Expertiza amprentei genetice, o tehnologie descoperită la finele secolului trecut, care este folosită pe larg în practica judiciară din alte ţări, nu este acceptată de justiţia moldovenească. Un bărbat de 32 de ani din Chişinău, condamnat la 9 ani şi 6 luni pentru viol şi tâlhărie, încearcă de ani buni să-şi demonstreze nevinovăţia, apelând şi la expertiza genetică, însă magistraţii au rămas de neclintit. Oamenii legii au pus la îndoială rezultatul testului ADN şi au luat verdictul în baza unei expertize de rutină, care îi poate incrimina de comiterea violului pe cel puţin jumătate din bărbaţii Chişinăului.

Amprenta genetică a fost descoperită în 1984 de către britanicul Alec John Jeffreys, care a conceput un procedeu, prin care un individ poate fi identificat după moștenirea genetică. Metoda constă în extragerea ADN-ului dintr-o celulă provenită din materialul biologic lăsat de orice persoană la locul comiterii infracţiunii. Amprenta genetică are doua mari avantaje: este unică pentru fiecare fiinţă umană şi este practic imposibil ca cineva să nu lase urme la locul comiterii crimei.

Primul caz din lume, în care s-a folosit profilul genetic pentru identificarea unui infractor, a avut loc în Marea Britanie, în 1986. Dosarul se referea la două violuri, urmate de uciderea victimelor. De atunci, cu ajutorul expertizei genetice au fost aduşi pe banca acuzaților sute de criminali, iar persoane nevinovate au fost achitate.

În  anul 1987, un violator din Florida a fost prima persoană, din Statele Unite ale Americii, condamnată la 22 de ani de închisoare pe baza rezultatelor amprentei genetice. În 1994, un test ADN al părului de pisică a făcut posibilă condamnarea unui individ, care şi-a omorât soţia. Tot în 1994, celebrul actor şi fotbalist, O.J. Simpson a fost achitat în baza expertizei genetice, deşi toate probele îl incriminau anume pe el că şi-a ucis soţia şi pe prietenul acesteia.

Şi în România expertiza amprentelor genetice este folosită pe larg în criminalistică. 

Datorită expertizei genetice, a fost posibilă identificarea şi tragerea la răspundere a asasinului avocatei din Braşov, Elodia Ghinescu, care s-a dovedit a fi soţul ei, poliţistul Cristian Cioacă. Un alt asasin din Bucureşti a fost identificat, după ce a fost analizat ADN-ul de pe cojile de seminţe, lăsate la locul crimei.

Justiţia moldovenească este departe de tehnologiile moderne

Primul laborator de testare a amprentei genetice urma să fie deschis în cadrul Centrului de medicină legală. Aparatajul sofisticat, cumpărat pe bani grei din buzunarul contribuabililor, a stat mai mulţi ani în subsolurile Centrului. Epopeea s-a terminat toamna trecută, cu câteva arestări din conducerea Centrului de medicină legală, pe motiv că aparatajul pentru expertiza genetică a fost procurat la preţ exagerat.

Acum se vorbeşte despre crearea unui laborator de analiză genetică moleculară și o bază de date genetice în cadrul Ministerului de Interne.

Între timp, la Chişinău a fost creat  un laborator de testare genetică de către firma privată BrioMedTest. De serviciile acestui laborator a beneficiat şi Valeriu Băetrău, acuzat de viol, însă magistraţii moldoveni au respins rezultatele testului.

Violul de „sub nasul poliţiştilor”

Valeriu Băetrău a fost reţinut de poliţie la 17 iulie, 2013, suspectat că a violat şi jefuit o tânără. Potrivit declaraţiei victimei, violul s-a produs, la 4 dimineaţă, pe podul care asigură trecerea pietonală peste calea ferată, dintre strada Haltei şi Aleea Gării. Locul crimei se vede ca în palmă de pe ferestrele Inspectoratului Naţional de Poliţie, care se află în imediata apropiere.

123.jpg

Victima, care locuieşte pe strada Haltei, a declarat în plângerea depusă la poliţie că a venit cu un taxi până la pod, iar acolo a fost urmărită de un bărbat necunoscut, care i-a pus cuţitul la gât şi a violat-o, apoi i-a luat geanta cu lucrurile personale. Tânăra a ajuns acasă şi i-a povestit mamei, apoi au chemat poliţia.

Ulterior, victima l-ar fi recunoscut pe cel care a violat-o în persoana lui Valeriu Băetrău, iar poliţiştii au găsit acasă şi cuţitul cu care ar fi fost ameninţată tânăra.

Versiunea lui Băetrău: „Am nimerit în locul nepotrivit, la timpul nepotrivit”

Valeriu Băetrău a prezentat o altă versiune a celor întâmplate, declarându-se victimă a circumstanţelor. Bărbatul susţine că la ora 4.20 se ducea la serviciu, la fabrica de lactate „Lapmol”, unde lucra şofer. În timp ce trecea podul, a găsit o geantă, în care erau 600 de lei, un card bancar şi alte obiecte. Când a ajuns la serviciu a povestit colegilor despre cele întâmplate.

În ziua respectivă a fost în deplasare la Bălţi, unde a încercat de două ori să extragă banii de pe cont, însă acesta era gol. Seara i-a arătat soţiei geanta pe care a găsit-o.

Băetrău a fost reţinut a cincea zi, fiind identificat de pe înregistrarea video de la bancomat.

„La identificare eram cu numărul cinci. Am auzit când poliţiştii i-au recomandat victimei să arate la nr.5”, ne-a spus Băetrău.

„Au venit acasă şi au luat un cuţit. Apoi au zis că pe el sunt amprentele lui Valeriu, iar victima ar fi recunoscut cuţitul cu care a fost ameninţată”, îşi aminteşte Raisa Băetrău, mama lui Valeriu.
Femeia spune că din cauza nedreptăţii, care i s-a făcut fiului ei, ea s-a îmbolnăvit de cancer, iar soţul a ajuns imobilizat în pat în urma unui ictus cerebral.  

456.jpg

Bani pentru „nepoata” lui Filat şi „sora” unei autorităţi criminale

Valeriu Băetrău susţine că imediat ce a ajuns în custodia poliţiei, de la el au început să se ceară bani. „Cei din poliţie mi-au zis că fata pe care aş fi violat-o este nepoata lui Vladimir Filat şi că eu am probleme serioase. Însă dacă voi fi cuminte şi voi da cât trebuie, atunci voi scăpa de puşcărie. M-au lăsat mai bine de o oră, singur în birou, cu un telefon la dispoziţie, îndrumându-mă să caut bani. Le-am zis că nu sunt vinovat şi nu am pentru ce să plătesc. Apoi mi s-a oferit un avocat din oficiu, care mi-a şoptit că dacă voi da poliţiştilor vreo 3 mii de euro, atunci voi scăpa de puşcărie. I-am zis şi lui că unica mea vină este că nu am declarat despre geanta pe care am găsit-o. După arest, am fost dat pe mâinilor celor „blatnâe”. Aceştia făceau presiuni asupra mea, că trebuie să plătesc polițiştilor şi nu numai, căci victima este sora unei autorităţi interlope”, îşi aminteşte Valeriu Băetrău. 

Potrivit acestuia, presiunile au încetat abia după ce procurorul i-a înaintat actul de învinuire.

Inculpatul a solicitat expertiza genetică

Valeriu Băetrău a pledat nevinovat şi a solicitat în repetate rânduri expertiza genetică a materialului biologic. Precizăm că, expertiza medico-legală nu a dat un răspuns clar, dacă anume Băetrău este autorul violului şi s-a referit la grupa de sânge a învinuitului, I+, cea mai răspândită grupă de sânge.   

Iniţial, dosarul lui Băetrău a fost examinat de către Lilia Vasilievici, care a acceptat demersul privind expertiza genetică. Însă judecătoarei i-a fost retras mandatul, fiind suspectată că a eliberat din arest un traficant de droguri, şi dosarul a fost preluat de către magistratul Constantin Roşca. Judecătorul se opune efectuării expertizei genetice, iar la 30 mai, 2016, îl condamnă pe Băetrău la 9 ani şi 6 luni de închisoare.

Magistraţii de la Curtea de Apel Chişinău nu au încredere în expertiza genetică

Sentinţa este contestată în instanţa ierarhic superioară, iar avocaţii lui Băetrău reuşesc în cele din urmă să obţină efectuarea expertizei amprentei genetice în cadrul laboratorului privat „BrioMedTest” din Chişinău. Expertiza, pentru care rudele inculpatului au plătit 12700 de lei, a arătat că tânăra violată nu a avut raporturi sexuale cu Valeriu Băetrău. Doctorul conferenţiar, Dumitru Amoaşii, audiat în calitate de martor, a declarat că are o experienţă de 20 de ani, că utilajul laboratorului este ultramodern, iar erorile sunt excluse.

Totuşi, magistraţii de la Curtea de Apel nu au crezut concluziilor savantului şi rezultatelor expertizei genetice. Aceștia au motivat că apărarea nu a avut probe, care să demonstreze nevinovăţia şi că rezultatele expertizei genetice ar fi contradictorii. Astfel, Curtea de Apel Chişinău lasă sentinţa în vigoare, menţionând că inculpatul trebuie să stea la închisoare ca să conştientizeze crima comisă. În prezent, Valeriu Băetrău execută pedeapsa în Penitenciarul nr. 13.

Ce spun avocaţii

Apărătorii lui Valeriu Băetrău consideră că magistraţii au comis o eroare gravă, ignorând rezultatul expertizei amprentei genetice. „Nu au recunoscut concluziile ştiinţifice şi au dat prioritate unei expertize la nivelul secolului trecut. În toată lumea concluziile expertizei genetice reprezintă argumentul forte pentru justiţie, iar la noi se resping. Au preferat concluziile unei expertize, care arată că violatorul putea să fie oricine din jumătate din bărbaţii din Chişinău. Chiar şi celelalte aşa zise probe nu au fost suficiente pentru condamnarea clientului meu. S-a demonstrat că în timpul comiterii violului Băetrău era în troleibuz, victima a dat declaraţii contradictorii, atât în perioada anchetei, cât şi la proces, privind înfăţişarea şi vestimentaţia celui care a atacat-o”, a declarat pentru CrimeMoldova, Andrei Belousov, unul dintre avocaţii inculpatului.

„Instanţa nu a făcut altceva decât să enumere probele acumulate la materialele dosarului, fără a le oferi o apreciere, limitându-se doar la expunerea faptului aprecierii critice a declaraţiilor inculpatului”, susţine Marin Domente, cel de al doilea apărător.

Ucigaş favorizat de Curtea de Apel Chişinău

În 2010, Curtea de Apel Chişinău l-a achitat pe Gheorghe Puţuntică, învinuit că a omorât cu sânge rece un bătrân din Călăraşi. Ca şi în cazul lui Băetrău, Curtea de Apel Chişinău a ignorat rezultatele expertizei genetice, care a demonstrat că picăturile de sânge de pe încălţămintea lui Puţuntică aparţineau victimei.

Încăpăţinarea magistraţilor de la Curtea de Apel l-a costat viaţa și pe Andrei Bulancea, un tânăr care, la fel, ar fi fost ucis de Gheorghe Puţuntică. Victima i-a împrumutat bărbatului 25 de mii de lei, iar în august 2013, Puţuntică l-a omorât pe creditorul său pentru a nu-i restitui datoria. Acesta a fost condamnat la detenție pe viață, în iulie 2014, pentru omorul lui Andrei Bulancea. Complicele său, Dragan Roman, a fost condamnat la 25 ani de închisoare.

987.jpg
Andrei Bulancea. Sursa JC

Poate dacă magistraţii ar fi dat crezare probelor ştiinţifice şi l-ar fi condamnat pe Puţuntică în primul caz, Andrei Bulancea ar fi fost acum în viaţă. 

Investigații
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii