Condamnarea lui Vladimir Moscalciuc, alias Makena, în aprilie 2012, la 19 ani de închisoare, nu a pus capăt imperiului organizat de acesta, imperiu, care s-a extins pe întreg teritoriul Republicii Moldova, Ucraina, Rusia, precum şi în unele ţări ale Uniunii Europene. Deşi procurorii anunţau după condamnarea lui Moscalciuc şi a încă zece subalterni de ai săi că gruparea Makena a fost anihilată, practic nimic nu s-a schimbat. Makena are aceiaşi autoritate de neclintit, iar şantajul în închisori a continuat, doar că gruparea a acţionat într-un mod mult mai prudent, iar membrii ei au devenit mai răzbunători.

După condamnarea din 2012, lui Makena şi apropiaţilor săi le-au fost înaintate noi capete de acuzare pentru şantaj, maltratare a deţinuţilor, într-un caz soldat cu decesul unui condamnat, escrocherie, jafuri. Moscalciuc îşi consolidează imperiul, atrăgând de partea sa oameni fideli, gata să-şi jertfească viaţa pentru el.

Makenaro.png

Foto: Membru al grupăriii îl încurajează pe Makena , făcând abstracţie de mascaţi

Judecătoria sectorului Centru a municipiului Chişinău a pus pe rol un nou dosar privind activitatea infracţională a lui Vladimir Moscalciuc, care este învinuit de crearea şi dirijarea unei organizaţii criminale, precum şi şantajul organizat. Concomitent, Moscalciuc mai este învinuit într-un dosar penal pentru maltratarea unui deţinut, soldat cu decesul acestuia, dar şi într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupţie, pentru escrocherie. 

Moscalciuc1.png

Foto: Moscalciuc în sala de şedinţe a Judecătoriei sectorului Centru, municipiul Chişinău

Surse din cadrul instituţiilor penitenciare susţin că, de fapt, gruparea Makena ar fi cartea de bătaie într-o dispută dintre Ministerul de Interne şi Departamentul Instituţiilor Penitenciare, care durează de mai mulţi ani, privind influenţa asupra penitenciarelor. Alte surse afirmă că prin acest dosar, Procuratura ar încerca să justifice mai multe fonduri oferite pentru anihilarea crimei organizate, fonduri care ar fi ajuns în mare parte în buzunarele unor şefi de la Procuratura Generală.

Imperiul lui Moscalciuc

Gruparea Makena a luat naştere în anul 2002, atunci când Vladimir Moscalciuc a fost reţinut, iar în 2003 condamnat la 15 ani cu executare pentru comiterea unui furt în proporţii deosebit de mari. Vladimir Moscalciuc este al treilea moldovean încoronat ca hoţ în lege. Născut la 15 mai 1967, Moscalciuc, este condamnat pentru prima dată la cinci ani de închisoare pentru furt în 1992. În 1994 mai este condamnat la 2 ani de puşcărie pentru comiterea unui jaf.

Noua organizaţie se dezvoltă pe un „sol fertil”. Una din primele acţiuni ale proaspătului preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a fost anihilarea crimei organizate. Hoţul în lege, Petru Gâlcă, este condamnat pe viaţă. La fel, sunt condamnate mai multe autorităţi, iar alţii au luat calea pribegiei, după ce Ministerul de Interne, la ordinul preşedintelui Voronin, porneşte o adevărată vânătoare de interlopi.

Pe de altă parte, la sfârşitul anilor 2000, mai mulţi lideri criminali sunt ucişi în urma unui război dintre clanurile criminale pentru împărţirea sferelor de influenţă. Printre victimele acestui război dintre clanuri se numără autoritatea criminală Valeri Rotari, zis Zelionâi, şi hoţul în lege, Evgheni Grişcenco, numit Jeka.

Astfel, criminalitatea organizată din Moldova este zdrunciată din temelii. Atunci apare Vladimir Moscalciuc, care la cei 33 de ani, era bine familiarizat cu lumea criminală. Dotat de la natură cu un carcater dur, preseverenţă şi capacităţi de organizare, el reuşeşte să pună bazele unei organizaţii criminale, care ajunge una din cele mai puternice şi de temut organizaţii, care a exista în istoria Republicii Moldova. Sub conducerea lui Makena, crima organizată din Moldova renaşte din cenuşă, mult mai puternică şi mai sângeroasă, dar şi cu un nivel mai înalt de organizare.

Gruparea Makena îşi extinde tentaculele prin toate puşcăriile din Republica Moldova şi chiar în unele din afara ţării, organizează crima în afara pentenciarelor, conform arealelor geografice, şi se extinde departe de frontierele Republicii Moldova. Organizaţia condusă de Vladimir Moscalciuc ajunge într-un timp record  să controleze chiar şi conducerea penitenciarelor şi să determine la colaborare persoane cu funcţii de răspundere din instituţiile statului şi cele ale administraţiei publice.

Machena (dosar).png

Persoanele de încrede ale lui Makena sunt ”generalii” Lilian Chirică, alias Lilic, un fost comerciant de lenjerie intimă pentru femei la Piaţa Centrală din Chişinău, care ajunge în penitenciar pentru escrocherie, şi Dumitru Morozan, alias Dima Bolişoi. Chirică este numit „polojeneţ” pe penitenciare, iar Morozan, „polojeneţ” pe ţară, fiindu-i încredinţată conducerea crimei organizate la liberate şi relaţiile cu crima organizată din afara ţării. 

Lui Chirică, care iniţial a fost „polojeneţ” la penitenciarul din localitatea Pruncul, i se subordonează  grupările criminale din penitenciare, fiecare având câte un lider aprobat de către Moscalciuc. Astfel, gruparea criminală din Penitenciarul nr.1 din Taraclia a fost iniţial condusă de către Chihaial Piotr, zis Peţa, apoi de către Vârlan Andrei, alias  Parlament. În Penitenciarul nr.3 din Leova, capul interlopilor este Nedelco Iulian, alias Iulic, în Penitenciarul nr.5  din Cahul este Calestru Anatol, alias Calios, în Penitenciarul nr.11 din Bălţi, Vitalie Platon, alias Said şi Olăraş Ion,  zis Medvedi, în Penitenciarul nr.6 din Soroca, Ismailov Curbanismail, alias Curban, în Penitenciarul nr.17 din Rezina, Proca Pavel, în Penitenciarul nr.4  din Cricova, Iordan Aureliu, în Penitenciarul nr.15 din Cricova, Pomîrleanu Dumitru, în Penitenciarul nr.9 din Pruncul, Muhametov Iurie, zis Stoica. În Penitenciarul nr.16 din Prruncul organizaţia criminală a fost condusă iniţial de Chirică. În acest penitenciar s-au cunoscut Chirică cu Moscalciuc. Ulterior, conducerea crimei organizate din acest penitenciar este preluată de către Cojan Vitalie, zis Repa, care la rândul său este substituit de către Croitor Eugen. În izolatorul de anchetă din Chişinău, liderii criminali sunt mereu schimbaţi, în dependenţă de cine dintre ei se află în acest penitenciar. Primul „polojeneţ” în Penitenciarul nr.13 numit de Makena a fost Victor Melnicov,  alias Vicu, succedat  de Ciobanu Ion, zis Boxior, apoi de Efremenco Andrei, alias Belîi.    

Toţi aceşti lideri interlopi au în subordinea lor grupări criminale mai mici, care se supun unui lider. 

Vladimir Moscalciuc.png

Dumitru Morozan a fost persoana de încrede a lui Makena în libertate, până când a fost arestat preventiv. Deşi se află în detenţie, acesta continuă să dirijeze activitatea organizaţiei criminale din afara penitenciarului. Lui Morozan i se supun Ceban Sergiu, alias Kitaeţ, „polojeneţ” pe regiunea de Sud a Moldovei, Gavriliuc Vasile, alias Boxior, „polojeneţ” pe Nordul Moldovei, Postica Alexandru, „polojeneţ” pe Transnistria. Gruparea Criminală din Chişinău este condusă de către Grigore Chilaru, zis Dorca. Acesta are în subordinea sa câte un „smotreaşcii”, în fiecare sector al Capitalei.  În subordinea lui Morozan se află şi Buzulan Mihail, conducătorul organizaţiilor criminale din Italia, Belgia, Germania.

Dumitru Morozan este cel care controlează şi visteria organizaţiei Makena, aşa zisul „obşeak”. Responsabili de acumularea mijloacelor financiare şi altor bunuri pentru „obşeak” sunt Serghei Zafronski, alias Vasea şi Alexei Grajdan, alias Lioşa, care se supun nemijloct lui Morozan şi Moscalciuc.

Cum erau estorcaţi banii de la deţinuţi

Foştii deţinuţi spun că Makena are o autoritate foarte mare printre condamnaţi. Toţi tremură de frică în faţa lui, iar unii chiar i se închină. Pentru unii Moscalciuc este sfânt. Ziua de 15 mai este sărbătorită de către deţinuţii din toate penitenciarele Moldovei. Este ziua de naştere a lui Moscalciuc. Avocatul unui deţinut din Penitenciarul 13 din Chişinău, povestea că la 16 mai 2016 nu a putut să comunice cu clientul său pentru că era în stare de ebrietate: ”M-am dus dimineaţă, la ora 9.30 să comunic cu el. Nu se ţinea pe picioare. Mi-a spus că a băut toată noaptea împreună cu alţi deţinuţi pentru ziua de naştere a lui Vova Makena”, ne-a spus revoltat apărătorul. 

Foşti deţinuţi, dar şi angajaţi ai penitenciarelor, susţin că Makena îşi permite dezordini, mulţi deţinuţi sunt maltraţi. La ordinea zilei sunt membre şi coaste rupte, comoţii cerebrale. De fapt, nu este el cel care se ocupă nemijlocit cu maltratările, ci executorii săi.

Gruparea lui Makena a elaborat diferite scheme pentru estorcarea banilor de la deţinuţi şi rudele lor. Aceste sume încep de la o sută de dolari. Cea mai sigură metodă este joaca în cărţi. Deţinuţii sunt ademeniţi, iar unii chiar impuşi, să joace cărţi la interes. Dacă pierd, sunt impuşi să plătească. Refuzul de a achita datoria la cărţi îi poate costa chiar viaţa, ca în cazul lui Vasile Gobjilă, care a decedat în Penitenciaul nr.9 din Pruncul pentru o datorie de 2000 de lei. Gobjilă se afla la tratament în secţia ftiziopulmonologie a spitalului-penitenciar. Acesta a pierdut la cărţi trei mii de lei. Rudele i-au achitat o mie de lei. Deţinutul s-a adresat şefului pe securitate a penitenciarului şi a solicitat protecţie, fiind pus într-o celulă  separată. Vitalie Moga, numit de Makena  supraveghetor (smotreaşcii) pe secţia ftiziopulmonologie, ajutat de condamnatul Drugaliov, în timp ce gardianul a părăsit postul pentru pauza de masă, au pătruns în celula în care se afla Gobjilă şi l-au snopit în bătăi. Medicii penitenciarului  nu prea s-au complicat cu tratarea lui Gobjilă, diagnosticându-l cu comoţie cerebrală uşoară. Gobjilă a decedat după două zile de la incident, având un plămân perforat.

Estorcarea banilor.png

Reprezentanţii lui Makena inventează orice pretext, oricât de banal, pentru a estorca bani. Relevant este cazul lui Panarin Alexandru, specialist în reparaţia telefoanelor. În timp ce se afla în arest preventiv în Penitenciarul nr.13, la el s-a adresat un membru al grupării Makena, Raducan Valentin, alias Valico, care i-a dat la reparaţie două telefoane mobile. Între timp, oamenii lui Valico îi informează pe gardieni că Panarin deţine la el două telefoane, aceştia îi fac percheziţie în celulă şi confiscă cele două aparate defecte. După aceasta, Panarin a fost şantajat şi impus să achite o sută de euro.

Intr-un alt caz, in timpul percheziţiei, gardienii găsesc la un deţinut din Penitenciarul Pruncul un pacheţel cu canabis. După aceasta, membrii grupării Makena îl şantajează şi îl maltratează pe acesta, să achite 200 de euro, pentru că ar fi deconspirat faptul că deţinuţii ascund droguri.

De cele mai multe ori, banii sunt adunaţi de la rudele deţinuţilor. Acestea transmit banii prin intermediul unor terţe persoane, intermediari fiind taximetriştii. Procesul de transmitere  a banilor durează două-trei zile, până când ajung la responsabilii pentru „obşceak”.

Afacerile din libertate

În aprilie 2016, Procuratura Generală anunţa despre o grupare criminală care activa pe teritoriul municipiului Chişinău, fiind dirijată din detenţie de către Vladimir Moscalciuc. Grupul activa în baza unei scheme bine puse la punct, în comun cu unii funcționari de stat. Ultimii ar fi avut misiunea de a identifica potențiale victime, care erau deposedate de locuințe, iar ulterior erau torturate, omorâte sau determinate la suicid.

Apartamentele erau trecute pe numele unor boschetari, gajate la bancă, iar ulterior erau scoase la vânzare. Makena coordona schema de după gratii, prin intermediul lui Rustam Rahimov, alias Dușman.

Schema l-ar fi avut ca punct de pornire pe Mihail Cojocaru, șef al Direcției privatizare din cadrul Primăriei, care ar fi furnizat lui Rahimov informațiile privind imobilele neprivatizate în care locuiau persoane vârstnice și singuratice. Aceste imobile erau mai apoi privatizate pe numele altor membri ai grupării. Pentru asigurare, Rahimov ar fi primit informații și de la Alexei Balan, angajat al Direcției arhitectură și urbanism din cadrul Primăriei Chişinău, care îi furniza  informații din baza de date a ÎS „Cadastru”.  precum și alte date despre imobile.

Următorul în schemă era Andrei Antonov, responsabil de căutarea și racolarea boschetarilor, pe numele cărora erau scrise apartamentele sustrase și, ulterior, puse gaj la bancă.

Actele de proprietate erau perfectate de către notarul Lidia Snegur, care pe lângă faptul că ar fi falsificat procurile pentru grupare, aceasta ar mai fi perfectat și alte acte notariale privind tranzacțiile imobiliare frauduloase, la fel având legături directe cu liderul grupării. Același lucru l-ar fi făcut și notarul Galina Ceban.

Gruparea avea și omul care făcea munca „murdară”. Este vorba despre Denis Țopa, consumator de droguri și persoana de încredere a lui Rahimov. Apartamentele fiind scrise pe boschetari, erau evaluate fraudulos cu ajutorul lui Melentii Anton, evaluator de bunuri imobile.

Iurie Driga, angajat în cadrul BC EXIMBANK SA, era responsabil de înregistrarea creditelor fictive pe numele boschetarilor, cu punerea în gaj a imobileleor înstrăinate ilegal de la victime.

Oleg Guzun și Alexandru Malcus, persoane de încredere ale lui Makena, erau responsabili de colectarea banilor pentru „obşceak”.

Relaţiile externe ale lui Makena

Vladimir Moscalciuc trimite o parte din bani, „obsceakului” din Moscova, pentru a avea susţinerea unor interlopi cu o autoritate mai mare. Serviciile operative de la Chişinău au documentat mai multe întrevederi ale oamenilor lui Moscalciuc cu lideri interlopi din afara ţării. În perioada 10-13 aprilie 2012, Chişinăul a fost vizitat de către hoţul în lege Roland Gheghechkori, alias Şleapa, şi hoţul în lege Zarandya, alias Beso. Cei doi au fost întîmpinaţi la Aeroportul Chişinău şi însoţiţi pe întreaga perioadă de nimeni altul decat, Dumitru Morozan, „polojeneţul” lui Moscalciuc pentru Moldova.

Gheghechkori şi Zarandya

Gheghechkori  şi  Zarandya

La 07.02.2012, Vladimir Moscalciuc este vizitat în penitenciarul nr. 13 de către un lider interlop de talie internațională, cunoscut cu pseudonimul de Hahol. Întrevederea are loc cu acceptul conducerii penitenciarului și a Departamentului Instituțiilor Penitenciare. Potrivit unor surse din Penitenciarul nr.13, cei doi interlopi au discutat despre împărțirea sferelor de influență din lumea criminală din Republica Moldova şi din afara ţării.

pasaportul lui Hahol копия.png

Foto: Copia pașaportului lui HaholFisa de vizite a lui Moscalciuc копия.png

Foto: Extras din fişa de vizite a deţinutului Moscalciuc

În anul 2013, un număr de 27 de membri ai clanului interlop Makena au fost condamnaţi, în total, la 93 de ani de puşcărie şi penalităţi de peste 135.000 de euro, de către Tribunalul din Namur, Belgia.  Interlopii au fost condamnaţi fiindcă făceau rost de acte şi plăcuţe de înmatriculare false, vehicule şi instrumente pentru jafuri, organizau reuniuni ale „responsabililor de hoţi“ şi împărţeau prada între membrii organizaţiei. Aceştia îi raportau sistematic lui Vladimir Moscalciuc. Potrivit procurorilor belgieni, cei 27 de condamnaţi au furat obiecte de preţ din locuinţe, au furat maşini şi ghidau diverşi criminali. O parte din pradă a fost vândută unor polonezi. 20 la sută din valoarea bunurilor furate ajungea în conturile organizaţiei Makena, iar restul banilor erau transferaţi pe conturile familiilor lor, pentru achiziţionarea de imobile. Unul dintre membrii clanului interlop avea sub acoperire o firmă de transport, cu sediul în Moldova, prin intermediul căreia îşi trimitea colegii în Belgia şi transporta prada furată.

De fapt, doar trei din cei 27 de interlopi au fost prezenţi la pronunţarea sentinţei, restul fiind anunţaţi în urmărire generală.

Colaborarea cu angajaţii penitenciarelor

Pentru realizarea schemelor, gruparea Makena a atras de partea sa mai mulţi angajaţi de la penitenciare, inclusiv din administraţia închisorilor. Unii gardieni au  fost mituiţi, alţii au fost ameninţaţi cu răfuială fizică, inclusiv a membrilor familiilor, că le vor fi incendiate casele.

Anume prin intermediul gardienilor în celula lui Moscalciuc ajung obiectele interzise: telefoane, laptopuri, droguri, alcool. 

Makena se bucură de posibilitatea de a se deplasa prin penitenciar dintr-o celulă în alta, lucru interzis de Regulamentul penitenciarelor.

Şi în cazul asasinării lui Gobjilă, Drugaliov şi Moga au avut posibilitatea să părăsească celula lor şi apoi să deschidă cu o cheie improvizată celula în care se afla victima, fapt care ne face să credem în implicarea angajaţilor penitenciarului.

În 2013 procurorii au intentat 15 dosare penale pe numele unor angajaţi ai peniteciarelor pentru colaborarea cu gruparea Makena. Majoritatea din ele se află pe rol în instanţele de judecată. Cel mai semnificativ este dosarul fostului şef-adjunct al Departamentului Instituţiilor Penitenciare, Petru Bîrcă.

Petru Bârcă.png

Foto: Petru Bîrcă

În timpul aflării sale la conducerea penitenciarelor, a reuşit să-şi procure o casă somptuoasă în cartierul Telecentru al Capitalei. Casa a fost cumpărată de la Larisa Nefiodkina, văduva lui Valeri Rotari, alias Zelionîi.

Martori intimidaţi şi nerespectarea Programului de protecţie a martorilor

Condamnarea lui Makena şi a oamenilor săi a fost posibilă datorită plângerilor şi declaraţiilor făcute în instanţă de către unii deţinuţi. Toţi aceştea au fost incluşi în Programul de protecţie a martorilor.

Măsuri de protectie.png

Pentru a-i determina să facă declaraţii în instanţă, procurorii le-au făcut promisiuni irealizabile, cum ar fi eliberarea înainte de termen, ispăşirea pedepsei în afara ţării, într-un penitenciare din Olanda. Este clar că procurorii nu şi-au respectat promisiunile. Unicul lucru asigurat de stat in privinta acestor deţinuţi a fost internarea lor în secţia spitalicească a Penitenciarului nr.13. Aceştia spun că ameninţările în adresa lor continuă, iar viaţa lor este în pericol. “Cum puteţi dormi liniştit, dle Gropa, când ştiţi că nişte bieţi condamnaţi, care au crezut în promisiunile Dumneavoastră şi au colaborat cu ancheta, se află în pericol de moarte?”, îl întreabă pe procurorul Maxim Gropa într-o scrisoare Mihail Mocanu, unul din deţinuţii care a făcut declaraţii împotriva lui Makena.

Martorii deja nu mai doresc să facă declaraţii în instanţă în dosarul Makena. Magistrata Ecaterina Palanciuc, de la Judecătoria sectrorului Centru al municipiului Chişinău, în gestiunea căreia se află dosarul Makena, amână de la o dată la alta examinarea acestuia, din cauza lipsei martorilor.

Deţinutul Anatol Svinarciuc, care îşi ispăşeştea pedeapsa în Penitenciarul din Soroca, a declarat în şedinţa de judecată că nu cunoaşte nimic, nu există nici o organizaţie criminală în penitenciare, este sigur că de la deţinuţi nu se colectează bani, iar Vladimir Moscalciuc este un simplu puşcăriaş. Întrebat de către procurorul Gropa de ce nu corespund declaraţiile date în instanţă cu cele făcute în timpul anchetei, Svinarciuc a declarat că el nu a făcut nici un fel de declaraţii şi că cel mai probabil procurorii i-au falsificat semnătura.

Vladimir Moscalciuc: “Se va clarifica judecata!”

Vladimir Moscalciuc a refuzat să facă declaraţii pentru presă: “Se va clarifica judecata!”.

Şi avocaţii lui Makena se abţin de la comentarii, menţionând că clientul lor nu doreşte acest lucru. Procurorii susţin că Moscalciuc refuză să facă declaraţii pentru mass-media, pentru că nu-i permite statutul de hoţ în lege.

Între timp, pe masa judecătorilor de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului se află plângerea depusă de către Vladimir Moscalciuc, în care se invocă condiţiile de detenţie şi persecuţiile din partea autorităţilor.

Crimă, Makena, pușcărie, Vladimir Moscalciuc
Distribuie:
Scrie un comentariu Adaugă la favorite

Оставить комментарий


Nu sunt comentarii