Pe pagina oficială a Parlamentului RM a fost publicat proiectul hotărârii pentru aprobarea Planului de acțiuni (PA) pe anul 2016, privind implementarea Strategiei naționale anticorupție pe anii 2011-2016. La moment, proiectul se află în proces de examinare.

Autori ai proiectului sunt un grup de deputați, printre care: un deputat PL – V. Untilă, un deputat PLDM – O. Grama, doi deputați PD – E. Nichiforciuc și C. Țuțu, și trei deputați neafiliați – A. Gorilă, A. Reșetnicov și E. Carpov.

Acțiuni care se repetă    

Potrivit Notei Informative la proiectul de Hotărâre, Planul de Acțiuni este structurat pe 4 componente, 12 priorități și 69 de acțiuni concrete, menite să asigure lupta împotriva corupției.

Deși lista acțiunilor pentru 2016 este destul de lungă, din nota Informativă aflăm că, o parte din acțiuni (14) sunt cu termen permanent de realizare și respectiv, există în toate PA anuale. O altă  parte din acțiuni au termen concret de realizare - 2016 (acțiuni cu caracter temporar). Din cadrul acestora, doar 9 sunt acțiuni noi, propuse de autorități publice și reprezentanți ai societății civile. 14 dintre acțiuni sunt acțiuni restante, preluate din Planul de acțiuni pentru 2014-2015, iar încă 32 - preluate din Planul de Acțiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018.

Cine trebuie să se ”pregătească”

Potrivit Planului de Acțiuni, în 2016 urmează să fie evaluate mai multe organe ale administrației publice. Astfel, prin studii de analiză urmează a fi analizate fondurile obligatorii de asistență medicală și Ministerul Educației. Evaluarea riscurilor de corupție urmează a fi realizată la AIPA și primăria municipiului Chișinău. Despre corupția de la ultimele două au fost publicate o serie de articole/investigații jurnalistice, așadar, riscul de corupție este practic constatat.

Mai multe acțiuni vizează partidele politice. Astfel, urmează a fi modificată legislația cu privire la finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale în scopul neadmiterii finanțărilor de peste hotare. Totodată, este preconizat realizarea unui studiu privind transparența finanțărilor partidelor și campaniilor electorale; elaborarea normelor metodologice privind modul de verificare a rapoartelor privind veniturile și cheltuielile partidelor; și elaborarea normelor metodologice pentru investigarea cazurilor de corupție electorală.

De asemenea, urmează a fi revizuite și aprobate coduri de conduită a unor agenți publici, în vederea responsabilizării acestora: colaboratorilor vamali, lucrătorilor medicali și farmaceutici, cadrului didactic.

Noutăți legislative    

O bună parte din acțiuni vizează modificările legislative. Așadar, în 2016 ar urma să avem mai multe modificări la legislația în vigoare, dar și acte normative noi: modificări la Regulamentul Parlamentului pentru instituirea funcției de comisar parlamentar de integritate; modificarea Codurilor Penal și de Procedură Penală (pentru definirea noțiunii de ”infracțiune de corupție” și pentru înlăturarea impedimentelor de investigare a actelor de corupție); perfecționarea legislației în domeniul integrității; modificarea legii Curții de Conturi; elaborarea unui proiect de lege privind organizarea activității de investigații financiare în cadrul urmăririi penale; implementarea legislației cu privire la îmbogățirea ilicită etc.

Planul de acțiuni mai conține o serie de acțiuni ce țin de publicarea periodică a rapoartelor despre corupție de către instituțiile responsabile; verificarea candidaților la funcțiile publice; asigurarea transparenței, cooperarea organizațiilor responsabile; evidența infracțiunilor; instruirea funcționarilor responsabili de contracararea corupției; campanii de sensibilizare a opiniei publice etc.

O mare parte din indicatorii de performanță prevăzuți a fi obținuți în urma realizării PA nu sunt cuantificabili, de aceea va fi suficient de greu de apreciat gradul de realizarea a acțiunilor preconizate. Totuși sperăm, în pofida acțiunilor cu caracter declarativ, că, corupția în 2016 va fi mai redusă (cu riscul de a nu avea materiale pentru publicare).

Printre instituțiile responsabile de implementarea acțiunilor prevăzute în Plan, se numără: CEC, MF, INJ, SV, CNA, CNI, CSM, PG, MAI, Parlament etc.

CNA este responsabil și de asigurarea monitorizării și coordonării realizării Planurilor de Acțiuni. Totuși, pe pagina oficială a Centrului nu sunt publicate rapoarte privind rezultatele monitorizărilor Planurilor de Acțiuni pentru anii precedenți.

Strategia națională anticorupție pe anii 2011-2016 a fost aprobată prin Hotărârea parlamentului nr. 154 din 21.07.11, iar anual, CNA este responsabil de elaborarea PA pentru implementarea Strategiei.
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii