Magistratul Ion Druță, ajuns recent la șefia Curții Supreme de Justiție, trăiește pe picior larg într-un imobil de milioane. Chiar dacă pe parcursul anilor a fost ținta mai multor scandaluri mediatice ce țin de activitatea sa, Druță a reușit să scape de fiecare dată, fie susținut de colegii de breaslă, fie ajutat de vecini.

Imediat după finisarea studiilor la drept, Ion Druță și-a început cariera la Judecătoria din sectorul Botanica al capitalei, mai întâi ca stagiar, apoi în calitate de grefier. Peste doi ani, în 1994, ajunge în posesia mandatului de judecător.

drută.png

Ion Druță. Sursa: actualitati.md

Ascensiunea în cariera lui Ion Druță a început după aproape 10 ani de activitate judecătorească, când, în 2006, fostul președinte comunist, Vladimir Voronin, l-a numit președinte al Judecătoriei Botanica. Peste patru ani, liberalul Mihai Ghimpu, care era președinte interimar, i-a prelungit lui Druță mandatul de președinte al Judecătoriei Botanica pentru încă patru ani. 

Cariera controversată

Șefia de la Botanica l-a ajutat pe Druță să avanseze în carieră, în 2008 este ales vicepreședinte al Uniunii Judecătorilor, iar în 2013 ajunge președinte al  organizației, care este în drept să desemneze membrii Consiliul Superior al Magistraturii. Începând cu anul 2009, este membru al Colegiului de calificare al judecătorilor de pe lângă CSM.

În 2013, Ion Druță face marele salt în carieră, fiind desemnat judecător la Curtea Supremă de Justiție până la atingerea plafonului de vârstă. Aici l-au ajutat și membrii din Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor. 

Ion Druță se numără printre judecătorii cu cele mai multe sesizări depuse la Consiliul Superior al Magistraturii privind abaterile disciplinare. Unele cazuri au fost constate de Inspecția Judiciară, altele au fost confirmate de către Comisia de etică și disciplină, însă de fiecare dată, judecătorul a reușit să scape. Cel mai răsunător caz cu implicarea lui Druță ține de o hotărâre prin care datoria unui agent economic faţă de o persoană fizică, recunoscută anterior prin hotărâre judecătorească, a ajuns să fie pusă în seama bugetului de stat.

De asemenea, el a făcut parte din completul de judecată care a obligat statul să transfere companiei de construcții Basconslux SRL peste 14 milioane de lei pentru demolarea Stadionului Republican. Deși în ambele cazuri au fost pornite proceduri disciplinare, Druță a fost îndreptățit de către CSM. 

În timp ce deținea funcția de președinte al Judecătoriei Botanica, Ion Druță a introdus restricții pentru simplii cetățeni de a intra în incinta judecătoriei.

Iar pentru a fi sigur că ordinul îi este executat, a angajat paznici de Agenția paramilitară Bercut, chiar dacă legea nu permitea în acel moment ca paza instituțiilor de stat să fie asigurată de către firme particulare.

Ion Druță a ajuns de două ori în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, în 2014, la solicitarea Alianței Anticorupție, și în 2015. În primul caz CNI a constatat că Druță nu a comis abateri la întocmirea Declarației de avere. În al doilea caz au fost constatate încălcări, însă CNI a decis că nu au fost comise intenționat și dosarul a fost clasat. 

Ion Druță a legat relații apropiate cu colegii din breaslă. Este nașul de cununie a lui Alexandru Ciugureanu, fiul fostului magistrat Mihail Ciugureanu, și al ministrului de Externe, Tudor Ulianovschi, care este fiul lui Xenofon Ulianovschi, vicepreședinte al Curții de Apel Chișinău.

Judecătorul a fost coleg de facultate cu Nicolae Chitoroagă, actualul șef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate, cu fostul magistrat, Iurie Obadă, demis pentru aplicarea ilegală a arestului în cazul Braguța, dar și cu procurorul Viorel Tureac, șeful Procuraturii Bălți.

Palatul de milioane

Ion Druță locuiește într-un imobil cu două nivele, mansardă și subsol.


Gospodăria magistratului este păzită de către Agenția privată Allas.

poarta.png

Imobilul se afla pe un teren cu suprafața de 0.087 ha, pe care soții Ion și Lilia Druță, potrivit datelor cadastrale, l-au procurat la 30 ianuarie, 2004.

În realitate, terenul i-a fost atribuit lui Ion Druță de către Consiliul municipal Chișinău pe data de 1 mai, 2003, când este zi de odihnă la nivel național.

decizie 17:33-18.png

În 2004, președintele de atunci, Vladimir Voronin, pune în sarcina Procuraturii să verifice legalitatea atribuirii terenurilor pentru construcții în capitală. În vizorul procurorilor nimerește și terenul lui Druță, iar la data de 29 septembrie, 2004, sunt impuse restricții la contractul de atribuire a terenului.

Cel mai probabil, magistratul a fost informat din timp și la 10 septembrie, 2004, Ion Druță a perfectat un contract de vânzare-cumpărare pe numele lui Mihail Țurcan, o rudă de a sa.

Ion Druță este salvat de colegii de la Curtea de Apel Chișinău, care au respins demersul procurorilor privind anularea deciziei din 1 mai, 2013, pe motiv că acest lucru ține de competența Cancelariei de Stat.

La 27 octombrie, 2011, casa este dată în exploatare, iar la 7 decembrie, 2012, Mihai Țurcan și Ion Druță semnează un nou contract de vânzare-cumpărare, în urma căruia magistratul devine proprietar cu drepturi depline a terenului și a imobilului nou-construit.

Gospodăria familiei Druță este îngrădită de un gard cu înălțimea de cel puțin 2 metri, iar la poartă este instalată o bară de protecție teleghidată.

gard_drută.jpg

Printre vecinii lui Druță se numără și Anatolie Donciu, fostul președinte al Centrul Național de Integritate.

Familia Druță mai dispune de un apartament cu suprafața de 69,5 metri pătrați, pe care l-a obținut în 1996, în urma unui contract de schimb.

Fiind întrebat de către parlamentara Maria Ciobanu pe ce bani și-a cumpărat casa de cca 4 mln de lei, în timp ce în 2012 a avut un salariu anual de 200 mii de lei, Druță a dat un răspuns evaziv. Magistratul a afirmat că a fost verificat de CNI și nu au existat abateri.

Afacerea nedeclarată a familiei Druță

Familia Țurcanu a ajutat familia Druță nu doar cu imobilul, dar și cu afacerea. În 1999, Victoria Ciumac, soacra lui Druță, și Natalia Țurcan, soția lui Mihail Țurcan, pe numele cărora a fost înregistrat terenul de la Malina Mică în perioada cât a fost construită casa magistratului, au fondat întreprinderea Lic-Dana SRL, cu afaceri în domeniul farmaceutic și al transporturilor. În calitate de administrator a fost numită Lilia Druță, soția lui Ion Druță. În noiembrie 2017, Natalia Țurcan a cedat partea sa de afacere fiicei magistratului, Cristina Druță. 

Adresa juridică a întreprinderii se află pe strada Independenței 16, oficiul 2, proprietarul imobilului fiind Pavel Ciumac, socrul lui Ion Druță. La adresa respectivă se află o filială a reţelei de farmacii maghiare Gedeon Richter, care închiriază imobilul. În Declarația de avere pentru anul 2017, semnată de Ion Druță, nu se regăsește întreprinderea Lic-Dana. Magistratul a indicat în document că soția sa lucrează la SRL IM RihPanGalFarma, fiind remunerată pe parcursul anului trecut cu aproape 175 de mii de lei.

Întreprinderea mixtă moldo-ungară RihPanGalFarma a fost fondată în 1996 de către gigantul farmaceutic Gedeon Richter și femeia de afaceri din Chișinău, Asia Odobescu, care deține o rețea de farmacii pe teritoriul Republicii Moldova.

Mașinile lui Druță, care „nu-i aparțin”

Ion Druță deține două autoturisme, Honda CRV și Toyota Yaris. Potrivit Declarației de avere, automobilele, procurate noi în 2009 și 2010, au fost oferite familiei magistratului în folosință cu titlu gratuit.

În Declarația de avere pentru anul 2017, Ion Druță a indicat venituri de peste 426 de mii de lei din salariul său și al soției. Familia magistratului deține economii în conturile deschise la Victoriabank în sumă de 36 de mii de lei și peste 7 mii de euro. Ion Druță mai indică o datorie de 50 de mii de euro, fără dobândă, contractată în 2016, pe care urmează să o restituie până în 2022.

Investigații
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii