în jur de 1600 de studenți, procesul didactic fiind asigurat de 108 pedagogi și de 101 angajați auxiliari.

Cămin studențesc privatizat prin decizie judecătorească

În timp ce studenții se înghesuie câte 4-5 într-o cameră de 15-18 metri pătrați, achitând o taxă anuală de 2180 de lei, căminul nr.4, cu 53 de odăi, a fost reorganizat în bloc locativ. Odăile au fost reconstruite în apartamente și repartizate unor angajați ai instituției. Ulterior, apartamentele au fost privatizate, iar o bună parte din ele au fost vândute.

asachi.png

Privatizarea locuințelor din fostul cămin nr.4 a fost inițiată la 16 noiembrie, 2006, de către Comitetul sindical al instituției. Locatarii căminului nr.4 au înaintat un demers la Ministerul Educației, care, prin răspunsul dat la 06.06.2007, a refuzat modificarea statutului juridic din cămin studențesc în bloc locativ. Atunci locatarii căminului s-au adresat în instanța de judecată, iar la 16 iulie, 2009, Curtea de Apel Chișinău le-a dat câștig de cauză.

Legea interzice privatizarea încăperilor de locuit în căminele instituțiilor de învățământ de toate nivelurile.

privatizarea incaperilor de locuit.png

Printre cei care s-au ales cu locuințe în blocul fostului cămin figurează persoane care nu au nimic comun cu instituția, cum ar fi o funcționară de la Ministerul Educației, iar unii beneficiari aveau loc de trai și nu necesitau locuință de la stat. S-a ales cu un apartament de 46,9 metri pătrați și juristul Colegiului de Construcții, Veaceslav Rusu, care, prin funcția pe care o deținea, era obligat să reprezinte interesele angajatorului în litigiul cu locatarii căminului. La nici jumătate de an după ce a intrat în posesia imobilului, Rusu l-a vândut unei familii din raionul Ialoveni.

Și intendenta instituției de învățământ, Larisa Furculiță a reușit să privatizeze două apartamente.

Centrul medical Petrumed

La parterul fostului cămin este amplasată clinica particulară Petrumed, o afacere de familie a lui Boris și Petru Untu. În clinica respectivă se aplică o metodă inedită de tratament, având la bază veninul de șarpe, iar printre clienți figurează mai mulți funcționari de rang înalt, dar și din administrația Colegiului de Construcții din Chișinău.

petrumed.png

SRL Petrumed a fost fondată la 16 august, 2002. În februarie 2003, SRL Petrumed a luat în arendă, pe un termen de 5 ani, un teren cu suprafața de 0.0145 ha, aferent fostului cămin nr.4.

La 10 mai, 2006, întreprinderea a dat în exploatare o construcție cu suprafața de 134,1 metri pătrați, care pornește chiar din peretele căminului nr.4 al Colegiului de Construcții.

La 20 martie, 2007, SRL Petrumed a cumpărat terenul aferent căminului studențesc, după ce la 5 martie, același an, a obținut modificarea planului cadastral.

Nunți și cumetrii sub nasul studenților

Pe teritoriul adiacent Căminului nr.3 se înalță o cafenea, care pe lângă serviciile cotidiene de alimentație publică, organizează nunți, cumetrii și alte petreceri.

Clădirea, cu trei nivele, începe aproape din pereții căminului studențesc, umbrind cel puțin 9 geamuri.

vitadaro.png

Imobilul cu suprafața de 109,7 metri pătrați aparține SRL Vitadaro, fondată de către soții Victor și Tamara Stici, și fiul lor Daniel.

vitadaro2.png

Imobilul a fost dat în exploatare în august 2004, iar firma a intrat în proprietatea terenului aflat în gestiunea Colegiului de Construcții în februarie 2000.

Garaje de lux cu trei nivele

La 21 noiembrie, 1998, Primăria Chișinău a decis repartizarea unui lot cu suprafața de 0,1 ha din contul terenului Colegiului de Construcții pentru proiectarea și construirea unor garaje. Pe acest lot este organizată Cooperativa de Construcție a Garajelor nr.30 (CCG nr.30). La 28 octombrie, 2002, conducerea Colegiului de Construcții a înaintat un demers Ministerului Educației, în care solicită de a transmite Cooperativei un lot de 0.06 ha pentru construcția garajelor pentru profesori. Ministerul a acceptat, iar în 2009 terenul ajunge în proprietatea CCG nr.30.


Acum terenul respectiv se află în afara hotarului de teren gestionat de colegiu. Pe lângă garaje, pe teritoriul CCG nr.30 au fost construite și imobile de lux cu două sau chiar trei nivele. În unele locuiesc oameni, iar în altele își au sediul diferite firme.

Apartamente „pentru profesori” de la Glorinal

Aprovizionarea cu locuințe a pedagogilor de la Colegiul de Construcții din Chișinău a servit drept motiv pentru cedarea unui teren de 0.5 ha Agenției municipale de ipotecă. În 2002, când la cârma țării se afla Vladimir Voronin, compania Glorinal, controlată de Oleg Voronin, fiul liderului comunist, a obținut dreptul de a construi două blocuri de locuit, iar cele 99 apartamente urmau să fie vândute în ipotecă. 

pentru profesori.png

La moment, doar doi profesori de la Colegiul de Construcții locuiesc în blocul construit de Glorinal.

Lux rezidențial lângă căminul nr.1

Tot pe teritoriul Colegiului de Construcții se află și casa de locuit a Adei Popovici,  fost lider sindical, la moment șefă de secție în cadrul instituției.

case_camin1.png

„Cotedjul”, după cum a fost botezat imobilul de către studenți, are două nivele, iar potrivit datelor cadastrale, suprafața acestuia este de 114 metri pătrați.

case_camin1_1.png

Anterior, pe acest loc s-a aflat o construcție mică, numită „căsuța intendentului”, în care își avea oficiul intendentul orășelului studențesc. 

La 30 ianuarie, 2014, administrația Colegiului de Construcții din Chișinău și Comitetul sindical al instituției, condus la acea vreme de Ada Popovici, au luat decizia comună de a atribui lui Popovici „căsuța intendentului” în calitate de spațiu locativ.

La 11 iunie, 2006, Primăria municipiului Chișinău, la solicitarea Adei Popovici, îi eliberează ordin de repartiție asupra „căsuței comandantului”. Ulterior, sub pretextul că locuința este avariată, Popovici s-a adresat către administrația Colegiului, dar și către Ministerul Educației și a solicitat permisiunea de a o reconstrui. Astfel, la 9 februarie, 2007, Ada Popovici a reușit să privatizeze „căsuța comandantului”.
În 2008, „cotedjul” este dat în exploatare, după care este înregistrat ca proprietate privată, inclusiv și terenul aferent, pe numele Adei Popovici și a soțului ei, Tudor Popovici.

La 28 august, 2009, fostul CCCEC, în prezent CNA, pornește un dosar penal pe numele Adei Popovici pentru exces de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. La 20 mai, 2010, dosarul însă este clasat fiind invocată „lipsa componenței de infracțiune”.

CNA: „Nu sunt prezente circumstanțe ce necesită intervenția Centrului”

CNA a refuzat să investigheze înstrăinarea terenurilor și imobilelor aflate anterior la balanța Colegiului de Construcții, motivând că „nu sunt prezente circumstanțe ce necesită intervenția Centrului”. Mai mult, angajații CNA s-au arătat deranjați de faptul că autorul petiției, în care au fost semnalate pretinse abuzuri ale administrației Colegiului de Construcții, a fost anterior condamnat pentru acțiuni de corupție.

Investigații
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii